Gazeta Transilvaniei, octombrie 1915 (Anul 78, nr. 211-235)

1915-10-01 / nr. 211

Pagina 2 Atacurile puternice contra fron­tului care se întinde dela teritoriul situat la nord-est dela Souchez și până la teritoriul situat la est dela Neuville, în unele locuri au eşuat pe lângă foarte grele pierderi din partea duşm­anului şi numai în două locuri mici Francezii au ajuns până la linia noastră cea mai înaintată. Tot aşa şi din Cham­pagne, pe ambele părţi de la Tahure, atacurile Francezilor s-au terminat pentru duşman cu pierderi simţitoare. Cu toată pregătirea pu­ternică de artilerie duşmanul în nici un loc nu a putut ori să câştige teren. încercările­­ duşmanului de a pătrunde azi-dimineaţă în acelaş loc, au eşuat ca şi celelalte. La est şi sud-est. Grupul de armată al mare­şalului Bindenburg. Pe frontul vestic de la Bünabwg atacul nos­tru a adus cu sine luarea cu asalt a poziţiilor duşmane la vest de la Illuxt, pe­ o întindere de 21­2 kilo­metri. 3 ofiţeri şi 367 soldaţi au fost făcuţi prisonieri şi am capturat o mitralieră. Contra-atacurile ruseşti le-am respins. La grupul de armată al prin­cipelui Leopold de Bavaria nu e nimic nou. Grupul generalului Linsingen: Cavaleria duşmană a evacuat câmpul de luptă la Jesiercsy. La trupele germane ale gene­ralului Bothmer situaţia e ne­schimbată. Câmpul de operaţii din Balcani. Mişcarea noastră de înaintare a făcut bune progrese pe întreg frontul. Oraşul Semendria şi for­tificaţiile am­ fost ocupate ori de către trupele germane, fără a răspunde un cuvânt, — ca în neştire, întră. Merge înainte, îşi pune pălăria pe masă, priveşte odată uluit la pacinicul şi blăjinul sf. Niculale şi se lasă, mai mult căzând, pe laviţă. Cu cotul răzimat da masă, îşi spri­­jineşte capul de mână şi rămâne aşa cu privirile ţântuite în pământ. Irina nedumerită de presingurile rele, sfioasă, se lasă pe dunga vetrii. își face de lucru cu cleștele, adunând jăratecul în jurul osloi, cere începe a fierbe. O liniște stranie. Umbra sării cuprinde din ce în ce odaia. —Mămăliga îl fiartă Grigore, vreai să mânei? — întrerupse apăsătoarea tăce­re Irina, privind cu groază la bârbetul e', care părea înpietrit pe ioc. — Ce-i? — întreabă Glîgor, privind buimăcit spre ea —, ce vrea­i ? — Ii gata cina... — Ga ata ci-i-na, — repetează Gligor cu voce sfrânsă — ga-ata to ot... Tăcere șî mai chinuitoare. — Auzi Irina... hm,... hm.... ai dat tu slujba la părintele?.. — Poi vezi că am dat-o,cum sa­u n’o dau, pentru Mitru..._______________| — Mi-itru, —­ da-a..., pentru Mi­tru a fost... Doamns, da cs a! azi Gigore, nu te-am mai văzut așa ? — Și te-ai rugat și tu?... Și ai postit ?... — Dar lasă-te Grigora acelei... Ce nu face omul pentru copilul lui?... — Ce nu-ți face?... — Doar în el ni-e toată nădejdea și bucuria... — Bucuria... zici ?... — se răsti cu vorba Gligor — vai de tine... vai de nu... — O scris ceva Mitru, — ai vre-o știre,... ce-i? — Tu mamă nenorocită... tu ini­mă slabă de muiere, tu care ai muncit viaţa întreagă sâ-1 vezi în rândul oa­menilor mari... — Sară începi Gligore?... Ne-am trudit cum am putut... atâta am avut şi noi în lume... — Numai at­âta am avut... şî noi în lu­ume... Şi crezi tu Irină, că am făcut tot cât a trebuit şi cât poate omul face?... — Făcut. — Tot? — Tot. ■— Am putut face ceva d'n sără­cia noastră?... Căci abia aveam cele trebuincioase de rândul traiului... Inima ta de mamă zice că am făcut tot ce s’a putut?... — Tot. Am muncit zi și noapte... Pam cărat în spate cu desagii, până era la școli... L’am văzut mare.» dragul mamii... S’a făcut cuminte şi învăţat..