Gazeta Transilvaniei, aprilie 1908 (Anul 71, nr. 73-94)

1908-04-01 / nr. 73

Pagina 2, produce mare sensaţie în cercurile poli­tice, că contele Ioan Zichy a fost primit Vineri într’o lungă audienţă de cătră Maj. Sa Monarchul la Schoenbrunn. Zichy e una din personalităţile cele mai bine văzute şi cele mai influente din camera ungară. El fusese odinioară şeful partidului clerical, pe care l-a părăsit din cauza obstrucţiei făcută de acest partid contra proiectului de revizuire a regulamentului camerei pro­pus sub ministerul Tisza. De atunci con­tele Zichy face parte din partidul consti­tuţional. Audienţa contelui face senzaţie cu atât mai mult cu cât se ştie, că el e unul din cei mai intimi prieteni ai archi­­ducelui moştenitor Francisc Ferdinand. Dintre oamenii politici unguri nu este ni­meni în contact atât de apropiat cu archi­ducele moştenitor ca contele Zichy. Din a­­ceastă cauză primirea lui de cătră Maj. Sa într’o lungă audientă, e pusă în legă-­î tură cu chestiuni de ordin politic. Cum­­ însă, contele nu face acum o politică ac­­i tivă și nu are partizani în cameră, cercu­-­­ rile competente se îndoesc că el ar putea­­ fi însărcinat cu vre-o misiune importantă în legătură cu politica internă. Privitor la aceasta audienţă se mai anunţă, că acum câtva timp archiducele moştenitor rugase pe contele Zichy să-şi dea avizul său asupra chestiilor militare la ordinea zilei. Contele Zichy a urmat în­­vitaţiunei archiducelui Francisc Ferdinand şi i-a trimis un memorandum asupra aces­tei cestiuni. Archiducele moştenitor a îna­intat memorandul Maj. Sale, recomandân­­du-l în acel­aş timp de-a primi în audienţă pe contele Zichy spre a-i cere lămuriri verbale asupra chestiilor tratate în memo­rand, ceea ce Maj. Sa s’a grăbit să facă,in­vitând pe contele Zichy la Schönbrunn. Faţă cu acest zvon contele Zichy a declarat ori unui ziarist, că audienţa sa la Maj. Sa n’a avut de obiect decât chestiuni de ordin privat. Situaţia în Croaţia. Dep. Francisc Su­­pillo, intervievat de mai mulţi ziarişti, a declarat, că situaţia politică nu s’a îmbu­nătăţit pentru moment. In sânul coaliţiu­­nei sârbe croate domneşte cea mai deplină armonie şi lupta contra guvernului va fi dusă cu aprobarea cu întregului partid. Banul Croaţiei acuzat de calomnie. Partidul Sârbilor independenţi din dietă a adresat o scrisoare deschisă semnată de ceea ce pre­sa oficială şi semioficială a­­firmă şi anume că partidul Sârbilor inde­pendenţi pregăteşte, sub influenţe venite din străinătate, răsturnări antidinastice pe­riculoase pentru stat. Scrisoarea invită pe Ban să convoace dieta pentru a hotărâ darea în judecată a deputaţilor culpabili. Dacă Banul nu va face astfel, va fi evi­dent dovedit, că Banul nu poate proba atari afirmaţiuni şi că in consecinţă a ca­lomniat partidul sârbilor independenţi. Rechemarea nunţiului din Viena d­in cercurile parlamentare vieneze se afirmă că nunţiul papal ar fi avut o lungă confe­rinţă cu baronul de Aehrenthal privitor la afacerea Wahrmund. Aceleaşi cercuri cred, că nunţiul va fi în curând rechemat. Acea­sta rechemare va avea loc imediat după ce nunţiul va fi numit cardinal. ________ f­iilor, raselor, individului şi prin urmare­­ cât contribue la vrednicia lor. Marea vred- ' nicie a rasei arice chiar din puterea ei de­­ a crea binele, frumosul şi adevărul s’a dez­voltat. Din aceasta rasă s’au născut oa­menii conştienţi ai binelui, adevărului