Gazeta Transilvaniei, septembrie 1911 (Anul 74, nr. 191-214)
1911-09-01 / nr. 191
Epilogul serbărilor din Blaj. Aflăm din Sibiiu, că Comitetul central al »Asociaţiunii pentru literatura română şi cultura poporului român« a trimis , cu data de 10 Sept. n. a. c. la adresa d-lui Dr. Iuliu Maniu, directorul desp. Blaj şi preşedintele Comitetului aranjator al serbărilor jubilare, următoarea scrisoare de mulţămire: Mult stimate d-le director! Cu sufletul înălţat de succesul strălucit al măreţelor serbări ţinute în Blaj în zilele de 28—30 August a. c., membrii comitetului central al „Asociaţiunii*, întruniţi eri în 9. c. în şedinţă, au hotărât unanim a exprima profunda lor recunoştinţă tuturor acelor stimate persoane, careau contribuit la reuşita acestor ne- onorabile serbări. In deosebi se simt datori a aduce tributul lor de recunoştinţă onorabilului Comitet aranjator şi vrednicului lui preşedinte, care n’au cruţat nici osteneală, nici timp, - - va AnA An i-(St in A |4 n AVlî\ Itî I A /I A A III Oll opConju^a oca îuua ooiiuauic, uc»opre\ care e vorba, cât mai înălţătoare. \ Afle şi mulţămirea aceşti valoroşi, bărbaţi în conştiinţa, că şi-au îndeplinit în modul cel mai strălucit datoria lor faţă de însoţirea noastră culturală şi de sora ei mai tânără, societatea teatrală, şi au contribuit în mod însemnat la ridicarea prestigiului neamului, din care facem parte ! Aducându-vă acestea la cunoştinţă, ne permitem a vă ruga, mult stimate d-le director, să binevoiţi a păstra şi pe viitor „Asociaţiunii“ noastre aceeaşi dragoste, de care aţi datt aşa de strălucită dovadă cu prilejul amintit mai sus. Pentru Comitetul central al „Asociaţiunii“. Andrei Bârseanu m. p. preşedinte. Octavian Goga m. p. secretar. I . FOILETONUL «GAZ. TRANS.» Baladă. Răcnet, blastem, plâns amar, Carte şi mai câte : Doii voinici în ţintirim Se lovesc în băie I J — Pentr-o glumă ’n drum, la joc, S-au luat la ceartă Şi din oameni n-a ’ndrăsnit Nimeni să-i despartă...— l-aţi văzut apoi fugind Ca doi lupi de pradă, Jocu ’ntreg pe urma lor '|S-a pornit grămadă... ! Şi-s în ţintirim acum, Se lovesc în bâte, Plâng de două părţi amar Mame năcăjite... — »Pinteo, Pinteo, fătul meu De ţi-e mintea ’ntreagă, Fie-ţi milă de părinţi, Pinteo, Pinteo dragă !«.... ....Jos la casa din zăvoi, Cu privazu ’n stradă, De trei zile, satu ’ntreg Forfote ’n ogradă... — »Sore tu, pe ladă ’ntins Ce frumosu-i Pintea, Doamne, Doamne, tată sfânt, Cum te mai iei mintea...!« ....Cinci surori de peste deal Şi cu ’n frate seasă, De durere şi amar Se trântesc prin casă... Numai vărul lor Ignat, Plânge şi nu plânge, Dar cumplitele-i priviri Au luciri de sânge: — »Unde i Doncea, vreau să-l văd, Vreau să-i dau răsplata, Până n-o să-l întâlnesc Nu mai merg la tata...!« ...Bate vântul, ceriu-i trist..., Vine vreme bună, Pintea doarme ’n ţintirim Mort de-un an şi-o lună.... ....Despre Doncea ’n sat, de-atunci Nu-i mai nici o veste.... Unii spun c-ar fi trecut Noaptea peste creste.... Şi, că ’n Ţară lângă Prut ar fi om cu stare,... Alţii spun, că s-a făcut Hoţ de drumul mare !! Blaj, Septemvrie 1911. P. Pădure. Triumful artei muzicale române la Blaj. Concertul din 15/28 Aug. — Mănăstirea Argeşului. Recensiune de Dr. I. Cf. Zugs. (Urmare). După enararea corului şi a naratorului urmează rugăciunea desperată a lui Manele: Dai, Doamne pe lume O ploaie cu spume, Să facă