Gazeta Transilvaniei, iulie 1909 (Anul 72, nr. 140-165)
1909-07-22 / nr. 157
REDiCTiXTlVEA, itiliiiintiua ti Tipmfla Brasov, piata mare ns 30 TELEFON Nr. 226. Sorii*ori netraicat.* au se. primesc ?Manuscripte au se retrimit, Inserat. * *.» primesc la Admintatrattan« 3r£$ov si la urmAtoarela BiHOURI de AiURTURI m Vlar.a la M. Duke* Naohf. $nx, Anzenteid & Emeric Lesvier, Heinrich Schaiek, A O*válik Nacht'. Anton Orpelik. tu Budapesta la A V Golberster, Ekatein Bernat Iuliu Leopold (VII Erzgébet-körut Preţul incerţiunilor: o serie jgurmond p© o coloană K bani contre o publicare. Publicări raaide«e după tarifă si îrvo.ală. — RECLAME pe pagina oe«rie 20 bani.mk mmm. ANUL LXXII. Telefon: Nr. 226. Nr. 157. Braşov, Marţi-Miercuri 22 Iulie (4 August) 1909. GAZETA apare in tiecare ii i!!0îâiB8al8 neutru AustrHMart Pe un an 24 oor., »■“! sab& Ic 12 oor., pe trei luni 6 ccr H-nil de Dumineaâ 4 oor. pe *• Pentru România ţi îtrănatm. Pe un an 40 franci, pe şase luni 20 hr., pe trei luni 10 fir N-ril de Dumineca 8 fr. pe an. Se prenumeră la toate oficiile poştale din întru şi din afară şi la d-nii colectori. Arouamentul psntra Braşov. Administraţiunea. Piaţa mare, târgul anului Nr. 30. Staţii I. Pe un an 20 cor.» pe şase luni 10 cor., pe trei luni 5 cor cu dusul acasă. Pe un an 20 cor., pe şase luni 12 cor., pe trei luni 6 cor. — Un esem plar 10 bani. — Atât abonamentele, eflt şi inserţiunile sunt a se plăti înainte. Adunarea poporală dela lleanda-mare. Darea de samă a dep. Dr. Mihali. In faţa unui număr imposant de alegători români şi-a ţinut Duminecă !n 1 August st. n. deputatul cercului Veanda-mare, Dr. T. Mihali, darea sa de samă. Intr’un mare discurs, primit cu o deosebită însufleţire de alegătorii acestui cerc electoral, preşedintele clubului naţionalist dieta a dat un tablou concis al situaţiei politice interioare a ţării, a trecut în revistă activitatea dezastruoasă şi politica catastrofală a guvernului coaliţionist, care a adus ţara la marginea prăpastiei, a apreciat însemnătatea vizitei Archiducelui Francisc Ferdinand la curtea regală română, respingând energic încercările de a ne prezenta în faţa coroanei de conspiratori şi iredentişti, a relevat relaţiunile de pretinie ce există între Monarhia noastră şi regatul român şi în deosebi intre cele două case domnitoare, iar de încheiere a formulat postulatele poporului român şi ale naţionalităţilor nemaghiare din Ungaria, de la a căror împlinire atârnă fericirea ţării şi crearea de stări normale şi prielnice pentru promovarea adevăratelor interese ale ţării. Expunerile preşedintelui clubului naţionalist dietal câştigă o deosebită importanţă şi prin faptul, că dărei sale de samă a premers o conferenţă a deputaţilor români, la care au luat parte d-nii: Dr. T. Mihali, Dr. I. Maniu, Dr. A. Vlad, Dr. Alex. Vaida- Voevod, Dr. I. Suciu, Dr.G. Popovici şi Dr. St. Petrovici, în care s’a desbătut asupra situaţiei politice actuale, statorindu se un program de acţiune pentru lunile de vară şi hotărându se ţinerea mai multor adunări poporale în chestiunea votului universal. Darea de seamă a dep. Dr. Mihali înseamnă prin urmare începutul unei acţiuni mai eficace a deputaţilor naţionalişti pentru a pregăti massele poporului nostru în vederea evenimentelor ce vor urma la toamnă. « In următoarele lăsăm să urmeze partea primă a discursului d-lui dep. Dr. T. Mihali: Iubiţi alegători! Noi deputaţii naţionalităţilor nemaghiare