Gazeta Transilvaniei, iunie 1913 (Anul 76, nr. 119-141)

1913-06-11 / nr. 126

Fagina , cât atâtea promisiuni, câte au fă­cut reprezentanţilor neamului nos­tru guvernele ungare de pe vre­muri şi abia vre­una, mai secon­dată de se va fi îndeplinit..­ Oare Iancovich se va ţinea de promi­siune? Şi oare cei ce vor face cercetarea, vor recunoaşte greşelile scoase la iveală? Nu ştim... Am fi însă mai siguri, că ni se va face dreptate, dacă ne im­puneam cu curaj şi energie de la început în această luptă şi dacă cel puţin acum, la actul final, ar fi luat parte l­a şedinţă şi discuţii toţi patru prelaţii gr. cat. români, asistaţi de corul episcopesc orto­dox al nostru, care asemenea este ameninţat de o episcopie ma­ghiară­­ Alegerea din Ar­ad şi Românii. In timpul din urmă au apărut prin zia­rele arădar­e şi budapestane diferite ştiri privitoare la atitudinea Românilor arădani In faţa alegerei pentru cameră fixată pe zuia de 28­­. c. Intre altele s’a spus, că alegătorii români vor vota cu candidatul opoziţiei. D-l deputat Dr Ştef. Pop publică acum o declaraţie, în care spune, că între împrejurările de astăzi partidului naţional român ii se impune absolută pasivitate la această aleger­e. Atacuri contra lui Tisza în parlamentul german. In decursul desbaterii speciale a proiectelor mili­tare, care este la ordinea zilei în par­lamentul german, dep. socialist Lieb­knecht vorbind în contra dictaturei mi­litare, a atins şi chestiile din Ungaria atăcând cu vehemenţă politica contelui Tisza. Ministrul de războiu de Heerin­­gen a respins atacurile rugând pe de­putaţi să se abţină pe viitor de la astfel de atacuri îndreptate în contra guver­nului unui stat, cu care Germania în­treţine legături atât de strânse. Pentru armată. Despre urcarea iminentă a contingentului armatei se scriu din Viena următoarele: Urcarea contingentului e proiec­tată pe patru ani. Conform acesteia se împart şi spesele. Suma preliminată e de 20—30 milioane. Pe an se vin câte 5—8 milioane, pentru cari însă nu se vor face operaţii financiare separate. Spesele aceste vor fi contate în bud­getul regulat. Pentru construirea de Dreadno­­ught-uri va fi lipsă de vre­o 180 mi­lioane lcr. Disolvarea reprezentanţei o­­raşului Fiume. Regimul Tisza î­şi revarsă binecuvântările şi asupra ora­şului Fiume. Un ordin al ministrului de interne dispune disolvarea consiliu­lui comunal şi anularea câtorva hotă­râri al reprezentanţei pe motiv că re­prezentanţa ar fi trecut peste cercul ei de activitate şi ar fi ajuns in opo­ziţie cu legile statului, cu guvernul, cu tribunalele independente şi cu autori­tăţile civile şi militare. Cam multe întrun răsuflet­ popor. Sunt convins, că Asociaţiunea ne-ar sta în ajutor şi la acţiunea a­­ceasta. Trebue însă binecumpănite mo­tivele, cari să scot la iveală pentru prezentarea în lumină favorabilă a di­feritelor ziare sau cărţi. De potrivit şi cu efect ar fi b. o. hotărârea unui stu­dent din fiecare despărţământ al Aso­­ciaţiunii de a ţinea o prelegere popo­rală despre broşurile Asociaţiunii, a că­ror valoare nu o pricepe ţăranul din vorbirea preşedintelui sau recomanda­rea lor în generalităţi din partea se­cretarului. Nespus de mult ar câştigă în im­portanţă străduinţele noastre culturale, dacă ne-am năzui a dă teren de validi­­tate şi ascultătorilor noştri, cerându-le părerea sau statul în anumite cestiuni de interes local, şi dând frâu liber fan­­taziei lor, dornică a ne spune