Gazeta Transilvaniei, septembrie 1911 (Anul 74, nr. 191-214)

1911-09-01 / nr. 191

Epilogul serbărilor din Blaj. Aflăm din Sibiiu, că Comitetul cen­tral al »Asociaţiunii pentru literatura ro­mână şi cultura poporului român« a trimis , cu data de 10 Sept. n. a. c. la adresa d-lui Dr. Iuliu Maniu, directorul desp. Blaj şi preşedintele Comitetului aranjator al ser­bărilor jubilare, următoarea scrisoare de mulţămire: Mult stimate d-le director! Cu sufletul înălţat de succesul strălucit al măreţelor serbări ţinute în Blaj în zilele de 28—30 August a. c., membrii comitetului central al „Asociaţiunii­­*, întruniţi eri în 9­­. c. în şedinţă, au hotărât unanim a ex­prima profunda lor recunoştinţă tu­turor acelor stimate persoane, care­­au contribuit la reuşita acestor ne- onorabile serbări. In deosebi se simt datori a aduce tributul lor de recu­noştinţă onorabilului Comitet aranja­­to­r şi vrednicului lui preşedinte, care n’au cruţat nici osteneală, nici timp, - - va AnA An i-(St in A |4 n AVlî\ Itî I A /I A A III Oll opConj­u^a oca îuua ooiiuauic, uc»o­pre\ care e vorba, cât mai înălţătoare. \ Afle­ şi mulţămirea aceşti valo­roşi, bărbaţi în conştiinţa, că şi-au în­deplinit în modul cel mai strălucit datoria lor faţă de însoţirea noastră culturală şi de sora ei mai tânără, societatea teatrală, şi au contribuit în mod însemnat la ridicarea presti­giului neamului, din care facem parte ! Aducându-vă acestea la cunoş­tinţă, ne permitem a vă ruga, mult stimate d-le director, să binevoiţi a păstra şi pe viitor „Asociaţiunii“ noastre aceeaşi dragoste, de care aţi datt­ aşa de strălucită dovadă cu pri­lejul amintit mai sus. Pentru Comitetul central al „Aso­ciaţiunii“. Andrei Bârseanu m. p. preşedinte. Octavian Goga m. p. secretar. I . FOILETONUL «GAZ. TRANS.» Baladă. Răcnet, blastem, plâns amar, Carte şi mai câte : Doii voinici în ţintirim Se­ lovesc în băie I J — Pentr-o glumă ’n drum, la joc, S-au luat la ceartă Şi din oameni n-a ’ndrăsnit Nimeni să-i despartă...­­— l-aţi văzut apoi fugind Ca doi lupi de pradă, Jocu ’ntreg pe urma lor '|S-a pornit grămadă... ! Şi-s în ţintirim acum,­­ Se lovesc în bâte, Plâng de două părţi amar Mame năcăjite... — »Pinteo, Pinteo, fătul meu De ţi-e mintea ’ntreagă, Fie-ţi milă de părinţi, Pinteo, Pinteo dragă !«.... ....Jos la casa din zăvoi, Cu privazu ’n stradă, De trei zile, satu ’ntreg Forfote ’n ogradă... — »Sore tu, pe ladă ’ntins Ce frumosu-i Pintea, Doamne, Doamne, tată sfânt, Cum te mai iei mintea...!« ....Cinci surori de peste deal Şi cu ’n frate seasă, De durere şi amar Se trântesc prin casă... Numai vărul lor Ignat, Plânge şi nu plânge, Dar cumplitele-i priviri Au luciri de sânge: — »Unde i Doncea, vreau să-l văd, Vreau să-i dau răsplata, Până n-o să-l întâlnesc Nu mai merg la tata...!« ...Bate vântul, ceriu-i trist..., Vine vreme bună, Pintea doarme ’n ţintirim Mort de-un an şi-o lună.... ....Despre Doncea ’n sat, de-atunci Nu-i mai nici o veste.... Unii spun c-ar fi trecut Noaptea peste creste.... Şi, că ’n Ţară lângă Prut ar fi om cu stare,... Alţii spun, că s-a făcut Hoţ de drumul mare !! Blaj, Septemvrie 1911. P. Pădure. Triumful artei muzicale române la Blaj. Concertul din 15/28 Aug. — Mănăstirea Argeşului. Recensiune de Dr. I. Cf. Zugs. (Urmare). După enararea corului şi a narato­rului urmează rugăciunea desperată a lui Manele: Dai, Doamne pe lume O ploaie cu spume, Să facă