Gazeta Transilvaniei, aprilie 1908 (Anul 71, nr. 73-94)
1908-04-01 / nr. 73
Pagina 2, produce mare sensaţie în cercurile politice, că contele Ioan Zichy a fost primit Vineri într’o lungă audienţă de cătră Maj. Sa Monarchul la Schoenbrunn. Zichy e una din personalităţile cele mai bine văzute şi cele mai influente din camera ungară. El fusese odinioară şeful partidului clerical, pe care l-a părăsit din cauza obstrucţiei făcută de acest partid contra proiectului de revizuire a regulamentului camerei propus sub ministerul Tisza. De atunci contele Zichy face parte din partidul constituţional. Audienţa contelui face senzaţie cu atât mai mult cu cât se ştie, că el e unul din cei mai intimi prieteni ai archiducelui moştenitor Francisc Ferdinand. Dintre oamenii politici unguri nu este nimeni în contact atât de apropiat cu archiducele moştenitor ca contele Zichy. Din această cauză primirea lui de cătră Maj. Sa într’o lungă audientă, e pusă în legă-î tură cu chestiuni de ordin politic. Cum însă, contele nu face acum o politică aci tivă și nu are partizani în cameră, cercu- rile competente se îndoesc că el ar putea fi însărcinat cu vre-o misiune importantă în legătură cu politica internă. Privitor la aceasta audienţă se mai anunţă, că acum câtva timp archiducele moştenitor rugase pe contele Zichy să-şi dea avizul său asupra chestiilor militare la ordinea zilei. Contele Zichy a urmat învitaţiunei archiducelui Francisc Ferdinand şi i-a trimis un memorandum asupra acestei cestiuni. Archiducele moştenitor a înaintat memorandul Maj. Sale, recomandându-l în acelaş timp de-a primi în audienţă pe contele Zichy spre a-i cere lămuriri verbale asupra chestiilor tratate în memorand, ceea ce Maj. Sa s’a grăbit să facă,invitând pe contele Zichy la Schönbrunn. Faţă cu acest zvon contele Zichy a declarat ori unui ziarist, că audienţa sa la Maj. Sa n’a avut de obiect decât chestiuni de ordin privat. Situaţia în Croaţia. Dep. Francisc Supillo, intervievat de mai mulţi ziarişti, a declarat, că situaţia politică nu s’a îmbunătăţit pentru moment. In sânul coaliţiunei sârbe croate domneşte cea mai deplină armonie şi lupta contra guvernului va fi dusă cu aprobarea cu întregului partid. Banul Croaţiei acuzat de calomnie. Partidul Sârbilor independenţi din dietă a adresat o scrisoare deschisă semnată de ceea ce presa oficială şi semioficială afirmă şi anume că partidul Sârbilor independenţi pregăteşte, sub influenţe venite din străinătate, răsturnări antidinastice periculoase pentru stat. Scrisoarea invită pe Ban să convoace dieta pentru a hotărâ darea în judecată a deputaţilor culpabili. Dacă Banul nu va face astfel, va fi evident dovedit, că Banul nu poate proba atari afirmaţiuni şi că in consecinţă a calomniat partidul sârbilor independenţi. Rechemarea nunţiului din Viena din cercurile parlamentare vieneze se afirmă că nunţiul papal ar fi avut o lungă conferinţă cu baronul de Aehrenthal privitor la afacerea Wahrmund. Aceleaşi cercuri cred, că nunţiul va fi în curând rechemat. Aceasta rechemare va avea loc imediat după ce nunţiul va fi numit cardinal. ________ fiilor, raselor, individului şi prin urmare cât contribue la vrednicia lor. Marea vred- ' nicie a rasei arice chiar din puterea ei de a crea binele, frumosul şi adevărul s’a dezvoltat. Din aceasta rasă s’au născut oamenii conştienţi ai binelui, adevărului şi frumosului, prin cari conduce şi azi destinul omenirei. Prin urmare întemeind ştiinţa iscodirei binelui, frumosului şi adevărului vom răspândi cunoaşterea metoadelor prin care acea importantă parte a conştiinţei universale se deşteaptă, să întăreşte şi astfel produce o omonime tot mai bună, tot mai nobilă şi tot mai desăvârşită. Tot ce este necesar spre prosperarea morală, intelectuală şi estetică zicem, că e datorinţa de conştiinţă a duce îndeplinire, dar să nu uităm că aceasta numai prin creaţiune din noi se poate. Noi din noi trebue să creăm şi să ne creăm. Aşadară ştiinţa iscodirei binelui, frumosului şi adevărului are două părţi elementare. Să ne creăm mai întâiu pe noi înşine, iar după aceea să creăm din noi înşine binele, fru- mosul şi adevărul. Este evident, că având numai conştiinţa puterii creatoare a