« Şi dacă trece urgia peste noi şi îi ajută Dum­nezeu să vie acasă, vom uita truda Gli­gor©... Ne vom bucura de roadele mun­cii, câştigate cu grele sudor'­ Ne vom odihni ciolanele hodorogite.... Ca lovit de trăsnet Gligor îşi sca­pă capul spre piept. Un plâns cu gemet ii năpădeşte şi printre sughiţuri în­­gaimă: — Tu ma­mă, tu mu­iere nenoro­cită, tu o aştepţi bucuria şi odihna ?... Bucu­ria ta şi odih­na ta­ a îi în pă­mânt... — Ce zic! omuli? strigă Irina, sărind de pe vatră ca scoasă din minţi. — Bucu­ria noa­stră îi in pă­mânt.. — Ce?... — Mi­tru nost îi mo­ort..., îropuş­cat,... Un sbierăt văîeturi — o iebitură grea..­. Şi umbrele sării şi ale desnădejdii se lasă tot mai negre. Turda 5 Oct 1915. DA2STÄ TRANSIT VANIKI. Tiu trup» de ajistor. Din Bucureşti se enunţă : După ştirile sosite în capitală, k Niş au sosit şi sosesc mereu trupe franceze şi engli­zez, cari sunt imediat trimise pe frontul nordic, pentru a ţinea papt invaziei austro­­germane. Tr­as pe italiene in Franţa. »Guerre Mondiale« anunţă : Prin Savoia se fac mari transportări da trupa. Fiind graniţa între Itauia şi Franţa în­chisă şi din E­Veţia în Italia şi Franţa sau invers, nu poate călători nimeni, ba întrerupându se chiar şi circulaţia poştală, nu se poate ştii, dacă merg trupe italiene în Franţa, ori trupe franceza în Italia. După­­Guerre Mon­­d aleg­e mai probabil că au trecut trupe italiene în Franţa fiindcă Italienii au extraordinar de mari rezerve. Tesiîzia­us părăseşte Gre­cia. Din Constantinopol se anunţă, că fostul prima minisi­ru grec Venizeios va părăsi Grecia şi se va stabili în Franţa, firevoltă îa­ Odessa. Din Berlin se anunţă: După o ştire a ziaru­lui­­Prect, în Odessa au avut loc mari ciocniri de stradă Intre poliţia şi între glotaşi. S’«iU făcut multe arestări. Participare» EraStel­la ex­­inediţi» balcanică. Din Lugano se anunţă: »Sscolo« scrie: Călătoria lui Salandra la cartierul general­e în le­gătură cu hotărârea, dacă va lua ori nu Italia parte la expediţia In Balcani. »Se co­on­stările ca Serbia să nu fie a­­bandonată, căci în curând după cuce­rirea Belgradului, vor urma propuneri de pace făcute Serbiei. „Pentru sărmanii soldaţi români cărora li s’au amputat picioare sau mâni şi cari şi-au perdut lumina ochilor“. Transport din n-rul trecut 8819 p. 38 I. D-l Sublocot. loan Mă­­laiu de pa câmpul de luptă comp. 13 a regim. 2 ... 30 » D-l Silviu Pati­ia major ce*?, reg. Pécs...... 10 » D-l Vincențiu Pop preot Sâaibăta-da-sus răsăriteană cu prilejul reînoirii abona­mentului.................................2 » La dla­tă 8861 c. 31 f. ŞTIRI. — 13 Octomvrie n. 1915. Amânarea cursului de pre­gătire a foştilor ofiţeri i. r. în­rolaţi între glotaşii dela 43— 50 ani. Un comunicat oficial amână instituirea cursului de pregătire de patru săptămâni pentru foştii ofi­ţeri şi candidaţi de ofiţeri, cari a­­parţin glotaşilor înrolaţi între 43—50 ani. Terminul de prezen­tare a petiţiilor pentru a fi primiţi în acest curs s-a prelungit până la 5 Ianuarie a. c. Monumentul lui Aurel Vlaicu la Iaşi. Comitetul pentru ridicarea unui monument zburătorului român Aurel Vlaicu la Cetăţuia-Iaşi, roagă cu stăru­inţă pe cei ce au binevoit a primi liste de subscripţii să înapoieze de urgenţă listele cu numele ce se vor fi înscris S­U albe ca astfel cunoscându-se fondul adunat, să poată publica