proverbe, poveşti sau poezii poporale. Adunând aceste mărgăritare ale literaturei noas­tre, am făcut un serviciu duplu. Deo­parte am câştigat încrederea ţăranului, de altă parte ne-am făcut datorinţa faţă de Asociaţiune Presp. adunarea scum­pei literaturi poporale. Pentru a ajunge rezultate fru­moase în ducerea la isbândă a tuturor ideilor de mai sus, e însă absolut es­­chisă tractarea sau şi numai atingerea cesti­unilor confesionale şi politice. Nu o permit aceasta dealtfel nici statutele Asociaţiunii, dar nici nu duce la rezul­tat trainic ocupaţia serioasă cu atari cestiuni gingaşe. Nu e permis să tur­năm pleia pe foc prin răscolirea pati­milor confesionale; de altă parte stu­denţimea e datoare a stă departe de vârtejul isbucnirilor pătimaşe de poli­tică militantă, fiindcă e îndeobşte cu­noscut faptul, că mântuirea şi fericirea neamului o vom ajunge numai prin mai multă lumină. Să nu uităm nici­când, că numai pregătind încetinel te­renul prin cultură, e nădejde, că va a­­junge şi ţărănimea la o înţelegere a rostului său în vieaţa politică. In istoria generaţiei tinere sunt anumite momente de o importanţă de­osebită, cari imprimă o notă distinctivă generaţiei din epoca aceia, îmi place a crede, că de astădată încă stăm in faţa unei prefaceri, unei reforme radicale in vieaţa Tinerimii, care tot mai lămurit va înţelege rolul său ca factor social în vieaţa culturală a neamului. De-ar da Dumnezeu, ca nu peste mult să putem prăznui ziua sfântă de înrolare a lune­­rmii întregi sub steagul culturii, răs­pândite cu tact şi multă răbdare pe plaiurile locuite de Români. GAZETA TRANSILVANIEI. Aplicarea protocolului dela Petersburg. Comisiile române şi bulgare la Silistra. Sâmbătă s’au început la Silis­tra lucrările de delimitare ale co­­misiunilor române şi bulgare. Din ştirile, pe cari le avem până acu­ma, rezultă că lucrările comisiuni­­lor par a nu întimpina greutăţi mai mari, fiind pe ambele părţi dorinţa de­ a rezolva în bună înţe­legere şi în mod satisfăcător ches­tiile de litigiu cu deosebire în ce priveşte punctul, de unde începe raza de trei chilometri. Ziarul „Adevărul“ primeşte de la corespondentul său trimis la faţa locului următoarele telegrame: Călăraşi, 20 iunie. — Iahtul »Şte­­­­fan cel Mare, având pe bord comisiile­­ noastre pentru aplicarea protocolului I din Petersburg, plecat din Cerna-Vodă­­ la orele 10, a ajuns la Silistra la orele­­ 3 după amiază. Plenipotenţiarii români I au fost primiţi la Silistra de subprefec­­­­tul plăşei respective, de primarul ora­şului şi de poliţai. Plenipotenţiarii­­bulgari aşteptau­­ pe yahtul regal »Krum«. Echipagiul yahtului a dat comisiunilor române o­­norurile. Ataşatul militar bulgar la Bu­cureşti, Kisoff, a primit pe trimişii Ro­mâniei. Comisiunile bulgare şi române întrunindu-se apoi, a urmat o lungă convorbire, pentru stabilirea progra­mului de lucrări. Cernavodă, 20 iunie. — In confe­rinţa ce a avut loc pe bordul Pactului­­Krum, între plenipotenţiarii ambelor ţări s’a decis să înceapă lucrările Sâm­bătă , comisiile pentru delimitarea zonei Silistrei şi calcularea despăgubirilor. Dl Sarafoff, şeful comisiilor bul­gare, a făcut o bună impresie asupra plenipotenţiarilor noştri, cari au oare­­cari speranţe, ca chestia de a se pre­ciza de unde încep cei trei kilometri se va putea rezolvi direct şi în bună înţe­legere. Generalul Vasoff pare de ase­menea favorabil unei atari soluţii. La orele cinci plenipotenţiarii