spiritului, putem avea ideea ecvivalentă spiritului. Find dor coriştii despre aceasta însuşire esenţială a spiritului ne vom crea de creatori prin cultura spiritului în energie, în libertate şi în activitate. După ce avem astfel un factor creator în noi, nu vom lăsa să-şi întrebuinţeze forţele în ac-' tivitate neorganică sau distrugătoare ci în activitate corespunzătoare organismului, care însuşi este determinat prin energia psihică. Dacă energia psihică se manifestă ca organism, prin urmare şi activitatea spiritului trebue să corespunză acelui organizator necunoscut, dar a cărui existenţă se constatează tot mai mult. Aşa dară vom cultiva pe baza ştienţifică binele, frumosul şi adevărul, dacă vom introduce în activitatea noastră de ori ce fel principiul spiritual organizatoric. Prin ideia ce le organizează ne storc admiraţiunea creaţiunile pictorilor, sculptorilor, poeţilor, compozitorilor mari. Prin ideile organizatoare ne sunt de folos gânditorii şi politicii. Prin idea organizatorică ne impune viaţa unui individ, ce a trăit consecvent în cultul unei idei sau unei simţiri nobile. Aceasta e întâia lege a ştiinţei iscodirei binelui, frumosului şi adevărului. Dar organizarea presupune un centru, un sâmbure vital ce are destulă forţă a crea din sine o putere de concentrare tainică, o legătură între membrele resfirate ale acestui arbore intern. Precum o concentrare misterioasă se petrece în orice organism de la cea mai simplă celulă până la cele mai mari organizme morale, cum sunt naţiunile şi biserica creştinească, tot aşa nu există geniu creator puternic, dacă nu e totodată puternic concentrat. Cu cât să ştie concentra (Va urma). GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 73.—1908. Din Austria. O propunere pentru soluţiune. Deputatul din camera austriacă Dr. Eugen Levickii şi soţi a prezentat o moţiune urgentă relativă la soluţiunea cestiunei de limbă în statul întreg printr’o ege imperială. Propunerea are următorul cuprins: Guvernul se invită să prezenteze cot mai curând şi cel mult la toamnă un proiect de lege camerei, prin care să fie regulate raporturile de limbă în toate ţările şi regatele Austriei. Regularea să se facă după următoarele principii: 1) întreg teritoriul statului se împarte în teritorii de limbă naţionale unitare pe temeiul situaţiei etnografice a poporaţiunei. 2) In legătură cu aceasta esti a se schimba în mod corespunzător actuala împărţire a cercurilor politice şi judecătoreşti. 3) Ca limbă de serviciu in comunicaţia interioară a Comunităţilor este a se folosi limba teritoriului limbistic, \intru toate autorităţile administrative şi judecătoreşti. In comunicaţiunea exterioară cu părţile este de a se admite folosirea tuturor limbelor usuale ale teritoriilor limbistice înaintea autorităţilor şi sunt a se trata pe picior egal. Ca limbă usuală în în ţară e a se considera acea limbă dintr’un cerc, care o folosesc mai mult decât 15% a poporaliei. 4) Capitalele acelor provincii, cari cuprind mai multe teritorii de limbă sunt considerate ca fiind de limbă mixtă și folosirea oficială a limbei in aceste orașe este a se supune unei deosebite regulări. Punctul 5) spune că legea se extinde asupra autorităţilor de prima şi de a doua instanţă. Punctul 6) prevede eventualitatea unei înţelegeri între părţile interesate şi le obligă să ţină samă de punctele de mai sus. Punct 7) stabileşte pentru executarea legii termenul maximal de 10 ani. Vizita Impăratului şi a principilor federali germani la Viena. Din Viena ne vine ştirea oficială, că un număr mai mare de principi germani confederaţi vor sosi în frunte cu împăratul german la Schönbrunn şi Viena în 7 Mai st. n. spre a felicita pe Majestatea Sa împăratul cu ocasiunea jubileului său de 60 de ani de domnie. Ministerul de externe a încunoştiinţat despre aceasta pe al doilea mareşal de curte în cotoria de state, cari fac parte din confederaţia imperiului german, vor veni la Viena 14—16 principi. Deodată cu aceştia vor veni şi deputaţiuni din cetăţile libere Lübeck, Bremen şi Hamburg să felicite pe împăratul jubilant. Primarul din Hamburg Dr. Burchard va presenta şi el omagiile sale împăratului austriac. După dispoziţiunile făcute