concurs pentru facerea planurilor şi machetelor monu­mentului proiectat. Atât listei© cât şi banii se vor înainta la adresa Economului Gh. Fio­­rescu casieru! comit­­ului. Moartea unui arhiduce. Din Prama sa anunţă: Arhiducele Ludwig Salvator a încetat din viaţă. Prinţul Hohăn’Ohe, care a petrecut câteva zile în mijlocul familiei regale române, a trecut ori prin Predeal luând drumul spre Berlin. Comandate mariner române. Din Bucureşti se anunţă : Mercurea trecută s’a întors in ţară o oomisiune a mari­nei militare, compusă din mai mu­ţi ofiţeri şi mecanici de marină. Această misiune a fost trimisă de guvernul român îa Italia pentru a supraveghea construirea contratorpiloarelor coman­da­­ta de România acolo. o scrisoare a postului V­itor Ef­­timiu cati’, direcţia generala a Teatrelor din România. Direcţia­­generală a teatre­lor din România a hotărât să distribue suma de 27.000 franci scriitorilor ro­mâni ale căror piese au fost reprezen­tante cu succes pe prima scenă, în ceşti din urmă cinci ani. Cu această ocazie poetul Victor Eftimiu, a adresat o scrisoare directorului general al Teatrelor, în care îşi expri­mă dorinţa ca a zecea parte din această sumă să se consacra pentru ridicarea unui bust mult regretatului Pompilia Eliade este director general al Teatre­lor, care în tot timpul viaţii sale, a iubit literatura dramatică românească. Şt ni din România. Ministerul ro­­mân ia finanţe primind nuneroase ce­reri din partea comercianţilor şi Indus­triaşilor pentru m­jlocirea unor mărfuri din Austro-Ungaria, a stabilit o înţe­legere în această privinţă cu guvernul austro ungar, care va admite exportul mărfurilor arătate la comenzi, scutin­­du-se de orice alte taxe afară de cele de transport. Ministerul de finanţe a înştiinţat pe comercianţi şi industriaşi că pot să comande mărfuri punând în vederea firmelor expeditoare ca odată cu cererea de transport să obţină din partea guvernului austro-ungar şi per­misul de export, care se va libera ne­greşit în urma înţelegere­ cu ministerul nostru de finanţe. — După date oficiale, cantităţile principalelor producte exportate de la 22 Iulie până la 21 Septembrie c. sunt următoarele: Porumb 52.600 vagoane; Grâu 7906 vagoane; Orz 12.314; Făină de porumb (mălai) 7355 vag.; Făină de grâu 2823 vag.; Tărâţe de grâu 4037 vag.; Ovăz 1050 vag.; Colza 2215 vagoane; Secară 2100 vag.; Mazăre 2346 vag.; Petro­­lampanft 25022 vag. ; Uleiuri minerale 7697 vagoane, etc. etc« Regele Constantin tot bolnav. »Az Estr­af­ă din Berlin . Ultimatul rusesc a schimbat starea lucrurilor numai într’atât, că evenimentele se vor des­­volta mai repede. Acum atenţiu­nea 63te îndreptată spre Grecia, unde starea sănătăţii regelui Constantin nu e încă fără îngrijorare. înainta cu câ­teva zile a trebuit să stea în pat, de» o,■»rece râna veche îi pricinuia mari dureri Puternic cutremur de pământ în Fiume. Din Fiume sa anunţă : Luni la orele 3 şi 18 minute dimineaţa s’a sim­ţit în Fiume un cutremur de pământ Pagube nu s’au­ înregistrat până acum ca învăţător cualificat sau o învă­ţătoare află aplecare irped­at ca subs-­­ titut pe anul şcolar 1915/16 la şcoala­­ elementară română gr. or. din Presmer comitat. Braşov Desluşiri dă George Lucia paroch. Pentru roasa studenţilor români din Braşov s’au mai făcut următoarele contribuții: Dela marele mecerat Vasile Stro­­iescu prin intermediu! D lui Parteniu Cosma, directorul­­Albinei* 1500 car. D­l Vasile Tătar in numele despărţă­mântului