bul­gari au întors vizita plenipotenţiarilor români pe yactul nostru unde li s’a servit băuturi răcoritoare. La orele şease yactul nostru a plecat la Ostrov, unde va staţiona noaptea. El va ră­mâne mâne, Sâmbătă, la Silistra, pen­tru începerea lucrărilor de delimitare. Acelaşi ziar publică din peana trimisului său special următoarele impresii despre întâl­nirea comisiunilor In faţa Silistrei : In timp ce ni se servea cafeaua cu lapte — Vineri la 7 jumătate di­mineaţa — vedem un remorcher ru­sesc trăgând două şlepuri pline cu cai. Aflăm că sunt destinate pentru Serbia. Colegul meu se pregăteşte să fo­tografieze şlepul. — E chestie de actualitate, spun eu. — Sau de... neutralitate, răspunde surâzînd d. Nestor Ci­ncu. Vicepreşedintele Camerei avea poate dreptate!! ....Un sunet de clopot. Un şuerat lung şi ascuţit.... Dl subinspector Şerbu ordonă salutarea pământului în susul Dunărei, spre Silistra. E un moment a cărui emoţiune e lesne de înţeles. La orele 3 precis dl subinspector Şerbu ordonă salutarea pământului bulgar. Suntem în faţa Silistrei. In port staţionează yahtul regal »Krum«, care la vederea yahtului nostru salută so­sirea lui. In întâmpinarea comisiilor noastre au ieşit subprefectul, ajutorul de pri­mar şi poliţaiul oraşului Silistra. Erau în sacouri şi cu cămeşi colorate, ceea ce vădit n’a făcut o bună impresie a­­supra plenipotenţiarilor noştri. Imediat ce comisiile noastre au debarcat s’au urcat pe bordul lui »Krum« unde au fost întâmpinate de ataşatul militar Kisoff. Urcaţi pe bordul yahtului regal bulgar comisiunile şi-au prezentat scri­sorile de împuternicire, după care au urmat prezentările şi fixarea progra­mului de lucru. In port staţionau foarte mulţi si­­listreni din clasa de jos, cari au primit comisiile noastre într’o perfectă indi­ferenţă. Pericolul noului răsboiu balcanic. Criza bulgaro-sârbă a întrat în­tr’o fază foarte acută. Controver­sele sunt staţionare în toate pri­vinţele. Bulgaria insistă pe lângă respectarea convenţiunei, Serbia pentru revizuirea tratatului Bulga­ria protestează în contra cruzimi­lor şi şicanelor săvârşite de Greci asupra locuitorilor şi soldaţilor ei, iar Grecii se pregătesc a trimite Bulgariei o notă analogă în ce priveşte persecuţiunile Grecilor în­durate din partea trupelor bulgare. In acelaşi timp pregătirile de răs­­boin ale aliaţilor continuă neîn­trerupt. Ştirile mai nouă spun, că ar­matele sârbe, greceşti şi muntene­­grine stau gata pentru a începe atacul în contra armatelor bulgare. In haosul acesta de amenin­ţări şi pregătiri se aşteaptă cu mare încordare atitudinea Româ­niei în momentul isbucnirei ostili­tăţilor. In privinţa aceasta circuică numeroase versiuni,­­ ni trebuie însă primite cu re­­rva necesară. Agravarea conflictului. Din sursă competentă vieneză se anunţă că conflictul bulgaro-sârb s-a a­­gravat foarte mult în ultimele ore, ast­fel că pentru moment nu se poate şti dacă se va mai întruni conferinţa celor patru primi miniştri. Bulgaria e ferm decisă să rezolve singură conflictul. Termenul acordat Serbiei expiră azi luni, dacă până atunci guvernul sârb nu va da un răspuns satisfăcător, consimţând la executarea tratatului, Bulgaria va a­­dresa Serbiei o notă cu caracter de ul­timat, cerând răspuns în termen de trei zile. Dacă acest răspuns al Ser­biei va fi defavorabil, Bulgaria va în­cepe Miercuri operaţiunile de război. Cercurile diplomatice din Viena consideră situaţia ca foarte critică ,deşi mai sunt speranţe că Serbia va ceda în ultimul moment. Această speranţă se bazează pe faptul că Serbia nu e destul de bine pregătită din punct de vedere militar, pe când bulgarii, ocupând de pe-acum poziţiuni favorabile, au ştiut să-şi asigure un mare avantaj. Atitudinea Bulgariei. Cercurile bine informate bulgare declară că guvernul rus, în urma în­­trebărei făcută de cabinetul bulgar despre punctul de vedere rusesc pic­­tor la arbitraj, ar fi răspuns că trata­tul are să fie îndeplinit, dar că acest lucru e scopul intrevederei miniştrilor preşedinţi la Petersburg. Se declară aci că acest răspuns nu e satisfăcător cu atât mai mult cu cât Bulgaria de­clarase că nu poate lua parte la con­ferinţă cât timp Serbia nu va recu­noaşte tratatul existent. In asemenea împrejurări e foarte puţin probabil că conferinţa balcanică de la Petersburg va putea avea loc. Ultima notă adresată Greciei de guvernul bulgar cu privire la arestă­rile şi asupririle continue pe cari au a le suferi bulgarii de la autorităţile gre­ceşti în regiunile ocupate de greci în Macedonia de sud, este considerată ca un ultimat. Dacă nici nota aceasta nu va pune capăt arbitrarităţilor greceşti, Grecia va avea să suporte conse­cinţele. După ce cartierul general al ar­matei a fost permutat la Sofia, starea de asediu de până acuma a fost și mai mult extinsă. S’au luat aspre măsuri contra spionajului sârbesc întrucât s’a dovedit că in ultimul timp un întreg serviciu de spionaj a fost organizat de sârbi în Bulgaria. Atitudinea Sârbiei. Ziarele sârbești sunt convinse, că săptămâna aceasta va isbucni răsboiul cu Bulgaria. In genere tonul ziarelor sârbeşti este din cale afară pătimaş, cerând unanim guvernului să continue răsboiul Ziarul «Mali Journal» scrie între altele : «Bulgaria trebuie pedep­sită şi ştearsă de pe suprafaţa pămân­tului*. In consiliul de miniştrii sârbi, ţi­nut alaltaeri sub presidiul regelui Petru, s’a formulat o notă-răspuns cătră Bul­garia, în care se spune că în urma a­­titudinei Bulgariei întrunirea celor pa­tru prim-miniştri a devenit fără obiect. Despre desfăşurarea armatelor bal­canice ziarele sârbeşti şi bulgare aduc următoarele amănunte: Desfăşurarea armatei sârbe e complect terminată. Trupele sârbe s’au unit cu armata greacă, care înain­tează spre nord. In ultimele 48 ore trupele sârb­ s’au retras spre regiunea Vardarului, unde au ocupat poziţiuni întărite. Armata bulgară e de asemenea complect desfăşurată la vest de Sa­lonic. Ministrul muntenegrean de răz­boi a făcut toate pregătirile necesare. In caz de război întreaga armată va fi mobilizată. Trei divizii se află în drum spre Ipek. Muntenegru a pri­mit din Serbia mari cantităţi de ma­terial de război. Regele Nichita a declarat, că conflictul sârbo-bulgar e foarte penibil pentru Muntenegru. A exprimat însă speranţa că în cele din urmă se va găsi o soluţie paşnică.. In caz de răz­boi însă, muntenegrenii vor lupta a­­lături de fraţii lor sârbi în semn de recunoştinţă pentru concursul acestora la Scutari. Atitudinea României. In cercurile diplomatice euro­pene se cunoaşte marea impor­tanţă, pe care o are în aceste mo­mente atitudinea României. Bărba­ţii politici ai României ştiu prea bine, că în cazul isbucnirei unui război­, acesta nu se va da pen­tru victoria unuia sau celuilalt din­tre statele balcanice ci în jurai in­tereselor Rusiei şi Austro-Ungariei pe cari le au aceste imperii în Bal­cani şi pentru cari ambele