Gazeta Transilvaniei, august 1914 (Anul 77, nr. 169-191)

1914-08-05 / nr. 172

Nr. 172. ABONAMENTUL Pe­on an . . . 24 Vor Pe o jum. de an 12 „ Pe trei luni. . . 6 „ Pentru RomAnia ţi străinătate. Pe mo . . . 40 lei. Pa o jum. de an 20 „ TULIK­OSt 226 I Braşov, Luni-Marţi 5 (18) August 1914. Anul LXXV­II. REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA Târgul Inului Nr. 80 INSERATELE se primeau la adminis­traţie. Preţul după tarii ţi învoială. ZIAR POLITIC NAŢIONAL. Manuscrlaele nu ea tr­­napoiasă. Ziua naşterii Majestăţii Sale. Braşov, 17 August 1914. Deja din timpuri bătrâne a cultivat poporul nostru sentimentul dinastic. Acest sentiment ca la nici un alt neam din această ţară a devenit în cursul timpuri­lor şi mai ales dela Iosif al II-lea încoace un adevărat cult. Nimic, nici o vijelie n’a putut schimba ori sdruncina devotamentul nea­mului nostru cătră Tron. In 1848 în deosebi a dat acest neam cea mai strălucită dovadă de credinţă şi devotament faţă de Tron. Jurământul de la Blaj a ră­mas formula clasică care a tăl­măcit şi tălmăceşte loialitatea şi rara alipire şi credinţă faţă de Tron şi monarhie a neamului ro­mânesc din Transilvania şi Un­garia. Iar faptele cari au urmat, au pecetluit cu scumpul sânge al acestui neam adevărul cuprins în jurământul făcut pe Câmpul Libertăţii. Şi de atunci acest neam i-a rămas tot aşa de credincios Ma­iestăţii Sale. Când l-a chemat sub drapel la 1859 şi la 1866 a alergat fără ezitare şi s’a făcut datoria ca nici-unul altul. S’a bătut cu Ita­lienii din ţara, care odinioară fu­sese şi leagănul lui, ca şi cu Pru­­siacii. Căci totdeauna simţul de datorie şi de devotament al Ro­mânului faţă de Tron a fost mai presus decât oricare altul. Şi astăzi când Maiestatea Sa prin manifestul său: »Cătră Po­poarele mele« a chemat acest neam din nou sub steag, acesta a a­­lergat înainte de termin chiar să-şi facă datoria. Văzându-i cum aleargă fără ezitare toţi trebue să fie pătrunşi de convingerea­ că acest neam e cel mai sincer şi mai credincios faţă de Tron şi faţă de Ţară. Ei au alergat la hotarele ţării, au alergat să împlinească o po­runcă şi vor aduce Domnului lor biruinţa. In faţa Belgradului regi­mentul 61, la Suliţa Rusească regimentul 41 au început să-şi a­­rate virtutea străbună. Vitejia os­taşului român e deja obiect de discuţie. E cel mai bătrân Maiestatea Sa dintre toţi actualii împăraţi şi regi. A avut o domnie lungă şi în cursul acesteia s’a străduit din toate puterile ca să contribue la statornicirea păcii mondiale. Rănit în atâtea rânduri de moartea care nu cruţă pe nimenea şi mai în urmă pierzând chiar pe urmaşul său la Tron, pe mult aşteptatul Francisc Ferdinand, bătrânul şi de toţi veneratul împărat şi rege stă şi astăzi tare ca o stâncă în mij­locul mării sguduite de vijelie. Din prilejul aniversărei naşterii Sale toate neamurile monarhiei se întorc cătră Tron şi aduc omagiul lor de supunere şi credinţă. Doamne ţine şi protege .. . Neutralitatea României Un interview cu d-l Take Ionescu. — Părerea d-lui C. G. Disescu. Asupra atitudinei României în ac­tualul răsboiu european circulă zilnic fel de fei­ de ştiri, cari nu arare­ori ne­liniştesc populaţiunea Monarhiei şi cu deosebire populaţiunea din ţinuturile Ungariei dela graniţa României. Dar chiar şi opinia publică a Ro­mâniei se arată în zilele aceste nedu­merită, deşi hotărârea consiliului de coroană de la Sinaia, la care au parti­cipat cei mai distinşi bărbaţi de stat ai regatului liber, fără deosebire de partide, a fixat în mod absolut lămurit atitudinea ţării romăneşti în grozava criză europeană, a cărei martori suntem. Deşi guvernul român a ţinut de atunci să liniştească în repeţite rân­duri opinia publică constatând, că si­­tuaţia României e neschimbată dela con­siliul de coroană din Sinaia încoace, totuşi s’a simţit necesitatea, ca