Murăş oşorheiu al »Asocia­­ţiunii« 20 cor. în joc de cunună pe si­criul mult regretatului advocat » Dr. Bucur Băra. Primească marinimoşii donatori sincere mulţumite. Un profet japonez. »Japonia — aşa scrie »La Libenei—are un profet care se numeşte Leki-Kuki. »El e de părerea că răsboiul va dura foarte mult şi se va termina abia în 1918. O pace du­rabilă se va Încheia abia la un an după aceia«. Până atunci—aşa spune Leki- Kuki—jumătate Europa va fi pustiită. Pentru o epocă viitoare profeţeşte ni­ponul o alianţă a puterilor europene între ele şi ridicarea unei noul, unei puternice rasse pe orizontul politic. Un nou exploziv. Din Kopenhaga, se anunță : *Socialdemocraten* scrie că inginerul danez Kietsen a descoperit un nou exploziv pe care l-a numit Aerolit, și a instituit o fabrică pe con­tul guvernului danez pentru fabricarea lui. Acest exploziv este remarcabil prin puterea explozibilă, prin feftinătatea și prin lipsa de pericol la transpor­tarea lui Invitare la abonament. Ca l­a Octombrie st. v. 1915 se deschide un nou abonament la ziarul „Gazeta Transilvaniei“. Din acest prilej Invităm cu toata stima pe vechii noştri abo­­naţi, precum şi pe cetitorii noştri să-şi reînoiască abonamentul, res­pective să aboneze ziarul nostru. Ţinând cont de împrejurările extraordinare prin care trece pre­sa noastră naţională, credem că, cu toate restricţiile la care este ex­pusă, ea merită să fie sprijinită cu deosebire în aceste vremuri de grea încercare şi uriaşe frământări. Rugăm de asemenea şi pe cei, cari ne-au rămas datori cu achi­tarea abonamentului pe lunile tre­cute, să-şi achite datoria ca să nu fim nevoiţi a-le sista trimiterea ziarului. Preţul abonamentului a rămas acelaş, ca până acum, anume: Pentru Austro-Ungaria: Pe un an 24 coroane, pe şase luni 12 coroane, pe trei luni 2 coroane, pe o lună 2 coroane. Pentru România şi străinătate: Pe un an 40 franci, pe şase luni 20 franci, pe trei luni 10 franci, pe o lună fr. 3.50. Cu prilejul reînoirii abonamen­tului mai rugăm pe cetitorii noştri să contribuie cât de puţin şi pen­tru sărmanii noştri soldaţi­ neno­rociţi, pentru cari am deschis încă de luni de zile o colectă. Proprietar: Tip­ A. Mureşianu , Branisce­a Câmp. Redactor responsabil: Ioan Lacea Concurs. La banca „Şărcăiana” din Şercaia (Sárkány) să angajează provisor un practicant cu ceva praxă de bancă pe lângă salar lunar de 100 Coroane. Cererile sunt a se înainta până în 20 Octomvrie a. c. 2—3 Direcţiunea­ Ohindă, şî­­ir se caută de urgenţă pe lângă con­diţiuni favorabile în cantităţi m mari. Ofertele, — indicând preţul per vagon dela gara de încărcare, — sânt a se adresa cătră Bauernbund- Warenabteilung 1—3 Budape t Vilmos-császár-ut 60 sz. Moi­i chemări sub drapel în Hal­ia- Din Roma se anunţă: Pen­tru 20 Octomvrie au f­st chemaţi sub drapel rezerviştii din 1884 din armata de alpini şi rezervişt­i din 1876 tru­pelor de ski din miliţia teritorială. TIPOGRAFIA A. MUREŞIANU, BRANISOIî & COMP. BRAŞOV. Hr. 211­—1915 / 1Som.iiî®rd»m»»t violent im TcM» şi Sihul. Din T.