imperii se întropun cu toată puterea cercând să-şi validiteze influenţa lor cu deosebire asupra României. De­­aici situaţia de tot dificilă a ţării româneşti ! »Avem o situaţie din cele mai importante — scrie ziarul »înainte« — şi depinde numai de noi ca să jucăm rolul cel mai însemnat în aceste grele momente pentru Europa. *Noi nu avem să facem treburile nimănui şi avem să ne ocupăm numai de interesele noastre. »Răbdare am avut destulă, decep­ţii am îndurat de asemenea destule, in­­­gratitudine şi nelealitate am cules de ajuns. »Nimeni nu­­are dreptul să ne ceară să ne sacrificăm pentru alţii. »Suntem siguri că guvernul va proceda cu energie şi va face să tri­umfe interesele României«. Cvincvenalele preoţilor. — Hotărârea preoţimii gr. cat. din dis­trict­ protopopesc al Reghinului.— »Preoţimea română gr. cat. din districtul Reghinului, împreună cu în­tregul cler al provinciei metropolitane de Alba-Iulia şi Făgăraş, a fost greu şi nedrept atinsă deja când prin arti­colul de lege XIV — din 1898 vistieria ţării noastre a dat întregire până la 1600 respective 800 coroane numai ne­catolicilor, ca şi cum catolicii nu în acelaşi loc şi ar vărsa contribuţiile sale ba cei gr. cat. chiar şi sângele copila­şilor săi. Nedreptatea a scăzut numai, dar nu s’a şters când prin articlul de lege XIII — din 1909 s’a regulat şi congrua preoţimei catolice, pentrucă acesteia i-a dat întregirea nu numai visteria ţării ca celorlalţi, ci şi fondul religio­­nar catolic, ba şi beneficiile mai mari (arhiereşti) deci aceia cari ar trebui să întoarcă acestea sume mai bune spre alte scopuri bisericeşti. Să mai pun şi condiţii cari şi în cele disciplinare şi mai ales în asigu­rarea une­ori a însă­şi congruei dau amestec celor, cari în biserică urmă­resc alte ţinte, nu moralizarea şi inde­pendenţa clerului, fără care sufere bi­serica însăşi. Numai puţin vătămătoare în arti­clul de lege XIII din 1909 e şi dispo­ziţia § 3 în care pentru parohii nouă să poftesc 800 suflete spre a da între­girea, dar şi atunci numai de jumătate, iar jumătate să o deie parohia. In urmă vine să le pună vârf la toate monstruosul proiect despre cvinc­venalele preoţeşti­ prezentat camerei deputaţilor de actualul ministru de culte în luna Iunie 1913. In acest pro­iect abia este paragraf nejignitor pen- Hr. 126,­1915. I tru preoţimea noastră românească în I general, iar în deosebi, § 2 şi 4 limi­tează maximul de venit congruă şi cvincvenal la 3000 coroane — fără deo­sebire—deci sub minimul statorit pen­tru învăţători, cărora însă nu li­ se cere decât cvalificaţie de cel puţin 4 d­. gimnaziale. De alţi mulţi oficiali nu mai vorbim; § 3­eschide de la cvincvenalele re­gulate deşi sunt deplin cvalificaţi pe cateheţi şi preoţii suplenţi, deci şi pe administratorii parohiali, cu toate că toţi aceştia încă împlinesc munca pa­rohilor; § 5 conţine nedreptatea isbitoare, că cine are mai mult venit din paro­hie şi deci mai puţină congruă — în bani gata — primeşte mai multe cvinc­­venale de es. unul cu­ 400 cor. venit fasionat din ,parohie capătă congruă 1200 coroane, respective 400 cor. prin urmare nici unul din aceştia nu pri­meşte adaus, cvincvenal după acest pa­ragraf, pe când cel cu 700 coroane fa­­sionate are congruă 900 coroane deci poate primi şi 1200 coroane evincve­­nale pe lângă cvalificaţie şi ani de ser­viciu egali; § 9 dă ministrului dreptul de a sista neatârnarea parohiilor cu mai pu­ţin de 300 suflete, deci