Gazeta Transilvaniei, iunie 1916 (Anul 79, nr. 116-138)

1916-06-11 / nr. 124

Pagina 2 Din România. Regele Ferdinand despre C A Ro­­setti — Papuce însemnate pro­duse de ploi şi grindină Cu prilejul serbi­rei centenarului naşte­rea lui C. A. Rosetti, regele Ferdinand a tri­mis d-lui Ion I. C. Prătianu, preşedintele consiliului de miniştri, scrisoarea umilitoare : „Un popor care cinsteşte memoria marilor săi bărbaţi, se cinsteşte singur. Astăzi când sărbătorim ziua în care acum 100 de ani C. A. Rosetti zărise lumina lumei ne aducem aminte cu veneraţie şi recunoştinţă de această măreaţă figură. Apărător călduros al drepturilor Naţiunei, luptător neobosit pentru nea­târnarea şi mărirea Patriei, C. A. Ro­setti va rămâne pururea o figură care, prin dragostea sa pentru popor, prin munca desinteresată pentru binele Ţării, prin suferinţele ce le-a îndurat pentru apărarea libertăţilor noastre politice şi sociale, luceşte ca o stea în primăvara vieţii noastre politice,­ vrednică să gă­sească urmaşi şi imitatori în vremuri grele. Din adâncul sufletului Mă asociez la patriotica manifestare de azi, menită să arate că România nu uită pe fiii săi cei buni, cei mari la inimă, cari au slujit-o cu dragoste. Această sărbătoare îmi dă plăcu­tul prilej de a vă reînoi, Scumpul meu Preşedinte al Consiliului, sentimentele de vie afecţiune ce vă păstrez". * După ştiri sosite la ministerul de interne din Iaşi, Botoşani şi Focşani în judeţele din nordul Moldovei precum şi în toate cele muntoase din ţară, ploaia şi grindina au cauzat mari stricăciuni, inundând livezile şi viile, distrugând semănăturile şi înecând vite şi chiar fiinţe omeneşti, cu deosebire copii şi femei, cari au fost surprinse de toren­tul apelor. La marginea comunei Vlăs­­ceni au fost înecaţi 5 copii iar nouă locuitori din Deleni au dispărut luaţi de­ curentul apelor. Diverse. „Indépendance Roumaine" a­­nunţă că legaţiunea imperială şi regală a Austro-Ungariei s’a in­stalat de câteva zile la Sinaia unde se află contele Czernin şi ceilalţi membrii ai legaţiei. * Mercuri dimineaţă a avut loc la Ministerul de Interne o consfătuire între d-nii Dimitriu, Generalii Răm­ni­­ceanu şi Berescu şi Gheorghiu Direc­torul General al Vămilor în vederea măsurilor noi ce trebuesc luate la frontieră pentru prinderea contra­bandiştilor.* Mai multe ziare bucureştene au anunţat că în cursul săptămânei vii­toare nu se va găsi carne la abatoarele din Bucureşti. Această informaţie — scrie „Indépendance Roumaine" — este inexactă. In timpul vacanţei se va continua ca şi până lacum cu vân­zarea cărnei, exclusiv zilele de Mier­curi şi Vineri. In toate celelalte zile, populaţia va avea carne. Primăria e aprovizionată pentru aceasta, cu un stoc de 2000 de capete de vite cari se vor pune succesiv în consu­­maţiune. * In urma invaziei Ruşilor în Bu­covina, — scrie „Ziua" — numeroşi lo­tor este cel mai vrednic să urce scau­nul episcopesc al Transilvaniei. La scri­soarea sa a alăturat petiţia deosebit de stăruitoare a Făgărăşenilor din 10 Oc­­tomvrie şi pe a Braşovenilor din 1 No­­emvrie 1810, precum şi un atestat elo­gios extrădat la 10 Decemvrie 1810 de Universitatea prelaţilor, baronilor, mag­naţilor şi nobililor din comitatul Sir­im, cari adeveresc, că Nestor Ioanovici este om cult, cunoscător de limbi, moral şi talentat. Toate recomandaţiunile şi stăruin­ţele