părae, Să curgă şiroaie Apele Sa crească Mândra să-mi oprească, S-o oprească ’n vale S-o 'ntoarcă din cale! Partea aceasta e de tot frumoasă şi te impresionează adânc, cum vezi stăruinţa lui Manole, care în ruga lui desperată, esprimată în muzică cu allegro vivace în tacte de o/s, ar voia ca Dumnezeu într-un moment să-i împlinească rugăciunea şi să-i oprească mândra ’n cale, s-o ducă la vale. Şi iată minunea întâmplată ni-o anunţă corul a capella „Domnul se ’ndura Ruga-l ascultă, Norii aduna Ceriu ’ntuneca Şi curgea de-odată Ploaie spumegată“... Timpanele, — cari singure acompaniază corul, — ne reprezintă începerea furtunei, adunarea norilor şi căderea ploaiei, esprimate totodată şi prin acorduri lungi şi variate. Toată puterea naturei însă nu e în stare să învingă dragostea de soţie a Anei. Ea se apropie tot mai tare, ceea ce-l face pe Manole să se roage din nou, cerând acum, să sufle un vânt puternic, care : Nr. 19. Aaul LXXIV. Apare în fiecare zi de lucru. Abonam ntul: pentru Austro-Ungaria pe an 24 cor., pe */ an 12 cor., pe Y/ en 6 cor. Pentru Românnia şi streinătate pe an 40 franci, pe */a an 20 franc., pe/ an 10 franci; Număr de Duminecă 8 franc! pe an. R e d a c ţ i a, Tipografia şi Administraţia: BRAŞOV, PIAŢA MARE Nr. 30. Telefon: Nr. 226. Braşov, Joina I (14) Septemvrie 19!! Pentru Braşov cu dusul acasă pe an 24 cor., Fără dus acasă pe an 20 cor. pe/an 10 cor., pe/ an 6 cor. Un număr 10 bani. Inserate : un şir petit 20 bani pentru o publicare. Publicări mai dese după tarif şi învoială. — Reclame pe pagina a 3-a un şir 20 bani. F i I Serbările EMKE. 11. Să nu râdeţi!... Să nu râdeţi, când veţi ceti cele ce le-a spus d-nul Falussy în Cluj despre naţionalităţi. Să nu râdeţi, de contrazicerile şi încurcăturile în care să zbate acest fost fişpan, azi prezidentul societăţii „culturale“ Széchényi din comitatul Sătmarului. Să nu vă miraţi, că în loc de-a fi fluerat, a fost aplaudat, ştiind în ce mediu de gentryi, de falsificatori ai istoriei a răsunat glasul lui. Şi în fine să nu vă indignaţi de neblejniciile şi pervertirile lui perfide, căci toate aceste le-a făcut, ca mulţi alţii de teapa lui, cu scopul de-a arăta, că Maghiarii (înţelege mai mult: nemeşii) au drept la unitatea naţională a statului ungar, că prin urmare maghiarizarea forţată e admisă şi că popoarele nemaghiare din patrie sunt ticăloase, sunt antipatriotice, căci n-au luat parte nici la înfiinţarea Ungariei... D-nul Falussy merită toată consideraţia, căci a descoperit un nou titlu de nepatriotism. Naţionalităţile sunt nepatriotice de la început, de când s-au născut, căci nu s-au aliat cu Arpad şi Tuhutum, spre a închipa Ungaria. Cu un cuvânt, au defect nepatriotic din naştere. N-ar merita să ne ocupăm mai în detaiui cu aberaţiile ridicole ale stimabilului Falussy, dar cu toate acestea vom da mai pe scurt mersul expunerilor lui, ca un model de caraghiozlîc istoric, obicinuit la compatrioţii noştrii. Titlul conferenţei a fost: „Despre situaţia naţionalităţilor acasă şi în străinătate“. Conferenţiarul călăreşte pe tema mult îmblătită a scriitorilor maghiari, că toate statele Europei tind spre unitatea naţională (Da, d-le Falussy, d. e. Elveţia, Belgia, Austria, Anglia cu Irlanda’ etc.) şi silesc naţionalităţile la recunoaşterea ideii de stat unitar. De ce ar avea drept la unitatea naţională numai Germania, România