bărba­ţii cu răspundere pentru destinele ţă­rii româneşti să iese din rezerva lor şi să-şi spună cuvântul de ordine. Această dorinţă aproape generală a şi fost satisfăcută alaltăeri do d­nul Take Ionescu şi G­h. Disescu. Intr’un interview acordat ziaris­tului I. Fermo la Sinaia d-l Take Io­­nescu a declarat între altele: — In vremuri obişnuite ţi-aş răspunde că acţiunea României fiind în mâna guvernului iar partidul conservator-democrat fiind in opo­ziţie, eu nu pot sâ-ţi vorbesc de­cât despre părerea noastră, iar nu despre acţiunea României. Şi aş adăuga că părerea noastră e l­m­­pede: neutralitate locală şi defi­nitivii. Cam mnsă guvernul a crezut că Împrejurările sânt prea mari, ca un guvern sau un partid să hotărască singur şi ne-a făcut o­­noarea să ne întreba şi pe noi a­­cum­ 13 zile, mă simt în drept să spun că hotărârea luată în comun de neintrare în acţiune este un lucru prea serios şi prea cugetat ca să poată fi pusă la îndoială în fiecare ceas. Cinstit îţi spun eu nu cunosc absolut nimic, care să fie de natură a schimba hotărârea ţarei pentru neutralitate. Din po­trivă afirm că niciodată ca acum nu a fost un mai mare acord între toate conştiinţele româneşti din toate unghiurile regatului şi din toate clasele sociale. Partizan sincer al suveranităţei naţionale, văd în această unanimitate sufle­tească siguranţa temeiniciei politi­cei adoptate. — Dar este posibil să păstrăm neutra­litatea? — Da. Iţi afirm cu cea mai mare siguranţă, că nu vom fi ata­caţi de nici unul din cele două mari imperii vecine, cari se răsboesc. A­­mândouă ştiu că nu putem permite violarea teritoriului nostru şi nici unu­l din ele nu va vrea să adauge la numărul vrăjmaşilor săi o jumă­tate de milion de soldaţi­— Se mai zice că atitudinea României s’ar putea schimba, dacă vre-o victorie însem­nată ar favoriza pa una sau pe alta dintre cele două grupări. — România nu merită dezonoarea de a fi bănuită, că duce o politică aşa de profund imorală, că stă la pândă spre a vedea cine este mai slab şi a-i sări în spate. Dar, în afară de punctul de vedere moral, acei cari ar face o asemenea politică, ar risca să se înşele a­­mar. Răsboiul actual va fi lung, greu şi cu numeroase peripeţii. El se dă între ar­mate imense pe diferite câmpuri de bă­taie, pe apă şi pe uscat. Soarta lui nu poate atârna de o bătălie sau două. Cine s’ar crede foarte dibaci, ar putea să rămână înşelat... „O datorie de conştiinţă“. Sub titlul acesta d-l G C. Disescu publică un important articol în „La Roumanie” reprodus de întreaga pressă din regat, ajungând la următoarea concluziune: ...In eventualitate că ar exista un astfel de tratat de alianţă (Intre Ro­mânia şi Tripla­ alianţă N. R.), ca şi în acea a unei întregi libere acţiuni, neu­tralitatea se impune pentru România în situaţia de faţă. Şi când zic neutralitate, înţe­leg o situaţie curată şi clară . Să rămânem străini de răsboiul dintre Statele beligerante, cu toate dreptu­rile şi toate obligaţiile, atât ale Sta­tului român cât şi ale supuşilor săi, şi în forma cea mai strictă şi cea mai reală, fără de care ne-am ex­pune la sancţiunea violărei regulei neutralităţei. Cred chiar că e un interes de ordin superior care trebue să ne dicteze această atitudine, o atitu­dine pe care o urmează și Italia. Acest interes e acel al păcei. Este adevărat că, la 1913, noi am intrat în răsboiu. Dar cu ce scop? Ca să asigurăm triumful păcei, acelei păci pe care o dorea Europa și pe care conferinţa dela Londra n’a putut-o aduce la îndeplinire, — ca să stabilim echilibrul politic tre­buincios României, pentru ziua de azi şi pentru ziua de mâine. De ce, în cazul de faţă, n'am fi noi unul din elementele cari ar putea da Europei însângerate bi­nefacerile păcei? M. S. Regele Carol al Româ­niei, tare de prestigiul său, încins cu o îndoită aureolă de glorie, este cu totul