au fost insă zadarnice. Episcopul Bob din Blaj „părtinea foarte pe Moga“,­ cum spune apirat Petru Maior. Iar gu­vernatorul Bánffy, după ce va fi cetit răvaşul scris în 3 limbi de preotul Va­­silie­­ Moga, va fi găsit, în deosebi în textul maghiar şi latin al ace­luia, suficient îndemn spre al părtini numai pe acesta şi nici­decum pe altul. Astfel, ori de câtă trecere se bu­cura Ştefan Stratimirovici înaintea cer­curilor din Viena, ori câte pietrii s’au fost pus în mişcare din partea tuturor celor doritor să vadă în fruntea epis­copiei ardelene pe un om vrednic şi luminat ca Nestor loanovici — bărbat in floarea vârstei, de 45 ani — monar­hul a primit propunerea lui Bánffy şi l-a întărit pe Vasilie Moga din Sassebeş, care era atunci om de 36 ani. Arhimandritul Nestor loanovici a rămas mai departe în mănăstirea Bez­­dinului, unde işi petrecuse şi Gherasim Adamovici anii de călugărie, înainte de­­ a ajunge in fruntea mănăstirii Sf. Ghe­­orghe, condusă de el între anii 1779 — 1783 In urma mişcării de emancipare bisericească şi culturală au reuşit şi Românii aradani, la 1828, să-şi dobân­dească dreptul de a avea episcop ro­mân. Astfel la sfârşitul anului 1829 Nestor loanovici, care era „frate cu mama fostului protopresbiter al Braşo­vului, loan Barac"25) urcă scaunul epis­copiei din Arad, unde păstori însă timp foarte scurt: din 24 Octomvrie 1829 până în 9 Februarie 1830 st. v. Bolnă­­vindu-se a zăcut 8 zile, a murit în 9 Februarie și a fost înmormântat în 12,24 Februarie în biserica catedrală din Arad, fiind timpul nepotrivit pentru transpor­tarea osemintelor lui în capela Sf. Si­­mion din Gaia, unde erau îngropaţi an­tecesorii lui2­5.­ Norocosul Vasilie Moga a fost in­stalat ca episcop în ziua sfinţilor apos­toli Petru şi Pavel (1811) în Cluj şi a păstorit episcopia Ardealului timp­ de 34 ani, în ca­e interval progresul bise­­ricesc-şcolar s’a vădit prin cumpărarea, unei case în Sibiiu (strada Cisnădiei proprietatea guvernatorului ardelean Ban­ffy şi prin înfinţarea seminarului, care a vegetat în condiţii foarte primitive până la venirea lui Şaguna, cititori ai acestei provincii s’au refugiat pe teritoriul român, prin Burdujeni şi alte diverse puncte de frontieră. Refu­giaţii sunt în majoritate locuitori ai oraşelor şi funcţionari. Refugiaţii sunt într’o stare deplorabilă; autorităţile lo­cale au luat toate măsurile pentru a asigura refugiaţilor bucovineni, locuinţe şi hrana necesară. Deasemenea, s-au luat şi măsuri sanitare. Comunicatul Hofsr. Buletinul oficial pe ziua de 21 iunie. In nordul monarhiei. Eri au fost respinse la Gura­­humora atacuri ruseşti. Alt­cum spre sud de la Nistru nu s-au pe­trecut evenimente mai impor­tante. La vest de la Wisniowczik duşmanul a atacat din nou cu for­ţe puternice, dar coloanele lui de a­­salt au eşuat parte în focul artile­riei noastre, parte în luptă cu in­fanteria germană şi austro-ungară. Ruşii au îndurat grele pierderi. La Burkanow trupele noastre au respins atacuri ruseşti de noapte. Forţele aliate cari luptă în Wolhynia au înaintat de nou la nord de la Corochow, la est de la linia Lokaczij—Kisiel şi la Sokul. Atât pe aceste terene de luptă cât şi la Kolki au eşuat toa­te contra-atacurile repetate de Ruşi cu cea mai mare îndârjire. La graniţele italiene şi pe Câmpul de operaţiuni din Balcani. Nu s-a petrecut nici uun eve­niment