împăratul Germaniei dimpreună cu împărăteasa vor fi întâmpinaţi din partea clironomului austro-ungar archiducele Francisc Ferdinand la staţiunea Penzing. Părechea imperială germană va descăleca în castelul din Schönbrunn — unde va fi primită de imparatul. Principii germani vor fi asemenea primiţi cu ceremonialul obicinuit şi găzduiţi în burgul imperial. Din o notiţă reţinem, că regii Bavariei, Wirtenburgului şi Saxoniei împreună cu mulţi alţi principi ereditari con- federaţi sunt între cei ce vor veni la Viena la data indicată. Prigonirile de la Caransebeş. De câteva zile ziarele ungureşti colportează faimele cele mai stranie despre un „scandal“ ce s’ar fi petrecut la Caransebeş în institutele episcopiei române gr. or. de acolo. Nu se sfiesc să lăţească chiar ştirile cele mai murdare, printre cari vor să justifice volnicia amestecului ministrului de culte în afacerile interioare ale bisericei române şi călcarea autonomiei ei din partea lui şi a organelor. Ministrul a trimes în urma unor denunţări la Caransebeş un comisar însărcinat din parte-i cu cercetarea la aceste institute. Raportul comisarului se vede că a fost cât se poate de nefavorabil, căci ministrul a ordonat pe baza lui ca profesorii de la institutul pedagogic şi de la teologie Iosif Bălan şi Dr. Petru Barbu să fie demisionaţi. Asemenea şi învăţătorul Petru Buzera să nu mai fie tolerat la şcoala de aplicaţie Directorul internatului teologic Dr. George Dragomir să fie destituit din postul său ; în fine referenţii consistoriali Dr. Traian Bădescu şi Dr. Ciolcea să nu mai fie nici ei suferiţi în posturile lor. Ne maipomenită este aceasta violentă ingerinţă a guvernului cu totala delăturare şi desconsiderare a autorităţii superioare bisericeşti, singură în drept, după lege a lua astfel de măsuri şi a pronunţa astfel de judecăţi faţă de profesori şi funcţionarii bisericeşti. Văzând aceasta prigonire cu totul în afară de orice legalitate, ne-au ţinut rezervaţi şi am aşteptat desluşiri din izvor demn de încredere. Faptul prigonirea s’a adeverit, da motivele lui sunt departe de a fi ceh veohspblîăenW'cefr*o °pnîmn din izvor demn de toată credinţa ne asigură că adevăratele motive ale prigonirei bărbaţilor amitiţi sunt cu totul altele şi că aici iese din sachian lui Burdia. Vom reveni la această corespondenţă mai amănunţit Criza politică din Serbia. Vineri seară partidul guvernamental a respins propunerea regelui de a forma un cabinet de coaliliune între cele două partide radicale Sâmbătă dimineaţa regele şi primit în audiență pe d-1 Pasici şi pe d-1 Stoianovici Şeful partidului tânăr radical.ll Stoianovici a insistat asupra necesităţei de salvăre Skwpstinei, care este inevitabilă spunfind ca ar trebui ca nouele alegeri să fie prezidate de un guvern, care să garanteze libertatea lor. La amiazi a avut loc un consiliu de miniştri, la care a asistat, şi mai bine spiritul, cu atât mai capabil este spre a crea şi cu cât e un spirit mai disconcentrat, cu atât mai slab. Prin urmare a doua lege ştienţifică a iscodirei binelui, adevărului şi frumosului este concentrarea puternică spirituală în lucruri bune, frumoase şi adevărate. In lipsa acestei concentrări riguroase spirituale se poate întâmpla, ca lucruri neestetice ba chiar spurcate să ni se pară delicioase, lucruri păgubitoare ,să aibă pretenţia de a fi bune şi lucruri neadevărate să aibă puterea a ne seduce în orice clipă. A treia lege este să fim trezvii, pentru ca concentrarea noastră să nu abată dela frumos la urât, dela bun la rău, dela adevăr la amăgirea de sine. Aceasta trezvie numai din iubirea necondiţionată a binelui, frumosului şi adevărului poate izvorî. Aceasta iubire este documentul omenesc, despre puterea creatoare a spiritului. De aici urmează, că iubirea aceasta trebue să fie spirituală, adecă în care să nu fie nici egoism nici senzualitate. Aşadar, o iubire adoratoare şi prin urmare exclusivistă a puterii spirituale creatoare, trebuie să fie asemenea o specială lege ştienţifică a acestei lumi elice de activitate omenească creatoare, preşedintele Skupstinei şi comitetul central al partidului guvernamental. O ştire mai nouă anunţă, că regele a primit dimisiunea cabinetului Pasici