din aceasta ţară, ca adevăraţi reprezentanţi ai poporului de la începutul activităţii noastre am privit de o plăcută datorinţă ca în fieştecare an să ne ţinem dările de samă în faţa alegătorilor noştri, de o parte ca şi dânşii să aibă cunoştinţă despre mersul afacerilor politice, de altă parte pentru ca prin atari conveniri să închegăm cât se poate mai tare legătura ce în mod firesc există între noi şi popor. Acesta a fost scopul meu, când v’ara invitat la aceasta întrunire, în care îmi ţin de o plăcută datorinţă a vă face darea de samă despre activitatea mea şi a clubului parlamentar al partidului naţionalităţilor. Vă mulţumesc din inimă, că aţi venit într’un număr atât de considerabil la aceasta întrunire. Fraţilor ! Faptul, că azi D-Voastră aţi venit la darea mea de samă într’un număr atât de însemnat precum şi faptul, că mai mulţi colegi deputaţi, pe cari aveţi fericirea de a-i vedea în mijlocul D-Voastră, — (Aplause şi aclamări la adresa deputaţilor) — m’au însoţit venind din depărtări mari pentru a lua parte la darea mea de samă, dovedeşte, că azi noi cu toţii, inteliginţă şi popor de opotrivă suntem conştii de chemarea noastră şi în aceste zile de o însămnătate istorică suntem gata a aduce orice jertfe pentru binele şi fericirea neamului nostru şi a patriei comune. Patru ani de zile au trecut, de când am fericirea a vă representa în dieta ţării pentru ca să vă apăr interesele D-Voastră şi ale întreg neamului meu. Cei mai grei patru ani de zile din viaţa mea! Precum bine ştiţi, în acest răstimp atât eu cât şi colegii mei în activitatea noastră politică am întâmpinat cele mai mari greutăţi, atacuri şi persecutări nesfârşite din partea contrarilor noştri politici, cari atacuri şi persecutări v’au ajuns şi pe mulţi dintre D-Voastră. Şi oare pentru ce atâtea persecutări în contra noastră? Nu ne împlinim oare noi datorinţele de cetăţeni cinstiţi faţă de patria noastră? Cerem noi ce nu este al nostru? Am atăcat noi cândva pe vre-un popor conlocuitor cu noi în ţara aceasta în drepturile sale existente? Am conspirat noi cândva contra patriei noastre? Nu fraţilor! Aceste acuze nimeni nu ni le poate imputa. Ba din contră, noi Românii precum şi celelalte naţionalităţi nemaghiare întotdeauna am fost cei mai credincioşi şi mai loiali cetăţeni patriei şi monarhului nostru. Şi ce a fost răsplata acestor mari virtuţi a popoarelor nemaghiare din aceasta patrie? Persecuţii fără sfârşit, confiscare de cele mai elementare drepturi şi desconsiderare desăvârşită ! Nu voesc cu aceasta ocasiune a vă înşira toate acele neîndreptăţiri şi persecutări ce s’au făcut în contra noastră zi de zi în restimpul de când guvernul actual conduce afacerile ţării şi nu voesc a vă spune amănunţit toate acţiunile clubului naţional, făcute cu scopul de a combate şi a arăta lumei culte procedura nedreaptă a acestui guvern, pentru că atunci expunerea mea s’ar extinde prea mult, de altă parte acţiunile noastre vă sunt cunoscute din vorbirile rostite în dietă şi din dările noastre de samă de până acuma. Fraţilor! Să-mi fie permis a arăta pe scurt procedura de guvernare lipsită de orice sentiment de dreptate a guvernului coaliţionist şi a vă face cunoscute motivele crizei actuale şi în fine a-mi da părerea referitor la deslegarea acestei crize. înainte de aceasta cu trei ani când guvernul coaliţionist a primit guvernarea ţării, toată lumea se aştepta, că acest guvern poreclit de mare