mai important. Generalul de divizie Hofer, loc­ţiitorul şefului de stat major. Agitaţii italiene contra Ger­maniei. „Popolo d’Italia", agită pentru declararea răsboiului Germaniei, care susţine o mulţime de agenţi şi spioni în Italia. Ziarul amintit învită pe Bis­­solati se facă tabula rasa cu neutra­­lismul. Halul Greciei. Ultimatul ententei. — Grecia s’a supus. Dimisia cabinetului. Ştirile ce sosesc din isvor rusesc şi parizian cu privire la situaţia Greciei, devin tot mai enigmatice. Dacă e să dăm ■ creză­­mânt ştirilor de mai jos, atunci Grecia pare ajunsă cu totul sub stăpânirea ententei, care î­şi face mendrele ca într’o ţară deja cucerită. Iată ştirile mai ’ noui: Agentura telegrafică­ din Petersburg comunică cu data de 22 Iunie. Reprezentanţii ententei vor prezenta în 22 iunie guvernului elin un ultimat conţinând următoarele cereri: Demobilisarea armatei şi flotei formarea unui cabinet car­e să mani­feste o politică binevoitoare neutrală şi care e aplicat să respecte dorinţele GAZETA TRANSILVANIEI 25) Dr. I. Puşlaria, Metropolia Români­lor or­odocşi—Sib­iu 1900, pg. :*1 nota. 3B) conform datelor cuprinse în proto­colul consistorului diecezan din Arad; şedinţa a 21-a din 9 Febr. 1880. unei camere, aleasă pe bază legală; înlocuirea funcţionarilor de poliţie prin alţi funcţionari cari vor fi numiţi de acord cu Puterile ententei. O altă telegramă din Atena a Agenţiei Havas comunică deja, că mi­nistrul Zaimis a declarat în numele re­gelui, în conferenţa avută cu amba­sadorii ententei, că Grecia acceptă toate pretensiunile ententei, încordarea relaţiunilor dintre Uniune şi Mexic. Din Berlin se comunică : Toate comunicatele americane sunt de acord, că încordarea între Uniune şi Mexic a ajuns la cel mai înalt grad. Politica lui Wilson de a se interesa de Europa şi­ a ignora incendiul din vecini, se răzbună amarnic. „Central News“ anunţă: Carranza va trimite Uniunei un ultimat, ca în termen de nouă zile să­­şi retragă trupele; în cazul contrar de­clară starea de război ca înfiinţată. S-au trimes vase de răsboiu pentru a aduce în patrie pe Americanii, care voesc să părăsească Mexicul. La 5 iu­nie ar fi tras trupele lui Caranza asu­pra trupelor Uniunei. „Times" anunţă din New-York svonul, că trupele americane au fost atacate şi 50.000 Mexicani au încercat să înconjure trupele generalului Per­­sching în număr de 15.000 soldaţi. După ştirea ziarului „Vossische Zeitung" în­cercuirea , lui Pershing este aproape împlinită. „ New-York Herald" anunţă prin e­­diţie specială, că Wilson este hotărât să procedeze cu toată energia în contra Mexicului şi a respins propunerile lui Carranza, pentru că sunt o insultă pen­tru Uniune. A aşteptat numai numirea candidatului partidului democratic, pen­tru a proceda mai aspru în contra Mexicului. Dacă Carranza va rezista, va urma intervenţia răsboinică. Lansing ar fi declarat, că atunci Uniunea va fi susţinută de Anglia, care are de ase­menea interese economice în Mexico. Pentru Orfelinatul Uniunii femeilor rom. din Ungaria. In şirul băncilor noastre ro­mâneşti: „Albina", „Creditul", „Ar­deleana" , contribuitoare la susţi­nerea Orfelinatului se înlănţueşte: Societatea de împrumut Mer­cur din Năsăud pe anul 1916, cu suma de 200 cor. Se chitează cu deosebită şi călduroasă mulţămită în numele Uniunii. Maria B. Baiulescu pres. V — 23 Iunie n. 