părae, Să curgă şiroaie Apele Sa crească Mândra să-mi oprească, S-o oprească ’n vale S-o 'ntoarcă din cale! Partea aceasta e de tot frumoasă şi te impresionează adânc, cum vezi stăruinţa lui Manole, care în ruga lui desperată, es­­primată în muzică cu allegro vivace în tacte de o/s, ar voia ca Dumnezeu într-un moment să-i împlinească rugăciunea şi să-i oprească mândra ’n cale, s-o ducă la vale. Şi iată minunea întâmplată ni-o a­­nunţă corul a capella „Domnul se ’ndura Ruga-l ascultă, Norii aduna Ceriu ’ntuneca Şi curgea de-odată Ploaie spumegată“... Timpanele, — cari singure acompa­niază corul, — ne reprezintă începerea furtunei, adunarea norilor şi căderea ploa­­iei, esprimate totodată şi prin acorduri lungi şi variate. Toată puterea naturei însă nu e în stare să învingă dragostea de soţie a Anei. Ea se apropie tot mai tare, ceea ce-l face pe Manole să se roage din nou, cerând a­­cum, să sufle un vânt puternic, care : Nr. 19­. Aaul LXXIV. Apare în fiecare zi de lucru. Abonam ntul: pentru Austro-Ungaria pe an 24 cor., pe */­ an 12 cor., pe Y/ en 6 cor. Pentru Românnia şi streinătate pe an 40 franci, pe */a an 20 franc­., pe­­/­ an 10 franci; Număr de Duminecă 8 franc! pe an. R e d a c ţ i a, Tipografia şi Administraţia: BRAŞOV, PIAŢA MARE Nr. 30. Telefon: Nr. 226. Braşov, Joi­na I (14) Septemvrie 19!! Pentru Braşov cu dusul acasă pe an 24 cor., Fără dus acasă pe an 20 cor. pe­­/a­­n 10 cor., pe­­/­ an 6 cor. Un număr 10 bani. In­serate : un şir petit 20 bani pentru o publicare. Publicări mai dese după tarif şi învoială. — Reclame pe pagina a 3-a un şir 20 bani.­ ­­ F i I Serbările EMKE. 11. Să nu râdeţi!... Să nu râdeţi, când veţi ceti cele ce le-a spus d-nul Falussy în Cluj despre naţionalităţi. Să nu râdeţi, de contrazicerile şi încurcăturile în care să zbate acest fost fişpan, azi prezi­dentul societăţii „culturale“ Széchényi din comitatul Sătmarului. Să nu vă miraţi, că în loc de-a fi fluerat, a fost aplaudat, ştiind în ce mediu de gentry­i, de falsificatori ai istoriei a răsunat glasul lui. Şi în fine să nu vă indignaţi de neblejniciile şi per­vertirile lui perfide, căci toate aceste le-a făcut, ca mulţi alţii de teapa lui, cu scopul de-a arăta, că Maghiarii (înţelege mai mult: nemeşii) au drept la unitatea naţională a statului un­gar, că prin urmare maghiarizarea forţată e admisă şi că popoarele ne­maghiare din patrie sunt ticăloase, sunt antipatriotice, căci n-au luat parte nici la înfiinţarea Ungariei... D-nul Falussy merită toată con­­sideraţia, căci a descoperit un nou titlu de nepatriotism. Naţionalităţile sunt nepatriotice de la început, de când s-au născut, căci nu s-au aliat cu Arpad şi Tuhutum, spre a înch­ipa Ungaria. Cu un cuvânt, au defect ne­patriotic din naştere. N-ar merita să ne ocupăm mai în detaiui cu aberaţiile ridicole ale stimabilului Falussy, dar cu toate a­­cestea vom da mai pe scurt mersul expunerilor lui, ca un model de ca­­ragh­iozlîc istoric, obicinuit la compa­trioţii noştrii. Titlul conferenţei a fost: „Des­pre situaţia naţionalităţilor acasă şi în străinătate“. Conferenţiarul călăreşte pe tema mult îmblătită a scriitorilor maghiari, că toate statele Europei tind spre unitatea naţională (Da, d-le Falussy, d. e. Elveţia, Belgia, Austria, Anglia cu Irlanda’ etc.) şi silesc naţionalită­ţile la recunoaşterea ideii de stat unitar. De ce ar avea drept la unitatea naţională numai Germania, România