chiar parohii în care de regulă singur preotul este con­ducătorul şi bunul sfătuitor şi îndru­mător al nepriceputului popor sătean, iar la noi ar înceta pe calea asta a­­proape jumătate din parohiile de azi, ales în unele părţi. § 10 e un paragraf de incviziţie şi i­­nealtă politică, dând regimului drept arbitrar de a remunera (!) pe preoţi eschişi prin legea aceasta „dela evin­­cvenare. E cel mai grozav fmijloc de a co­­rumpe elementele slabe, cari pot com­promite tagma preoţească, păzitoarea moralului public, fără care statul civil să prăbuşeşte în ruină . § 11 în dispoziţia ultimului alineat incă jigneşte echitatea întru cât poate asigura dela stat numai jumătate cvin­cvenalele, lăsând cealaltă jumătate în sarcina parohiei. Preoţimea noastră protestează în­deosebi şi contra nesocotirea clerului cu calificaţie sub 8 d­. gimnaziale cari la congruă sunt luaţi pe jumătate, iar la cvincvenale ca o cantitate absolut neglijabilă, deşi sunt puşi la aceleaşi greutăţi, ba uneori şi mai mari, având de regulă parohii mai mici. Cerem egalitate deplină în cler, căci de vitregia vremilor, cari au impus pe preoţii mai puţin cvalificaţi, nu aceş­tia sunt vinovaţi. Considerând pe lângă aceste că preoţimea noastră românească în multe locuri numai cu ajutorul venitelor fa­miliare a susţinut statului veacuri dea­­rândul cetăţeni credincioşi şi morali; considerând, că scopul legii nu poate fi, decât a avea preoţi pe o for­mă de capabili a servi statului şi pe viitor cetăţeni vrednici, statul e dator a le pune la dispoziţie pe o formă şi mijloacele materiale, considerând silinţele şi de până aci ale superiorităţii noastre bisericeşti şi exprimând recunoştinţa noastră pen­tru aceasta, cerem şi aşteptăm, ca acum când desconsiderarea noastră în special a preoţilor români d­e la culme, din nou să steie în frunte şi toţi arhireii români din patrie să se pună neamâ­­nat în capul unei mari deputaţiuni din cler, care la regimul ţării şi la Maies­tatea Sa, supremul patron al bisericii, să ceară ca să se retragă proiectul şi să i­ se deie o altă formă, care să res­pecte dreptatea şi egalitatea între con­fesiunile, cărora în alte privinţe le asi­gură egalitatea de desvoltare. Numai puţin aşteaptă clerul cu toată încrederea, că deputaţii şi Prea­­sfinţiţii arhierei români în cameră şi în casa de sus a ţării vor susţinea cu ul­tima energie drepturile egale ale preo­ţimei române, desconsiderate aşa de fă­ţiş prin proiectul descris mai sus­. Ştiri din R­omânia. Sâmbătă a fost ultima zi a cursului de istorie a popoarelor balcanice, pe care d-l prof. N. Iorga îl ţine la Universitatea din Bucureşti. Principele Carol, care a au­diat la început acest curs, a ţinut să asiste şi la această lecţie de închidere. D-l N. Iorga a ţinut o scurtă cuvântare în care, adresându-se prinţului, spune că învăţând istoria neamurilor vecine României şi istoria în general, cunos­când faptele din trecutul românesc isto­ric, se va dezvolta mai lesne sentimen­tul iubirii de ţară şi neam, al iubirii de adevăr şi muncă. Educaţia depinde sufletul cu sinceritate şi numai cu a­­ceastă calitate sufletească va şti în vii­tor ce înseamnă devotamentul. La urmă d-ra Florian, studentă, a dat prinţului un buchet de flori". — Ziarele din Ţară publică in­formaţia din sursă demnă de în­credere, că linia strategică Medji­­dia se lucrează cu multă activitate şi în curând va fi pusă în circu­laţie. Importanţa acestei linii stra-

Next