guvern naţional, conform făgăduinţelor sale va face tot posibilul pentru consolidarea relaţiilor politice şi pentru binele şi fericirea ţării. După o guvernare de 3 ani de zile ne-am convins, că acest guvern nu numai că nu a fost vrednic să fie numit mare guvern naţional, dar a fost cel mai slab şi cel mai nefericit guvern de la introducerea constituţionalismului în ţara aceasta. Aceasta părere nu este numai a mea şi a colegilor mei, ci este o părere generală şi împărtăşită de toţi politicianii serioşi şi de toţi oamenii cu mintea sănătoasă. Dacă privim stările politice ce s’au citeat în ultimii 3 ani de zile, ne cuprinde o adevărată jale de cele ce le vedem pe toate terenele vieţii publice. Aceasta jale, ba am putea zice o adevărată desperaţie, pot afirma cu toată convingerea sufletului meu, că să resimte la toate naţionalităţile din ţară, pentru că azi nimeni nu poate prevedea ce sfârşit va avea dezastruoasa încurcătură în care a adus ţara guvernul coaliţionist prin guvernarea lui imprudentă şi lipsită de orice rezon de stat. Să ne întrebăm, că din ce a urmat aceasta încurcătură? La aceasta întrebare este foarte uşor de răspuns şi stm convins, că la aceasta întrebare atât D-voastră cât şi locuitorii din aceasta patrie afară de guvern şi clasele privilegiate vor răspunde unanim, că marea încurcătură politică a urmat din aceea, că guvernul nu s-a împlinit făgăduinţa primită in pactul ce Va avut cu coroana, ca o condiţie principală, adecă că după terminarea agendelor curente de guvernare numai decât să introducă legea electorală a votului universal, egal şi secret aşa după cum s’a pretins chiar din partea regelui încoronat. Cea mai elementară lege a vieţii sociale este, ca fieştecare individ să-şi împlinească făgăduinţele şi obligamentele sale, căci fără de aceasta nu poate exista viaţa socială nici viaţa de stat. Şi este o concepţiune sancţionată de întreaga societate omenească, că individul, care nu-şi împlineşte făgăduinţele şi obligămintele la cari se angajează, nu poate fi considerat de bărbat serios şi cinstit. Ce să zicem atunci, când un guvern compus din cei mai mari bărbaţi, cari existau pe acelea timpuri nu s’a împlinit făgăduinţa şi obligamentul dat capului încoronat? Dar nu numai atât, fără tot acest guvern s’a încercat folosindu-se de ocazii prielnice, ca să eludeze legea votului universal, storcând într’un moment critic dela capul încoronat aprobarea unui proiect de lege electoral pe baza pluralităţii, ca astfel şi pe viitor să asigureze hegemonia statului pentru clasele privilegiate, cari de 1000 de ani nefericesc aceasta țară prin o guvernare nedreaptă și favorabilă numai acestor clase, dar foarte păgubitoare pentru majoritatea claselor democratice, pe cari prin acest proiect de lege ar fi voit să le eschidă din guvernarea ţării cu toate că regele a încoronat înţelegând dorinţa, obştelor şi pătruns fiind de ideile moderne constituţionale ş’a exprimat dorinţa ca prin pactul cunoscut dintre guvern şi coroană a impus în mod imperios guvernului, ca prin o nouă lege electorală să se facă posibil, ca majoritatea locuitorilor, adecă straturile democratice şi ale naţionalităţilor să fie reprezentate în legislaţiunea ţării. Lucru nemaipomenit şi unic în felul său, că atunci când regele încoronat doreşte şi impune întărirea şi desvoltarea constituţionalismului prin o lege modernă, prin care s’ar introduce democratisarea guvernărei, — să se