şi fru­mosului, prin cari conduce şi azi destinul omenirei. Prin urmare întemeind ştiinţa iscodirei binelui, frumosului şi adevărului vom răspândi cunoaşterea metoadelor prin care acea importantă parte a conştiinţei universale se deşteaptă, să întăreşte şi astfel produce o omonime tot mai bună, tot mai nobilă şi tot mai desăvârşită. Tot ce este necesar spre prosperarea morală, intelectuală şi estetică zicem, că e datorinţa de conştiinţă a duce în­deplinire, dar să nu uităm că aceasta numai prin­­ creaţiune din noi se poate. Noi din noi tre­­bue să creăm şi să ne creăm. Aşadară ştiinţa iscodirei binelui, frumosului şi ade­vărului are două părţi elementare. Să ne­­ creăm mai întâiu pe noi înşine, iar după­­ aceea să creăm din noi înşine binele, fru-­ mosul şi adevărul. Este evident, că având numai conştiinţa puterii creatoare a spiri­tului, putem avea ideea ecvivalentă spiri­tului. Find dor coriştii despre aceasta în­suşire esenţială a spiritului ne vom crea de creatori prin cultura spiritului în ener­gie, în libertate şi în activitate. După ce avem astfel un factor creator în noi, nu­­ vom lăsa să-şi întrebuinţeze forţele în ac-' ti­vi­tate neorganică sau distrugătoare ci în­­ activitate corespunzătoare organismului, care însuşi este determinat prin energia psihică. Dacă energia psihică se manifestă ca organism, prin urmare şi activitatea spiri­tului trebue să corespunză acelui organi­zator necunoscut, dar a cărui existenţă se constatează tot mai mult. Aşa dară vom cultiva pe baza ştienţifică binele, frumosul şi adevărul, dacă vom introduce în activi­tatea noastră de ori ce fel principiul spi­ritual organizatoric. Prin ideia ce le orga­nizează ne storc admiraţiunea creaţiunile pictorilor, sculptorilor, poeţilor, compozito­rilor mari. Prin ideile organizatoare ne sunt de folos gânditorii şi politicii. Prin idea organizatorică ne impune viaţa unui individ, ce a trăit consecvent în cultul unei idei sau unei simţiri nobile. Aceasta e în­tâia lege a ştiinţei iscodirei binelui, fru­mosului şi adevărului. Dar organizarea presupune un centru, un sâmbure vital ce are destulă forţă a crea din sine o putere de concentrare­­ tainică, o legătură între membrele resfirate ale acestui arbore intern. Precum o concentrare misterioasă se petrece în ori­ce organism de la cea mai simplă celulă până la cele mai mari organizme morale, cum sunt naţiunile şi biserica creştinească, tot aşa nu există ge­niu creator puternic, dacă nu e tot­odată puternic concentrat. Cu cât să ştie concentra (Va urma). GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 73.—1908. Din Austria. O propunere pentru soluţiune. Deputatul din camera austriacă Dr. Eugen Levickii şi soţi a prezentat o mo­ţiune urgentă relativă la soluţiunea ce­­stiunei de limbă în statul întreg printr’o ege imperială. Propunerea are următorul cu­prins: Guvernul se invită să prezenteze cot mai curând şi cel mult la toamnă un proiect de lege camerei, prin care să fie regulate raporturile de limbă în toate ţă­rile şi regatele Austriei. Regularea să se facă după următoa­rele principii: 1) întreg teritoriul statului se îm­parte în teritorii de limbă naţionale uni­tare pe temeiul situaţiei etnografice a po­­poraţiunei. 2) In legătură cu aceasta esti a se schimba în mod corespunzător ac­tuala împărţire a cercurilor politice şi ju­decătoreşti. 