Gazeta Transilvaniei, iulie 1909 (Anul 72, nr. 140-165)

1909-07-22 / nr. 157

REDiCTiXTlVEA, itiliiiintiua ti Tipmfla Brasov, piata mare ns 30 TELEFON Nr. 226. Sorii*ori netrai­cat.* au se. primesc ?Manuscripte au se retrimit, Inserat. * *.» primesc la Admintatrattan« 3r£$ov si la urmAtoarela BiHOURI de AiURTURI m Vlar.a la M. Duke* Naohf. $n­x, A­nzenteid & Em­eric Les­­vier, Heinrich Schaiek, A O*­­válik Nacht'­. Anton Orpelik. tu Budapesta la A V Golber­­ster, Ekatein Bernat Iuliu Le­opold (VII Erzgébet-körut Preţul incerţiunilor: o serie jgurmond p© o coloană K bani contre o publicare. Publicări raai­de«e după tarifă si îrvo.­­ală. — RECLAME pe pagina o­e«rie 20 bani.mk mmm. ANUL LXXII. Telefon: Nr. 226. Nr. 157. Braşov, Marţi-Miercuri 22 Iulie (4 August) 1909. GAZETA apare in tiecare ii i!!0îâiB8al8 neutru AustrHMart Pe un an 24 oor., »■“! sab& Ic 12 oor., pe trei luni 6 ccr H-nil de Dumineaâ 4 oor. pe *• Pentru România ţi îtrăn­atm. Pe un an 40 franci, pe şase luni 20 hr., pe trei luni 10 fir N-ril de Dumineca 8 fr. pe an. Se prenumeră la toate ofi­ciile poştale din întru şi din afară şi la d-nii colectori. Arouamentul psntra Braşov. Administraţiunea. Piaţa mare, târgul anului Nr. 30. Staţii I. Pe un an 20 cor.» pe şase luni 10 cor., pe trei luni 5 cor cu dusul acasă.­ Pe un an 20 cor., pe şase luni 12 cor., pe trei luni 6 cor. — Un esem plar 10 bani. — Atât abona­mentele, eflt şi inserţiunile sunt a se plăti înainte. Adunarea poporală dela lleanda-mare. Darea de samă a dep. Dr. Mihali. In faţa unui număr imposant de alegători români şi-a ţinut Duminecă !n 1 August st. n. deputatul cercului Veanda-mare, Dr. T. Mihali, darea sa de samă. Intr’un mare discurs, primit cu o deosebită însufleţire de alegă­torii acestui cerc electoral, preşedin­tele clubului naţionalist dieta­ a dat un tablou concis al situaţiei politice interioare a ţării, a trecut în revistă activitatea dezastruoasă şi politica ca­tastrofală a guvernului coaliţionist, care a adus ţara la marginea pră­­pastiei, a apreciat însemnătatea vi­zitei Archiducelui Francisc Ferdinand la curtea regală română, respingând energic încercările de a ne prezenta în faţa coroanei de conspiratori şi ire­­dentişti, a relevat relaţiunile de pre­­tinie ce există între Monarhia noastră şi regatul român şi în deosebi intre cele două case domnitoare, iar de încheiere a formulat postulatele popo­rului român şi ale naţionalităţilor ne­­maghiare din Ungaria, de la a căror împlinire atârnă fericirea ţării şi crea­rea de stări normale şi prielnice pen­tru promovarea adevăratelor interese ale ţării. Expunerile preşedintelui clubului naţionalist dietal câştigă o deosebită importanţă şi prin faptul, că dărei sale de samă a premers o conferenţă a deputaţilor români, la care au luat parte d-nii: Dr. T. Mihali, Dr. I. Ma­­niu, Dr. A. Vlad, Dr. Alex. Vaida- Voevod, Dr. I. Suciu, Dr.G. Popovici şi Dr. St. Petrovici, în care s’a desbă­­tut asupra situaţiei politice actuale, statorindu se un program de acţiune pentru lunile de vară şi hotărându se ţinerea mai multor adunări poporale în chestiunea votului universal. Darea de seamă a dep. Dr. Mihali înseamnă prin urmare începutul unei acţiuni mai eficace a deputaţilor naţionalişti pentru a pregăti massele poporului nostru în vederea evenimentelor ce vor urma la toamnă. « In următoarele lăsăm să urmeze partea primă a discursului d-lui dep. Dr. T. Mihali: Iubiţi alegători! Noi deputaţii naţionalităţilor