chemat să coopereze la ini­ţiativa păcei. Italia, prin atitudinea şi situaţia ei, este chemată de sigur să-şi exer­­citeze mediaţiunea, alături de Sta­­tele­ Unite. De ce nu am participa şi noi în al treilea rând? Atunci, de ce să nu urmăm o politică care, asigurându-ne libertatea de acţiune, ne-ar da prin aceasta şi putinţa să impunem pacea, ve­ghind în acelaş timp la interesele noastre naţionale ? Carpe diem“. Atitudinea Rusiei faţă d­e România. Din Sinaia se comunică că ministrul Rusiei la Bucureşti d-l Pocklevsky a primit din partea guvernu­lui rus însărcinarea de a comunica gu­vernului român, că toate ştirile cari anunţă că Rusia ar face pregătiri mili­tare la frontiera României sunt de do­meniul fantaziei. Rusia nu are nici un fel de in­tenţie ostilă faţă de România şi nici un fel de gând de a-i viola vre­odată neutralitatea. Statele­ Unite pentru pace. Deşi intervenţia pentru o rezolvire pacinică a răsboiului ac­tual are puţine şanse, totuşi Statele Unite ale Americei n-au renunţat la intervenţia lor pentru pace. Toţi am­basadorii Statelor Unite, cari se aflau pe lângă Curţile europene şi cari erau în concediu, s’au reîntors la posturile lor pentru a activa acţiu­nea în favoarea unei încetări cât mai curând posibilă a ostilităţilor. De pe câmpul răsboiului european. Trupele austro-ungare sunt în plină desfăşurare şi înaintare atât în Sârbia cât şi în Rusia. Duşmanul — precum ne comunică telegramelor ofi­ciale — este respins pe întreaga vnie. înaintarea trupelor noastre în Sârbia. Budapesta, 16 August. (Telegramă cenzurată a biroului ung. de coresp.­ Trupele noastre au scos, după lupte vehemente, pe duşmanul din poziţiile sale puternic întărite de pe malurile Drinei în apropierea localităţilor Los­­nica şi Liesnica. Atât aici cât şi la Sa­­bac au fost respinse în ziua de 14 August numeroase şi cu multă bra­­vură esecutate contra atacuri ale Sâr­bilor. Astăzi trupele noastre şi-au continuat înaintarea, luând duş­manului un drapel, 2 tunuri şi 2 mitraileze. Pierderile duşmanu­lui sunt mari, ale noastre nu ne­însemnate. Au fost respinse de asemenea şi mai multe detaşamente germane la graniţa muntenegreană. Ocuparea oraşului Sabac. Budapesta 16 Aug. Un rănit adus ori la Budapesta prevesteşte urmă­toarele amănunte despre ocuparea ora­şului Sabac de către trupele noastre : In zorile zilei de 12 August regimentul nostru de infanterie a primit ordin să forţeze trecerea Savei. Rând pe rând, au urcat plu­­toanele regimentului nostru bărcile spre a trece la malul duşman. In mijlocul râului am fost întâmpinaţi de o ploaie de gloanţe duşmane. Sârbii au puşcat însă atât de mise­­rabii, încât deabea doi dintre ai noştri au fost vulneraţi. Sosiţi pe malul centrar am ocupat în grabă poziţii potrivite şi întinşi la pământ am început să tragem focuri în trupele duşmane. In fine am scos cu baioneta pe Sârbi din poziţiile lor. In această luptă piept la piept am fost rănit şi eu. Când întregul nostru regiment se afla dincolo şi ocupase înălţimile, pionerii noştri au aruncat un pod peste Sava, peste care au trecut un regiment ungar, un regiment ceh precum şi artilerie şi cavalerie. Blocada portului Antivari BUDAPESTA 16 Aug. Portul muntenegrean Antivari este pus sub blocadă de flota noastră, astfel că orice eşire la mare a armatei duşmane este împedecată. încercările de ori ale Mun­tenegrenilor de a sparge blocada n-au reuşit. Muntenegrinii au fost respinşi cu mari perderi. înaintarea trupelor germane. Berlin, 16 Aug. Ştirile din străinătate privitoare la nişte mari bătălii sunt false. 