3) Ca limbă de serviciu in co­municaţia interioară a Comunităţilor este a se folosi limba teritoriului limbistic, \in­­tru toate autorităţile administrative şi ju­decătoreşti. In comunicaţiunea exterioară cu părţile este de a se admite folosirea tutu­ror limbelor usuale ale teritoriilor limbi­­stice înaintea autorităţilor şi sunt a se trata pe picior egal. Ca limbă usuală în în ţară e a se considera acea limbă din­­tr’u­n cerc, care o folosesc mai mult decât 15% a poporal­iei. 4) Capitalele acelor provincii, cari cu­prind mai multe teritorii de limbă sunt con­siderate ca fiind de limbă mixtă și folosi­rea oficială a limbei in aceste orașe este a se supune unei deosebite regulări. Punctul 5) spune că legea se extinde asupra autori­tăţilor de prima şi de a doua instanţă. Punctul 6) prevede eventualitatea unei în­ţelegeri între părţile interesate şi le obligă să ţină samă de punctele de mai sus. Punct 7) stabileşte pentru executarea legii termenul maximal de 10 ani. Vizita Impăratului şi a principilor fe­derali germani la Viena. Din Viena ne vine ştirea oficială, că un număr mai mare de principi germani confederaţi vor sosi în frunte cu împăratul german la Schönbrunn şi Viena în 7 Mai st. n. spre a felicita pe Majestatea Sa împăratul cu ocasiunea ju­bileului său de 60 de ani de domnie. Mi­­­­nisterul de externe a încunoştiinţat despre­­ aceasta pe al doilea mareşal de curte î­n cotor­ia de state, cari fac parte din confederaţia imperiului ger­man, vor veni la Viena 14—16 principi. D­eodată cu aceştia vor veni şi deputaţiuni din cetăţile libere Lübeck, Bremen şi Hamburg să felicite pe împăratul jubilant. Primarul din Hamburg Dr. Burchard va presenta şi el omagiile sale împăratului austriac. După dispoziţiunile făcute împăratul Germaniei dimpreună cu împărăteasa vor fi întâmpinaţi din partea clironomului austro-ungar archiducele Francisc Ferdi­nand la staţiunea Penzing­. Părechea impe­rială germană va descăleca în castelul din Schönbrunn — unde va fi primită de im­­paratul. Principii germani vor fi asemenea primiţi cu ceremonialul obicinuit şi găz­duiţi în burgul imperial. Din o notiţă reţinem, că regii Ba­­variei, Wi­rten­burgului şi Saxoniei îm­preună cu mulţi alţi principi ereditari con-­­ federaţi sunt între cei ce vor veni la Viena­­ la data indicată. Prigonirile de la Caransebeş. De câteva zile ziarele ungureşti colportează faimele cele mai stranie despre un „scandal“ ce s’ar fi petre­cut la Caransebeş în institutele epis­copiei române gr. or. de acolo. Nu se sfiesc să lăţească chiar ştirile cele mai murdare, printre cari vor să justifice volnicia amestecului ministrului de culte în afacerile interioare ale bise­­ricei române şi călcarea autonomiei ei din partea lui şi a organelor. Ministrul a trimes în urma unor denunţări la Caransebeş un comisar însărcinat din parte-i cu cercetarea la aceste institute. Raportul comisarului se vede că a fost cât se poate de nefavorabil, căci ministrul a ordonat pe baza lui ca profesorii de la insti­tutul pedagogic şi de la teologie Iosif Bălan şi Dr. Petru Barbu să fie de­misionaţi. Asemenea şi învăţătorul Petru Buzera să nu mai fie tolerat la şcoala de aplicaţie Directorul in­ternatului teologic Dr. George Drago­­mir să fie destituit din postul său ; în fine referenţii consistoriali Dr. Tra­­ian Bădescu şi Dr. Ciolcea să nu m­ai fie nici ei suferiţi în posturile lor. Ne mai­pomenită este aceasta violentă ingerinţă a guvernului cu to­tala