­Severin se telegrafiază ziarului »Ziua». De Duminecă noaptea fără înce­tare artileria austro-germană bombar­dează violent poziţiile sârbeşti de la Tek’a şi Sib. Explodarea bombelor pro­duce un viteac asurzitor, al căror ecou se aude până în localitate. Artileria sârbă răspunde din când în când, tră­gând în­spre munţii Alionului şi asu­pra oraşului Orşova. De pe insula Ada- Kaleh, austro-germanii trag asupra tranşeelor sârbeşti cu tunuri revolver instalate în timpul din urmă, înarmările Americii. Din Washington se anunţă: Preşedintele Wilson va face propunere congresului, pentru votarea unui credit de 50 mi­lioane funzi sterling pentru reorgani­zarea armatei. Armata se va compune pe viitor din 125,000 trupe regulate, 375,000 armată de rezervă. Armata va primi o instrucţie în cel mai înalt grad. E luată în perspectivă şi fortificarea ţăr­ilor. vt. » Comemorarea morţii Regelui Carol Parastas al dela Curtea de Argeş­ Din Curtea de Argeş se anunţă: Duminecă la orele 9 şi jum. dim., s’a oficiat în mănăstirea Curtea de Ar­geş o panachidă, care a durat timp de o oră, de către P. S. S. Episcopul Ga­li şi al Eparhiei Argeşului asistat de P. S. S. Arhiere­u­ Evghenie Pitişteanu, de P. Cuv. la Arhimandritul Dionisie al mânăstirei Sinaia şi da întreg dlarul episcopal. La acest serviciu divin a asistat M. S. Regina Elisabeta, care tot timpul a’a rugat la căpătâiul Ilustrului şi Marelui dispărut, însoţită de doam­nele de onoare şi adjutanţii regali a­­taşaţi. Cu această ocazie s’a depus pe mormântul Ilustrului Suveran dispărut un imens număr de splendide jerba de flori şi coroane, între cari coroana Con­siliului de miniştri, a Corpurilor Legiu­itoare, — Camera şi Senatul — a con­siliului comunal al Capitalei, a corpului didactic din Prahova, a corpului didac­tic din Argeş, a reg. 4 roşiori, a bata­lionului 2 vânători »Regina Elisabeta«, a veteranilor războiului pentru inde­pendenţă etc. etc. La orele 10 şi jum., acest prim serviciu religios a fost terminat iar M. 8. Regina Elsabeta urmată de doam­nele de onoare şi adju­nţiii săi regali, s’a retras din Curtea mănestirei. La orele 11 jumătate precis, s’a început oficierea aparaatssului da cătră cai doi Mitropoliţii asistaţi de toţi mumbri Sf. Sinod. După terminarea obişnuitelor ru­găciuni da pomen­ie, Sfinţii Părinţi membrii ai Sinodului Mitropoliei, Fa­milia Regală şi d-nii miniştri au trecut în faţa mormântului Regelui Caro , care sa odihneşte lângă mormintele lui Neagoe Basarab şi al Doamnei Despina soţia marelui voivod. Ac!, conform obs­ csiunu! strămoşesc şi uzului bîsericei ortodoxe, s’a cântat »veşnica pomenire« s’a sfinţit coliva şi s’a strop­t mormân­tul cu vin şi untdelemn. La orele 12, parastasul oficial fiind terminat, Suveranii şi membrii familiei regale s’au retras în sportamentele M. S. Reginei Elisabeth. D-nii miniştrii şi înalţii demnitari ai statului au fost primiţi de M. S. Re­gina Elisabeta căreia i-au prezentat omagii. La orele 12 şi jumătate s’a servit masa celor Invitaţi. In apartamentele M. S. Reginei Eiisabeta s’a servit o masă pentru membrii familiei regale. Intr’o altă sală alături, s’a servit masa celorlalţi invitaţi precum şi membrilor caselor civile şi militare ale Suvera­nilor. * la curtea de lângă mănăstire s’a servit o masă la o sută de săraci din oraş şi împrejurimi. Conform dorinţei exprimate de M. S. Regele, toate cheltuelile acestui parastas au fost suportate de Casa regală. Prinţul Montpensier îm­potriva regelui bulgar Din Lu­gano se anunţă : Prinţul Montpensier fratele pre­tendentului la tronul Franţei, a adresat unchiului său, regatul Bulgariei o scri­soare în care printre erupţiile pe­rso­nale, acuză politica păgubitoare de prieten al »barbarilor«, şi îi anunță ru­perea oricărei legături cu el. *Mil lapăd de tine, — scrie prințul Montpensier — nu te cunosc mai mult, te abandonez apostaziei tale .. .1«

Next