1916. Distincţii şi înaintări. Pentru vitează ţinută în faţa duşmanului au fost distinşi cu medalia de bronz pen­tru vitejie infanteristul Ştefan Sim­on din reg. 31 de inf. şi Iosif Butuc de la di­vizia de tren Nr. 12. Medicul voluntar Dr. Onoriu Octa­­vian Ganea a fost înaintat la gradul de medic asistent suplent în rezervă la spitalul garnizoanei 22. La artilerie au fost avansaţi din cădeţi la sublocotenţi : Vasilie Ioanoviciu, Silviu Bărgăuanu şi Teodor Ţăran. —x— ❖ In acelaşi timp „Daily News" comunică din Atena, că ministerul Sculidis a dimisionat. Știrea aceasta însă nu e confir­mată în mod oficial. Un nou erou român distins pe câmpul de luptă italian. Aflăm cu bu­curie — scrie „Unirea" — că dl Vasile Cistian, din Blaj, fost elev al liceului nostru, cadet aspirant al regi­mentului 50 de înfanterie, cu ocazia cucerirei fortului pancelat Casa Ratti s’a purtat atât de vitejeşte cu patrula ce a condus-o, încât a fost decorat de însuşi arhiducele Eugen cu medalia de aur pentru vitejie şi avansat, in afară de şir, la rangul de sublocotenent. Deasemenea au fost decoraţi şi cei 15 soldaţi cari formau patrula sub con­ducerea d-lui Cistian, cu medalia de argint. Despre acest act de eroism „Tagespost" din Graz, apărut la 10 crt. scrie următoarele: K. D. Innsbruck 6 Iunie: Conti­nuarea din „Tiroler Soldatenzeitung" aduce relativ la cucerirea fortului pan­celat Casa Ratti, care a fost déja des­crisă de sublocotenentul Mlaker, distins pentru fapta sa eroică de împăratul cu crucea de cavaler a ordinului Leopol­­din și avansat afară de tură la rangul de locotenent, un raport întregitor în interesul deplinei aprecieri a prestaţiu­­nei strălucite a trupelor noastre eroice. TIPOGRAFIA A. MUREŞIANU BRANISCE & COMP BRAŞOV. In aceste se stabileşte că soldaţii, cari­­ au recognoscat deja mai înainte fortul pancerat şi au pătruns în fine dim­preună cu locotenentul Mlaker şi un fruntaş de sapeuri în fort, au aparţi­nut batalionului 2 de infanterie imp. şi reg. Nr. 50. La această recognoscare a cooperat în deosebi o patrulă condusă de cadet-aspirantul de atunci, acum sublocotenent Cisteian, care pentru fapta sa eroică a fost avansat subloco­tenent şi distins cu medalia de aur pentru vitejie. Cucerirea fortului Casa Ratui va forma deci totdeauna una din cele mai frumoase foi în cununa de glorie a regimentului de infanterie imp. şi reg. Nr. 50, care şi-a câştigat deja înainte cu un an glorie neperi­­toare la cucerirea fortificaţiilor ruseşti dela Ivangorod. Ştirea adusă de unele foi, că la această întreprindere au luat parte vânători, nu este exactă". —x— Necrolog. Subscrişii cu inima frântă de durere facem cunoscut tu­turor rudeniilor, prietinilor şi cunoscu­ţilor, că scumpul nostru fiu, frate, văr şi nepot Pompeiu German stud, tech­nic de anul al IV-lea după un morb lung şi­ greu, suportat cu resignare creş­tinească şi fiind prevăzut cu SS, sa­cramente ale muribunzilor în ziua de 16 Iunie 1916, la 2 şi V, carele dimineaţa şi-a dat nobilul său suflet in mânile Creatorului în etate de 23 ani. Ose­mintele pământești al scumpului dece­dat se vor reda pământului spre ve­­cinică odihnă în 18 Iunie 1916. Dumi­necă la oarele 2 d. a. în cimiterul gr. cath. din lor. Dormi în pace scumpul nostru fiu! Grind-Cristur în 16 Iunie 1916. Justin German ca tată şi Veronica Crăciunean ca mamă, Ionel German ca