delăturare şi desconsiderare a autorităţii superioare bisericeşti, sin­gură în drept, după lege a lua astfel de măsuri şi a pronunţa astfel de ju­decăţi faţă de profesori şi funcţionarii bisericeşti. Văzând aceasta prigonire cu to­tul în afară de orice legalitate, ne-au ţinut rezervaţi şi am aşteptat deslu­şiri din izvor demn de încredere. Faptul prigonirea s’a adeverit, da motivele lui sunt departe de a fi ceh v­eohspblîăenW'cefr*o °pnîmn din izvor demn de toată credinţa ne asigură că adevăratele motive ale pri­gonirei bărbaţilor amitiţi sunt cu to­tul altele şi că aici iese din sac­­hian lui Burdia. Vom reveni la această co­respondenţă mai amănunţit Criza politică din Serbia. Vineri seară partidul guvernamental a respins propu­nerea regelui de a forma un cabinet de coaliliune între cele două partide radicale Sâmbătă dimineaţa regele şi primit în au­diență pe d-1 Pasici şi pe d-1 Stoianovici Şeful partidului tânăr radical.­l­­l Stoiano­­vici a insistat asupra necesităţei de salvăre Skwpstinei, care este inevitabilă spunfind ca ar trebui ca nouele alegeri să fie pre­zidate de un guvern, care să garanteze libertatea lor. La amiazi a avut loc un consiliu de miniştri, la care a asistat, şi mai bine spiritul, cu atât mai capabil este spre a crea şi cu cât e un spirit mai dis­­concentrat, cu atât mai slab. Prin urmare a doua lege ştienţifică a iscodirei binelui, adevărului şi frumosului este concentrarea puternică spirituală în lucruri bune, fru­moase şi adevărate. In lipsa acestei con­centrări riguroase spirituale se poate în­tâmpla, ca lucruri neestetice ba chiar spur­cate să ni se pară delicioase, lucruri pă­gubitoare ,să aibă pretenţia de a fi bune şi lucruri neadevărate să aibă puterea a ne seduce în ori­ce clipă. A treia lege este să fim trezvii, pen­tru ca concentrarea noastră să nu abată dela f­rumos la urât, dela bun la rău, dela adevăr la amăgirea de sine. Aceasta trez­­vie numai din iubirea necondiţionată a bi­nelui, frumosului şi adevărului poate izvorî. Aceasta iubire este documentul omenesc, despre puterea creatoare a spiritului. De aici urmează, că iubirea aceasta trebue să fie spirituală, adecă în care să nu fie nici egoism nici senzualitate. Aşa­dar, o iu­bire adoratoare şi prin urmare exclusivistă a puterii spirituale creatoare, trebuie să fie asemenea o specială lege ştienţifică a acestei lumi elice de activitate omenească creatoare, preşedintele Skupstinei şi comitetul cen­tral al partidului guvernamental. O ştire mai nouă anunţă, că regele a primit dimisiunea cabinetului Pasici în­sărcinând din nou pe Pasici cu formarea ministeriului. In noul cabinet vor intra mi­niștri actuali afară de ministrul de interne Petrovici, de războiu Putnik şi de lucrări publice Ivanovici. Comandantul diviziunii de Dunăre, generalul Stefanovici va lua răsboiul, portofoliul internelor a fost ofe­rit consilierului de stat Milosk­evici. împărţirea averilor bisericeşti d­in Franţa* Camera franceză a adoptat legea pentru împărţirea averilor bisericeşti păs­trând neschimbat textul propus de senat. Legea a fost votată cu 364 voturi contra 129. Camera a adoptat apoi legea amnes­­tierei iarăşi păstrând textul votat de se­nat, cu unanimitate. Camera a luat apoi vacanţă părții la 19 Mai. Din camera română, in şedinţa de Sâmbătă a camerei române s’a început desbaterea budgetului statului. S’au votat fără discuţie budgetele ministerelor de