nema­­ghiare din aceasta ţară, ca adevăraţi repre­zentanţi ai poporului de la începutul acti­vităţii noastre am privit de o plăcută da­­torinţă ca în fieşte­care an să ne ţinem dările de samă în faţa alegătorilor noştri, de o parte ca şi dânşii să aibă cunoştinţă despre mersul afacerilor politice, de altă parte pentru­ ca prin atari conveniri să închegăm cât se poate mai tare legătura ce în mod firesc există între noi şi popor. Acesta a fost scopul meu, când v’ara invitat la aceasta întrunire, în care îmi ţin de o plăcută datorinţă a vă face da­rea de samă despre activitatea mea şi a clubului parlamentar al partidului naţio­nalităţilor. Vă mulţumesc din inimă, că aţi ve­nit într’un număr atât de considerabil la aceasta întrunire. Fraţilor ! Faptul, că azi D-Voastră aţi venit la darea mea de samă într’un nu­măr atât de însemnat precum şi faptul, că mai mulţi colegi deputaţi, pe cari aveţi fericirea de a-i vedea în mijlocul D-Voastră, — (Aplause şi aclamări la adresa deputa­ţilor) — m’au însoţit venind din depărtări mari pentru a lua parte la darea mea de samă, dovedeşte, că azi noi cu toţii, inteli­­ginţă şi popor de o­potrivă suntem con­­ştii de chemarea noastră şi în aceste zile de o însămnătate istorică suntem gata a aduce ori­ce jertfe pentru binele şi feri­cirea neamului nostru şi a patriei co­mune. Patru ani de zile au trecut, de când am fericirea a vă representa în dieta ţării pentru ca să vă apăr interesele D-Voastră şi ale întreg neamului meu. Cei mai grei patru ani de zile din viaţa mea! Precum bine ştiţi, în acest răstimp atât eu cât şi colegii mei în activitatea noastră politică am întâmpinat cele mai mari greutăţi, a­­tacuri şi persecutări nesfârşite din partea contrarilor noştri politici, cari atacuri şi persecutări v’au ajuns şi pe mulţi dintre D-Voastră. Şi oare pentru ce atâtea per­secutări în contra noastră? Nu ne împli­nim oare noi datorinţele de cetăţeni cin­stiţi faţă de patria noastră? Cerem noi ce nu este al nostru? Am atăcat noi cândva pe vre-un popor conlocuitor cu noi în ţara aceasta în drepturile sale existente? Am conspirat noi cândva contra patriei noastre? Nu fraţilor! Aceste acuze ni­meni nu ni­ le poate imputa. Ba din contră, noi Românii precum şi celelalte naţiona­lităţi nemaghiare în­totdeauna am fost cei m­ai credincioşi şi mai loiali cetăţeni patriei şi monarhului nostru. Şi ce a fost răsplata acestor mari virtuţi a popoarelor nemaghiare din aceasta patrie? Persecuţii fără sfârşit, confiscare de cele mai elementare drepturi şi des­considerare desăvârşită ! Nu voesc cu aceasta ocasiune a vă înşira toate acele neîndreptăţiri şi per­secutări ce s’au făcut în contra noastră zi de zi în restimpul de când guvernul actual conduce afacerile ţării şi nu voesc a vă spune amănunţit toate acţiunile clu­bului naţional, făcute cu scopul de a com­bate şi a arăta lumei culte procedura nedreaptă a acestui guvern, pentru că a­­tunci expunerea mea s’ar extinde prea mult, de altă parte acţiunile noastre vă sunt cunoscute din vorbirile rostite în dietă şi din dările noastre de samă de până acuma. Fraţilor! Să-mi fie permis a arăta pe scurt procedura de guvernare lipsită de orice sentiment de dreptate a guvernului coaliţionist şi a vă face cunoscute motivele crizei actuale şi în fine a-mi da părerea re­­feritor la deslegarea acestei crize. înainte de aceasta cu trei ani când guvernul coaliţionist a primit guvernarea ţării, toată lumea se aştepta, că acest guvern porec­lit de mare