însărcinând din nou pe Pasici cu formarea ministeriului. In noul cabinet vor intra miniștri actuali afară de ministrul de interne Petrovici, de războiu Putnik şi de lucrări publice Ivanovici. Comandantul diviziunii de Dunăre, generalul Stefanovici va lua răsboiul, portofoliul internelor a fost oferit consilierului de stat Miloskevici. împărţirea averilor bisericeşti din Franţa* Camera franceză a adoptat legea pentru împărţirea averilor bisericeşti păstrând neschimbat textul propus de senat. Legea a fost votată cu 364 voturi contra 129. Camera a adoptat apoi legea amnestierei iarăşi păstrând textul votat de senat, cu unanimitate. Camera a luat apoi vacanţă părții la 19 Mai. Din camera română, in şedinţa de Sâmbătă a camerei române s’a început desbaterea budgetului statului. S’au votat fără discuţie budgetele ministerelor de externe, lucrări publice si justiţie. Luându-se în discuţie budgetul ministerului de răsboiu d-1 Stoicescu a întrebat pe ministrul de răsboiu ce înlesniri a acordat veteranilor, cari şi-au expus viaţa pe câmpiile Bulgariei. Ministrul Averescu a răspuns că s’a gândit la veterani şi în înţelegere cu d-1 ministru al lucrărilor publice a obţinut o reducere de 50 la sută pe căile ferate pentru oi. Le vom mai da dreptul de a purta uniforme. In ce priveşte partea financiară ad fi fericit dacă mijloacele statului ar permite să li se înbunătăţeasca pensiile — a zis ministrul. D-1 Em. Gos- Itinescu : Când vom modifica legea pensiilor, ne vom gândi şi la îmbunătăţirea stărei veteranilor. Budgetul ministerului de războiu s’a votat apoi După o scurtă discuţie s’a votat şi budgetul ministeriului de instrucţie. Discuţia asupra legei trusturilor. Săptămâna trecută s’a votat, precum am anunţat, în camera română legea trusturilor. începem în numărul de astăzi cu publicarea unor extrase din discursurile 1 * *■ nî ii I p. cari s’au roetit Ui I decursul acestei discuţiuni şi cari au avut I drept urmare unele modificări esenţiale [ ale proiectului prezentat. Astfel s’a primit I modificarea, ca să se prevadă în lege, că se pot lua în arendă mai multe moșii, nu ; două cum se fixase in proiect, dar în mar- I ginea unei estiuderi de cel mult 4000 hec- I tare, iar contractele existente să fie res- | pectate până la anul 1912 Dăm pentru astăzi în extras discur- I sul d-Ini Take lonescu, şeful partidului , conservator-democrat. Legea contra trusturilor, a zis d. Take lonescu, nu putea avea decât o ţintă: aceia •de a pune frâu exploatărei ţărănimei de I cătră arendaşi. In acest scop s’au votat însă atâtea legi — să mai fie oare nevoe şi de aceasta contra trusturilor ? A fost un I moment când într’adevăr se credea că tot I răul ţărănimei vine dela aşa zisele trusturi ! Şi atunci s’a impus aplicarea imediată a legei contra lor, dar azi se mai poate susţine, că această primejdie a existat sau există în proporţiile ce i s’au dat? O lege nu se poate face numai în vederea unor fantazii. Ea trebue să aibă un temei real, care să o motiveze. Ce temei real are această lege care, pentru o primejdie, chiar după afirmaţiunea autorilor ei, cu caracter local, loveşte într’o categorie utilă de cetăţeni din tot restul ţărei. Căci legea aceasta loveşte intr’un număr nespus mai mare de români, decât în străini sau evrei. D-l Take Ionescu a făcut chiar o anchetă în această privinţă şi a putut alcătui o listă de o sută de arendaşii încetăţeniţi, cari vor fi greu loviţi de legea contra trusturilor. D-l Take Ionescu nu poate găsi legei alt temei, decât dorinţa de a desfiinţa pe arendaşii străini, în special pe cei evrei. Ei bine, admiţând, că această tendinţă ar fi bună, legea o va aduce la îndeplinire ? Evident că nu, căci ea nu desfiinţează pe arendaşul străin şi evreu, ci din potrivă, îi înmulţeşte, în locul unuia mare şi puternic, pune mai mulţi. Or, dacă aceşti arendaşi străini sunt acea primejdie naţională, de care se tot vorbeşte, ce logică e aceea care în loc de a-i desfiinţa, înmulţeşte instrumentul acesta de conrupere a curățeniei etnice a poporului român? Nu pentru motive de realitate, ci pentru motive de eficacitate, pentru ca să-și poată atinge scopul, trebuia legea formulată în mod clar, trebuia spus că străini