2 diviziuni de ca­valerie rusească, susţinute de infan­terie, au dat foc oraşului Marga­­browa de lângă graniţă, apoi s’au retras până dincolo de graniţă. Un corp de cavalerie rusă, care staţiona lângă Mlawa, s’a retras în direcţia de miază zi în faţa unei coloane germane. Până acum nici o măsură a duşmanului nu a reuşit să stân­jenească sau să întârzie execuţiunea proiectelor germane. Berlin, 16 August. Cercurile ofi­ciale engleze au răspândit în străină­tate ştirea că o mare bătăile navală ar fi avut loc în marea Nordului unde germanii ar fi pierdut 22 vase şi englezii­­; această ştire a fost com­plect inventată şi arată clar manevra perfidă de a încerca să înşele ţările neutre. Singurul eveniment a fost îne­carea crucişătorului englez »Amphion«. Englezii nu au îndrăznit până acum să se apropie de ţărmurile germane. Ace­leaşi cercuri răspândesc ştirea că trupele engleze, debarcate In Belgia ai unite cu cele belgiene, ar fi nimicit un regiment de elită din cavalerie germa­nă. Această ştire e de asemenea falsă. Trupele engleze nici nu au de­barcat in Belgia. Aşa zisă distrugere a unui regiment de cavalerie german e o adevărată poveste. Germaniei i-ar fi ruşine să în­şele lumea cu atâtea minciuni cum fac duşmanii ei. Berlin, 16 Aug. Imitând purtarea populaţiunei bolgviene în contra tru­pelor germane, atitudinea ruşilor în ţinuturile ocupate de noi e foarte asemănătoare; aseară, la Kalisch s’a tras în mod ipocrit asupra forţelor germane; au fost 2 morţi şi 25 răniţi. Desigur e vorba de un atac combinat din partea populaţiunei civile. Adeve­­rindu-se că în Rusia ca şi în Belgia şi Franţa asemenea bande întreţin rapor­turi cu guvernul rus, trupele germane din Rusia ca şi în Belgia şi Franţa vor fi fără milă faţă de asemenea fapte. BERLIN, 16 August — Ofi­cialul a publicat o ordonanţă care chiamă sub drapel: 1) pe toţi ger­manii din landsturm din prima etile­vi are afară de acei care sunt inca­pabili din cauza defectelor corpo­rale sau intelectuale; 2) toate cla­sele din lan­dsturm, chiemarea­­a doua (Gloata) care au trecut din landwehr în landsturm. (A. R). BERLIN, 16§Aag. Lokalanzeiger află că 23 generali sau ofiţeri superiori ruşi surprinşi în Germania de eveni­mente, sunt definiţi aci, în Berlin; printre ei se găseşte amiralul Skrydtow, coman­dant al fiotei ruse din Marea-Neagră. Luptele dela Noua Suliţă. Impresii de pe câmpul de războiu. Despre luptele dela Noua­ Suliţă (graniţa Bucovinei spre Rusia), cari s’au început săptămâna trecută şi s’au terminat cu victoria trupelor noastre un corespondent al ziarului „Universul“, care a urmărit de pe teritorul românesc (vama Molniţa) aceste lupte, scrie între altele: ....In ultimele zile au sosit detaşa­mente puternice de infanterie şi cava­lerie austriacă — regimente întregi — cari au întărit trupele austro-ungare de la frontieră. Trenurile militare aus­triace soseau necontenit la Noua Suliţă. Populaţiunea noastră de la Molniţa a putut observa foarte bine acest lucru. In acelaş timp au sosit şi detaşa­mente puternice de infanterie şi cava­lerie rusă, cari au fost îngrămădite la frontieră. Luptele aveau deci să se dea între forţe puternice. Aceasta era situaţianea până Mer­cur­ seara. La orele 9 şi jumătate trupele ru­­seşti au deschis atacul. Focul a fost viu şi a continuat cu foarte scurte întreruperi până după miezul nopţii. La sosirea noastră in Molniţa lupta Încetase o clipă, pentru a re­începe apoi cu o furie neînchipuit de mare. Vama Molniţa era iluminată. — Singura lumină care se vedea pe teatrul acestor grozave lupte. Atât Noua-Suliţă austriacă cât şi Noua-Suliţă rusească erau cufundate in întuneric. Când focul reîncepu, toţi acei cari erau împrăştiaţi prin faţa vămei, lângă pichetul de grăniceri, prin curte, s’au strâns la un loc în urma unui semnal puternic al şefului jandarmilor din lo­calitate. Salve de arme se repetau cu iu­ţeala fulgerului. Ploaia de gloanţe că­dea în aproprierea noastră, de­asupra localului vămei, pe arbori, pretutindeni. Stăm tupilaţi pe după păretele clădirea vămei şi ascultam ecoul îndepărtat care repeta îndelung salvele ce nu mai con­teneau.

Next