ex­­terne, lucrări publice si justiţie. Luându-se în discuţie budgetul ministerului de răs­­boiu d-1 Stoicescu a întrebat pe ministrul de răsboiu ce înlesniri a acordat vetera­nilor, cari şi-au expus viaţa pe câmpiile Bulgariei. Ministrul Averescu a răspuns că s’a gândit la veterani şi în înţelegere cu d-1 ministru al lucrărilor publice a obţinut o reducere de 50 la sută pe căile ferate pentru oi. Le vom mai da dreptul de a purta uniforme. In ce priveşte partea fi­­­­nanci­ară a­d fi fericit dacă mijloacele sta­tului ar permite să li se înbunătăţeasca­­ pensiile — a zis ministrul. D-1 Em. Gos- I­tinescu : Când vom modifica legea pensii­lor, ne vom gândi şi la îmbunătăţirea stă­­­­rei veteranilor. Budgetul ministerului de războiu s’a­­ votat apoi După o scurtă discuţie s’a vo­­­­tat şi budgetul ministeriului de instrucţie. Discuţia asupra legei trusturilor. Săptămâna trecută s’a votat, precum am anunţat, în camera română legea trus­turilor. începem în numărul de astăzi cu publicarea unor extrase din discursurile 1 * *■ nî ii I p. cari s’au roetit Ui I decursul acestei discuţiuni şi cari au avut I drept urmare unele modificări esenţiale [ ale proiectului prezentat. Astfel s’a primit I modificarea, ca să se prevadă în lege, că se pot lua în arendă mai multe moșii, nu ; două cum se fixase in proiect, dar în mar- I ginea unei estiuderi de cel mult 4000 hec- I tare, iar contractele existente să fie res- | pectate până la anul 1912 Dăm pentru astăzi în extras discur- I sul d-Ini Take lonescu, şeful partidului , conservator-democrat. Legea contra trusturilor, a zis d. Take­­ lonescu, nu putea avea decât o ţintă: aceia •de a pune frâu exploatărei ţărănimei de I cătră arendaşi. In acest scop s’au votat­­ însă atâtea legi — să mai fie oare nevoe­­ şi de aceasta contra trusturilor ? A fost un I moment când într’adevăr se credea că tot I răul ţărănimei vine dela aşa zisele trusturi ! Şi atunci s’a impus aplicarea imediată a legei contra lor, dar azi se mai poate sus­ţine, că această primejdie a existat sau există în proporţiile ce i s’au dat? O lege nu se poate face numai în vederea unor fantazii. Ea trebue să aibă­­ un temei real, care să o motiveze. Ce temei real are această lege care, pentru o pri­mejdie, chiar după afirmaţiunea autorilor ei, cu caracter local, loveşte într’o catego­rie utilă de cetăţeni din tot restul ţărei. Căci legea aceasta loveşte intr’un număr nespus mai mare de români, decât în străini sau evrei. D-l Take Ionescu a făcut chiar o anchetă în această privinţă şi a putut alcătui o listă de o sută de aren­daşii încetăţeniţi, cari vor fi greu loviţi de legea contra trusturilor. D-l Take Ionescu nu poate găsi legei alt temei, decât dorinţa de a desfiinţa pe arendaşii străini, în special pe cei evrei. Ei bine, admiţând, că această tendinţă ar fi bună, legea o va aduce la îndeplinire ? Evident că nu, căci ea nu desfiinţează pe arendaşul străin şi evreu, ci din potrivă, îi înmulţeşte, în locul unuia mare şi pu­ternic, pune mai mulţi. Or, dacă aceşti a­­rendaşi străini sunt acea primejdie naţio­nală, de care se tot vorbeşte, ce logică e aceea care în loc de a-i­ desfiinţa, înmul­ţeşte instrumentul acesta de conrupere a curățeniei etnice a poporului român? Nu pentru motive de realitate, ci pen­tru motive de eficacitate, pentru ca să-și poată atinge scopul,­­ trebuia legea for­mulată în mod clar, trebuia spus că străini

Next