şi Italia, pe când dintre toate naţi­unile Europei Ungaria se bucură de cea mai veche independenţă de stat? se întreabă şi naiv şi perfid d-nul Falussy. Se înţelege, că răspunsul e sim­plu şi clar: pentru­ că statele vizate sunt state omogene, iar Ungaria e stat poliglot. Conferenţiarul se ocupă pe rând cu toate naţionalităţile din Ungaria şi spune, că la fondarea Ungariei ca stat n-a contribuit nici o naţionali­tate din Ungaria. Se întreabă apoi de ce se acuză Maghiarii că sunt barbari, că voiesc să maghiarizeze naţionalităţile cu forţa ? In Europa nu există nici o na­ţiune care s-ar purta cu atâta bună­voinţă şi indulgenţă faţă de celelalte naţionalităţi, ca Ungurii (!). l\Jo+ÎAnQlî+8fîla onnf +A+noi nomiil. xiuiym­­iu»!­tivviiv uuuv w vmul­ţumite. Slovacii caută spre Bohemia. Sârbii sunt nerecunoscători şi surpă la temeliile statului. Saşii, cari sunt oaspeţi în Ungaria, se bucura de cele mai vaste privilegii istorice şi cutează totuşi să facă o propagandă antimaghiară în presa germană din străinătate. Cei mai primejdioşi sunt însă Românii. Românii agită pe faţă îm­potriva „ideii de stat“, împotriva culturii şi desvoltării economice a Ungurilor. Şincai şi Maior au infiltrat în ei credinţa deşartă a unei origini latine. Ei visează despre o Daco- Românie cu hotarele la Tisa. Istorio­grafii au dovedit, că Românii înainte de secolul al XlI-lea nu existau pe plaiurile Transilvaniei. Ei sunt de origine slavă, dovadă limba lor litur­gică până în secolul XVII. Gheorghe Rákóczi I. i-a fericit numai cu limba românească, traducându-le cărţile slave pe româneşte. In 1906, la ex­poziţia din Bucureşti, Românii din Ungaria erau indicaţi cu inscripţia: Românii de peste hotare. Pentru Ro­mânii din România nu există deci Ungaria. Românii s-au sporit şi întă­rit într’un mod înfricoşat, romani­zând 309 comune ungureşti! Cu toate astea ei ne calomniază în presa europeană, gravitează în afară și vor să surpe statul ungar. — Câte cuvinte, atâtea pervertiri, atâtea neadevăruri. Şi ce confuzie de idei în capetele ăstor fel de politiciani de frunză verde. Par’că dacă n’am fi de viţă romanică, ci am fi Slavi, n’am pretinde şi atunci tot aceleaş drep­turi pentru poporul nostru, ca acum ! Pe dişpanul Falussy însă îl doare, că presa mondială din străinătate se ocupă cu stările dela noi şi înfierează volniciile şi nedreptăţile ce le fac faţă de naţionalităţi, nu poporul maghiar, ci şleahta aristocrată, care stăpâneşte azi Ungaria De aceea în urmă a propus o moţiune, prin care cele 82 societăţi CîIid­îrâiGj Ca lOS i a F6pr6Z6n­taC0 i serbări, să condamne atacurile naţio­nalităţilor făcute în presa din străină­tate şi mai ales în vreasa din­ Româ­nia şi­­iermania şi sa intre in legă­tură cu presa mondială, spre a des­­minţi ştirile neadevărate, ce apar în ziarele străine. Moţiunea s’a primit şi noi nu avem nimic contra ei, bine ştiind, că adevărul se poate nega, se poate de­natura, dar el totuşi iese triumfător! Şi adevărul a apucat deja pe aceasta cale biruitoare. Atât despre proza caraghioasă a lui Falussy, încât pentru serbările din Cluj, ele în general au purtat mai mult timbru politic, decât cultural. Şi în toate vorbirile a ieşit la iveală acea pornire agresivă faţă de naţionalităţi, faţă de cultura acestora, care e ca­racteristica şovinismului ţicnit. In Un­garia numai o cultură poate exista şi aceasta este cea specific maghiară .

Next