găsească un guvern, care pe sine se numeşte constituţional, să se opună dorinţei regelui şi chiar şi în contra făgăduinţelor date să se insuiască prin introducerea legei electorale plurale, ca şi pe viitor să susţină guvernarea pe sama oligarchiei feudale, căci atunci când s’ar introduce legea electorală pe basa principiului pluralităţii, adecă cine are avere şi-i om cu carte să aibă trei voturi, iar oamenii săraci şi fără studii numai zece inşi să aibă un singur vot, cum zic, cu o astfel de lege electorală din nou şi cine ştie pănă când ar ajunge ţara pradă claselor privilegiate. Fraţilor! Guvernul coaliţionist nu numai prin aceea a păcătuit, că nu s’a împlinit datorinţa, ca să introducă legea votului universal, ci a păcătuit în mod neiertat prin aceea, că abătându-se de la programul său a făcut o mulţime de legi păgubitoare ţării, cari în mare parte contribuesc la neliniştirea locuitorilor ţării, doarece prin aceste legi sunt atacate cele mai vitale interese culturale şi economice a tuturor naţionalităţilor din ţară. Legile şcolastice şi legea de congruă a ministrului de culte în cele mai multe dispoziţii ale lor vatămă în mod flagrant drepturile naţionalităţilor şi în mod vădit atacă autonomia bisericească, având scopul de a maghiariza toate naţionalităţile şi de a le împedeca în desvoltarea lor liberă în cele culturale şi religioase. De asemenea sunt periculoase pentru naţionalităţi şi dispoziţiile guvernului referitoare la colonisări, din cari dispoziţii reese în mod evident, că naţionalităţile pe viitor vor fi împedecate şi în desvoltarea lor economică şi vor fi sărăcite în mod fatal. Dar mai păcătoasă este procedura guvernului coaliţionist în ceea ce priveşte guvernarea prin ordinaţiuni ministeriale, cari nu sunt în consonanţă cu legile positive, ba în cele mai multe cazuri sunt diametral opuse legilor sancţionate. Este lucru notorie, că cea mai mare tirănie se face la umbra legilor şi în aceasta privinţă guvernul coaliţionist a dat dovadă netăgăduită, că în ce chip să pot eluda legile sancţionate şi cum, să poate prin ordinaţiuni să se facă o guvernare în sensul strict al cuvântului, teroristică. Dintre cele multe dispoziţii prin ordinaţiuni ministeriale contrare legilor positive şi emanate cu intenţiunea de a nedreptăţi şi a terorisa naţionalităţile din aceasta patrie, să vă amintesc numai câteva : Ministrul de interne prin ordinaţiuni şi hotărâri aduse prin organele sale subordinate a declarat, că nu există şi că nu poate există în aceasta ţară partidul naţionalităţilor, care partid represintă majoritatea locuitorilor, prin urmare că nu este iertat, ca acest partid, ca şi alte partide politice să se poată organiza şi precum bine ştiţi încercarea noastră de organisare, ce s’a făcut prin comitetul esmis în mod legal dela Arad a fost interzisă şi esmişii noştri au fost pedepsiţi pe cale administrativă cu amende şi închisoare. Un lucru ca acesta nu se mai pomeneşte în state constituţionale. Tot ministrul de interne prin felul său de a da ordinaţiuni confidenţiale adresate organelor administrative, a introdus în administraţie un sistem de spionaj şi terorizare, aşa încât locuitorii cari aparţin partidului naţionalităţilor şi a social-democraţilor, cu un cuvânt care nu aparţin partidelor coaliţioniste sub fel şi fel de pretexte ridicate sunt pedepsiţi cu amende de bani şi închisoare din partea organelor administrative. Mă provoc în privinţa