frate. Alexandru Crăciunean cu soţia Anica, Ioan Crăciunean cu soţia Silvia, fiicele Leontina, Aurelia, şi fii Ionel, Octavian şi Alexandru, Pompeiu Cră­ciunean cu soţia Zinca cu fiica Elena şi fiu Pompeiu ca unchi, veri şi veri­­şoare. George Bucur cu fam. ca cum­nat. Traian German profesor cu familia. Văd. Lucreţia Maxim născ. German cu familia. Virginia Ossian născ. German cu familia. Dr. Gregoriu German adv. Silvia Mihalţan născ. German cu fam. Virgina Coman născ. Bucur cu fam. Nicolau Bucur cu­ fam. Olivia Vladuţiu născ. Bucur cu fam. şi George Bucur cu veri şi verişoare. Adresăm familiilor întristate sincere condolenţe. —x— Doi Români prind doisprezece cazaci. „Eşti Ujsâg" primeşte urmă­toarea ştire din Bucureşti : Intre Hotin şi Mamorniţa a trecut în noaptea de 18 iunie o patrulă de 12 cazaci frontiera românească îndreptându-şi paşii pe te­­ritorul românesc cătră graniţa Bucovi­nei. Un soldat grănicer român ce era de pază observând urmele cailor însoţit de un camerad al său, porni în urmă­rirea călăreţilor, fără insă să-i ajungă pe Ruşi. Cazacii însă rătăciră în dru­mul lor şi ajunseră tocmai în faţa gră­nicerilor români. Românii le strigară: „Staţi!" Atunci Ruşii descărcară o salvă asupra celor doi Români, cari răspun­seră cu focuri numeroase. Cazacii cre­zând că stau în faţa unui detaşament puternic, să predară de bună voie. Cei doisprezece cazaci au fost făcuţi prizo­nieri de cei doi grăniceri români şi pre­daţi comandamentului militar. —x— La oficiul economic al primu­lui batalion de honvezi (Budapesta Üllői­ út, Népliget szemben I. em. ajto 74) se pot lua în primire obiecte (oro­­loage, bani etc.) după următorii soldaţi aparţinători primului reg. de honvezi : Florea Stoian, loan Hajdu, luliu Sabo, Ştefan Horvat, loan Oros, Teodor Macşa, Teodor Bocor, Grigorie Pricoi, loan Vanyi, loan Cutiei, Daniil Popiu, loan Mesaroş, Ioachim Maior, Andreiu Cionca, Avram Mateiu, George Rupaci şi loan Badin. Familiile din provincie să se adreseze oficiului amintit în scris. . —x— In chestia repaosului dominical P. Sa episcopul Orăzii Demetriu Radu a adresat [următorul circular cătră în­treg clerul diecezan: „Prin circularul Nostru LVI. de sub Nr. [3473—1915 am fost deja în­demnat pe Frăţiele­ Voastre a înduplecă pe poporul credincios prin instucţiuni acomodate, ca să se folosească de li­bertatea reclamată de greutăţile vre­murilor, ca sub durata războiului să poată lucră şi în Dumineci şi sărbători după ascultarea sfintei Liturgii cu toată liniştea sufletului. După ce cauzele cari fac motivată suspenderea repaosului dominical încă n’au încetat, din nou venim a vă în­drumă pe Frăţiele Voastre, ca să stă­ruiţi şi pe mai departe a îndemnă cu toată gravitatea pe credincioşi, ca mai ales întru ajutorul acelora cari în ur­ma războiului au rămas lipsiţi de braţe muncitoare, să se folosească fără de nici o frică şi mustrarea conştiinţei de această libertate, ca această libertate,­­ ca astfel din lipsa de braţe muncitoare nici o palmă de pământ să nu rămână­­ nemuncită, aducându-şi aminte de cuvin­ Nr. 124-1916, tele Dlui Nostru Isus Christos, mustră­toare la adresa farizeilor, când a zis: „Au în ziua Sâmbetei nu vei scoate boul (azinul), căzut în fântână." Şi în timpul de faţă, tocmai aşa de grele zile trăim." —x— Un atac aviatic german. „Neue Züricher Zeitung“ anunţă după „Bulletin