guvern naţional, conform fă­găduinţelor sale va face tot posibilul pen­tru consolidarea relaţiilor politice şi pen­tru binele şi fericirea ţării. După o guvernare de 3 ani de zile ne-am con­vins, că acest guvern nu numai că nu a fost vrednic să fie numit mare guvern na­ţional, dar a fost cel mai slab şi cel mai nefericit guvern de la introducerea consti­tuţionalismului în ţara aceasta. Aceasta părere nu este numai a mea şi a coleg­i­lor mei, ci este o părere generală şi împărtăşită de toţi politicianii serioşi şi de toţi oamenii cu mintea sănătoasă. Dacă privim stările politice ce s’au citeat în ultimii 3 ani de zile, ne cuprinde o adevărată jale de cele ce le vedem pe toate terenele vieţii publice. Aceasta jale, ba am putea zice o adevărată desperaţie, pot afirma cu toată convingerea sufletu­lui meu, că să resimte la toate naţionali­tăţile din ţară, pentru că azi nimeni nu poate prevedea ce sfârşit va avea dezas­­truoasa încurcătură în care a adus ţara guvernul coaliţionist prin guvernarea lui imprudentă şi lipsită de orice rezon de stat. Să ne întrebăm, că din ce a urmat aceasta încurcătură? La aceasta întrebare este foarte uşor de răspuns şi stm con­vins, că la aceasta întrebare atât D-voastră cât şi locuitorii din aceasta patrie afară de guvern şi clasele privilegiate vor răs­punde unanim, că marea încurcătură po­litică a urmat din aceea, că guvernul nu s-a împlinit făgăduinţa primită in pactul ce Va avut cu coroana, ca o condiţie prin­cipală, adecă că după terminarea agende­lor curente de guvernare numai decât să introducă legea electorală a votului uni­versal, egal şi secret aşa după cum s’a pretins chiar din partea regelui încoronat. Cea mai elementară lege a vieţii so­ciale este, ca fieşte­care individ să-şi îm­plinească făgăduinţele şi obligamentele sale, căci fără de aceasta nu poate exista viaţa socială nici viaţa de stat. Şi este o concepţiune sancţionată de întreaga so­cietate omenească, că individul, care nu-şi împlineşte făgăduinţele şi obligămintele la cari se angajează, nu poate fi conside­­rat de bărbat serios şi cinstit. Ce să zi­cem atunci, când un guvern compus din cei mai mari bărbaţi, cari existau pe a­­celea timpuri nu s’a împlinit făgăduinţa şi obligamentul dat capului încoronat? Dar nu numai atât, fără tot acest guvern s’a încercat folosindu-se de ocazii prielnice, ca să eludeze legea votului universal, stor­­când într’un moment critic dela capul în­coronat aprobarea unui proiect de lege e­­lectoral pe baza pluralităţii, ca astfel şi pe viitor să asigureze hegemonia statului pentru clasele privilegiate, cari de 1000 de ani nefericesc aceasta țară prin­ o guver­nare nedreaptă și favorabilă numai acestor clase, dar foarte păgubitoare pentru ma­joritatea claselor democratice, pe cari prin acest proiect de lege ar fi voit să le es­­chidă din guvernarea ţării cu toate că re­­gele a încoronat înţelegând dorinţa, obştelor şi pătruns fiind de ideile moderne consti­tuţionale ş’a exprimat dorinţa ca prin pac­tul cunoscut dintre guvern şi coroană a impus în mod imperios guvernului, ca prin o nouă lege electorală să se facă po­sibil, ca majoritatea locuitorilor, adecă stra­turile democratice şi ale naţionalităţilor să fie reprezentate în legislaţiunea ţării. Lucru ne­mai­pomenit şi unic în felul său, că atunci când regele încoronat do­reşte şi impune întărirea şi desvoltarea constituţionalismului prin o lege modernă, prin care s’ar introduce democratisarea guvernărei, — să