şi Italia, pe când dintre toate naţiunile Europei Ungaria se bucură de cea mai veche independenţă de stat? se întreabă şi naiv şi perfid d-nul Falussy. Se înţelege, că răspunsul e simplu şi clar: pentru că statele vizate sunt state omogene, iar Ungaria e stat poliglot. Conferenţiarul se ocupă pe rând cu toate naţionalităţile din Ungaria şi spune, că la fondarea Ungariei ca stat n-a contribuit nici o naţionalitate din Ungaria. Se întreabă apoi de ce se acuză Maghiarii că sunt barbari, că voiesc să maghiarizeze naţionalităţile cu forţa ? In Europa nu există nici o naţiune care s-ar purta cu atâta bunăvoinţă şi indulgenţă faţă de celelalte naţionalităţi, ca Ungurii (!). l\Jo+ÎAnQlî+8fîla onnf +A+noi nomiil. xiuiymiu»!tivviiv uuuv w vmulţumite. Slovacii caută spre Bohemia. Sârbii sunt nerecunoscători şi surpă la temeliile statului. Saşii, cari sunt oaspeţi în Ungaria, se bucura de cele mai vaste privilegii istorice şi cutează totuşi să facă o propagandă antimaghiară în presa germană din străinătate. Cei mai primejdioşi sunt însă Românii. Românii agită pe faţă împotriva „ideii de stat“, împotriva culturii şi desvoltării economice a Ungurilor. Şincai şi Maior au infiltrat în ei credinţa deşartă a unei origini latine. Ei visează despre o Daco- Românie cu hotarele la Tisa. Istoriografii au dovedit, că Românii înainte de secolul al XlI-lea nu existau pe plaiurile Transilvaniei. Ei sunt de origine slavă, dovadă limba lor liturgică până în secolul XVII. Gheorghe Rákóczi I. i-a fericit numai cu limba românească, traducându-le cărţile slave pe româneşte. In 1906, la expoziţia din Bucureşti, Românii din Ungaria erau indicaţi cu inscripţia: Românii de peste hotare. Pentru Românii din România nu există deci Ungaria. Românii s-au sporit şi întărit într’un mod înfricoşat, romanizând 309 comune ungureşti! Cu toate astea ei ne calomniază în presa europeană, gravitează în afară și vor să surpe statul ungar. — Câte cuvinte, atâtea pervertiri, atâtea neadevăruri. Şi ce confuzie de idei în capetele ăstor fel de politiciani de frunză verde. Par’că dacă n’am fi de viţă romanică, ci am fi Slavi, n’am pretinde şi atunci tot aceleaş drepturi pentru poporul nostru, ca acum ! Pe dişpanul Falussy însă îl doare, că presa mondială din străinătate se ocupă cu stările dela noi şi înfierează volniciile şi nedreptăţile ce le fac faţă de naţionalităţi, nu poporul maghiar, ci şleahta aristocrată, care stăpâneşte azi Ungaria De aceea în urmă a propus o moţiune, prin care cele 82 societăţi CîIidîrâiGj Ca lOS i a F6pr6Z6ntaC0 i serbări, să condamne atacurile naţionalităţilor făcute în presa din străinătate şi mai ales în vreasa din România şiiermania şi sa intre in legătură cu presa mondială, spre a desminţi ştirile neadevărate, ce apar în ziarele străine. Moţiunea s’a primit şi noi nu avem nimic contra ei, bine ştiind, că adevărul se poate nega, se poate denatura, dar el totuşi iese triumfător! Şi adevărul a apucat deja pe aceasta cale biruitoare. Atât despre proza caraghioasă a lui Falussy, încât pentru serbările din Cluj, ele în general au purtat mai mult timbru politic, decât cultural. Şi în toate vorbirile a ieşit la iveală acea pornire agresivă faţă de naţionalităţi, faţă de cultura acestora, care e caracteristica şovinismului ţicnit. In Ungaria numai o cultură poate exista şi aceasta este cea specific maghiară .