Meusien“ atacul mai multor avioane germane asupra capitalei departamen­tului francez Bar-le-Duc, care a fost grozav năpăstuită, încă în ziua de Ispas au căzut bombe asupra unei mari mul­ţimi de oameni, care să găsea în gară aşteptând trenul de Paris. Cincizeci per­soane au fost ucise pe loc şi optzeci greu rănite. In apropierea prefecturei încă au căzut explosive, edificiul­­ judecă­toriei civile a fost spart de o bombă, o zi în urmă au fost ucise două per­soane în Ligny en Barwis. —x— Pierderile ruseşti. Din Stokholm se anunţă: Cât de colosale sunt pier­derile ruseşti, rezultă din­­faptul, că co­mandantul militar din Kiev a avizat administraţia comunală să înfiinţeze 50.000 paturi noui pentru răniţi. Toate cinematografele, precum şi jumătate din hoteluri au fost rechiziţionate pen­tru acest scop. Toţi locuitorii având a­­partamente cu câte cinci camere, tre­­bue să ţină o cameră pentru serviciul sanitar. Toţi bolnavii în stare de a pu­tea fi transportaţi au fost trimeşi în in­teriorul ţării. In Petrograd sosesc­­zil­nic mai mult de 50 trenuri de răniţi. —x— „Pagini Literare". Primim la redacţie Nr. 7 din excelenta noa­stră revistă literară de sub condu­cerea d-lui prof. Stanciu. Constatăm cu satisfacţie, că această singură revistă literară a noastră, care co­respunde unei adânc simţite ne­cesităţi sufleteşti dar care, durere, e prea puţin sprijinită,­­ se pre­zentă din ce în ce în condiţii tot mai strălucite. Numărul de faţă conţine articole şi schiţe semnate de Petronius, Agârbiceanu, I. Fur­tună, Sabin Eruţian, Dr. I. Lupaş, Dr. N. Dragan, Dr. I. Mateiu, V Stanciu, Dr. Traian Suciu, Garnil Todica etc., poezii de M. Pallade, R. Cetină, A. Cotruş etc. In frun­tea ilustraţiunilor amintim admi­rabila copertă (o cunună de flori de câmp în culori) din penelul d-lui Al. S. Iorga, un suplement artistic înfăţişând pe Cristos în adânci ru­găciuni, un desemn tot al d-lui Al. S. Iorga, apoi numeroase ilustra­­ţiuni de pe câmpul de luptă după fotografii originale etc. Nu putem recomanda în­de­­ajuns spre abonare această revistă escelentă cetitorilor noştri. Abo­namentul pe un an 20 cor., pe 10 cor. Pentru România şi străi­nătate 24 cor. pe un ai,i, şi 12 cor. pe un 1­2 an. Administraţia: Arad Zrinyi a teza 1/A. —x— Daţi mici contribuim a­­nuate pentru Orfelinatul Uni­unii femeilor rom. din Un­garia. Contribuirile sunt a se trimi­te presidentei­­Uniunei" d-nei Maria B Baiulescu Braşov. —x— Bibliografie. A aratat: „Mângăia­i poporull . “ Cuvântări bisericeşti de Dr. Ioan Lupaş şi alţi preoţi din protopopiatul Săliştei .„Biblioteca Şaguna" anui 16—36. Un volum de V-1-321 pg. Se poate comanda de la librăria arh diecezană din Sibiiu (Nagyszeben) cu preţul de 2 cor., exemplarul broşat, iar cel legat în pânză 2 cor. 60 bani. Cu căldura şi bucuria omului con­vins că face o faptă bună, recomandăm tuturor oamenilor de bine procurarea şi răs­pândirea, în cercuri cât mai largi, a acestei cărţi de „mângăere şi întremare sufletească". Venitul ei curat întră în „Fondul Şaguna" menit de a răspândi scrieri fo­­lositoare în popor.___________________ Proprietar : Tip. A. Mureşianu: Branisce & Comp Redactor responsabil: Ioan Lacea. De vânzare. O casă liberă de mi­­jdie, în form­ă de vila (4 odăi) gră­siţa mare, poziţie frumoa­s şi liniş­ită, liberă de praf Adresa la a indu­strii a Gazeta: 3-3

Next