se găsească un guvern, care pe sine se numeşte constituţional, să se opună dorinţei regelui şi chiar şi în contra făgăduinţelor date să se insuiască prin introducerea legei electorale plurale, ca şi pe viitor să susţină guvernarea pe sama oligarchiei feudale, căci atunci când s’ar introduce legea electorală pe basa principiului pluralităţii, adecă cine are avere şi-i om cu carte să aibă trei voturi, iar oamenii săraci şi fără studii numai zece inşi să aibă un singur vot,­­ cum zic, cu o astfel de lege electorală din nou şi cine ştie pănă când ar ajunge ţara pradă claselor privilegiate. Fraţilor! Guvernul coaliţionist nu numai prin aceea a păcătuit, că nu s’a împlinit datorinţa, ca să introducă legea votului universal, ci a păcătuit în mod neiertat prin aceea, că abătându-se de la programul său a făcut o mulţime de legi păgubitoare ţării, cari în mare parte con­­tribuesc la neliniştirea locuitorilor ţării, doarece prin aceste legi sunt atacate cele mai vitale interese culturale şi economice a tuturor naţionalităţilor din ţară. Legile şcolastice şi legea de­ congruă a ministrului de culte în cele mai multe dispoziţii ale lor vatămă în mod flagrant drepturile na­ţionalităţilor şi în mod vădit atacă auto­nomia bisericească, având scopul de a maghiariza toate naţionalităţile şi de a le împedeca în desvoltarea lor liberă în cele culturale şi religioase. De asemenea sunt periculoase pentru naţionalităţi şi dispoziţiile guvernului re­feritoare la colonisări, din cari dispoziţii reese în mod evident, că naţionalităţile pe viitor vor fi împedecate şi în desvoltarea lor economică şi vor fi sărăcite în mod fatal. Dar mai păcătoasă este procedura guvernului coaliţionist în ceea­ ce priveşte guvernarea prin ordinaţiuni ministeriale, cari nu sunt în consonanţă cu legile po­sitive, ba în cele mai multe cazuri sunt diametral­ opuse legilor sancţionate. Este lucru notorie, că cea mai mare tirănie se face la umbra legilor şi în a­­ceasta privinţă guvernul coaliţionist a dat dovadă netăgăduită, că în ce chip să pot eluda legile sancţionate şi cum, să poate prin ordinaţiuni să se facă o guvernare în sensul strict al cuvântului, teroristică. Dintre cele multe dispoziţii prin or­dinaţiuni ministeriale contrare legilor po­sitive şi emanate cu intenţiunea de a ne­dreptăţi şi a terorisa naţionalităţile din aceasta patrie, să vă amintesc numai câteva : Ministrul de interne prin ordinaţiuni şi hotărâri aduse prin organele sale sub­ordinate a declarat, că nu există şi că nu poate există în aceasta ţară partidul na­ţionalităţilor, care partid represintă majo­ritatea locuitorilor, prin urmare că nu este iertat, ca acest partid, ca şi alte par­tide politice să se poată organiza şi pre­cum bine ştiţi încercarea noastră de or­­ganisare, ce s’a făcut prin comitetul esmis în mod legal dela Arad a fost interzisă şi esmişii noştri au fost pedepsiţi pe cale administrativă cu amende şi închisoare. Un lucru ca acesta nu se mai pomeneşte în state constituţionale. Tot ministrul de interne prin felul său de a da ordinaţiuni confidenţiale adre­sate organelor administrative, a introdus în administraţie un sistem de spionaj şi terorizare, aşa încât locuitorii cari aparţin partidului naţionalităţilor şi a social-demo­­craţilor, cu un cuvânt care nu aparţin par­tidelor coaliţioniste sub fel şi fel de pre­texte ridicate sunt pedepsiţi cu amende de bani şi închisoare din partea organe­lor administrative. Mă provoc în privinţa

Next