Gazeta Transilvaniei, iulie 1916 (Anul 79, nr. 139-164)
1916-07-22 / nr. 156
După doi ani de răsboiu. Manifestul Maj. Sale Monarhului. Din prilejul aniversării a doua dela isbucnirea înfricoșatului răsboiu european Maj. Sa Monarhul a adresat prim-ministrului Tisza următorul autograf prea înalt: Iubite conte Tisza ! Am ajuns a doua aniversare a zilelor, de când judecata neîmpăcată a duşmanilor noştri, ne-a silit la răsboiu. Oricât de dureros deplâng lunga durata a grelei încercări, la care e expusă omenimea, mă umple totuşi de înaltă satisfacţiune, că reprivind la grelele încercări, este din nou îndreptăţită încrederea mea în puterea de neînfrânt a monarhiei. Demn de fii lor viteji, care în unire cu oştirile aliaţilor noştri glorioşi au ţinut piept eroic asalturilor neîntrerupte ale unor forţe duşmane superioare, popoarele mele scumpe îşi împlinesc şi acasă în mare măsură şi cu însufleţire, datoria lor, aşa cum o şi reclamă vremurile mari şi serioase de astăzi. Unite în aceiaşi voinţă puternică de a birui, ele aduc cu hotărâre bărbătească orice jertfă, care e cerută pentru asigurarea unei păci trainice şi onorabile. Cu o înţelegere dreaptă a măsurilor reclamate de binele patriei, ele suportă restrângerile — o urmare a răsboiului — ale vieţei economice şi zădărnicesc astfel toate intenţiile mişeleşti, ale duşmanilor noştri, cari tind la periclitarea sistematică a populaţiei pacinice. Inima mea împărtăşeşte cu o îngrijorare părintească gândul ce apasă pe fiecare din credincioşii mei, care suportă durerea pentru cei căzuţi, grija de dragii lor de pe câmpul de luptă, tulburarea în munca lor pacinică, şi îngreunarea simţitoare a tuturor condiţiunilor de viaţă. Dar sprijinit pe experienţele înălţătoare ale celor doi ani de răsboi privesc cu încredere la viitorul, care se pregăteşte cu conştiinţa fericită, că bravele mele popoare merită într’adevăr biruinţa şi am încredere că providenţa nu le va răpi graţia şi dreptatea. In aceste zile serioase memorabile, dar bogate în nădejdi, ţin, să împărtăşesc iară populaţiei, că mă umple de o mândră bucurie activitatea ei, care nu încetează nici când, şi dispoziţia ei de jertfă patriotică, şi că recunosc cu inima mulţumită atitudinea ei vitează, care e o garanţie a victoriei de-finitive. Vă autorizez să aduceţi aceasta la cunoştinţa publică în numele meu. Dat la Viena în 31 Iulie 1916. Francisc Iosif m. p. Contele Ştefan Tisza m p Germanii despre condiţiile de pace. Pe ziua de 1 August au fost convocate numeroase întruniri în Germania de partidul socialist şi noua uniune politică germană numită „Comitetul naţional". întrunirile socialiste au fost oprite, deoarece oratorii socialişti n-au voit să prezente autorităţilor înnainte de adunare textul vorbirilor, întrunirile „Comitetului naţional" s’au ţinut însă, prezentând oratorii textul vorbirilor. La întrunirile din Berlin consilierul intim Harnack a vorbit despre condiţiile de pace spunând între altele: Pacea trebuie să fie astfel făcută, ca duşmanul nostru din est să fie definitiv împins în graniţele sale naturale. Trebuie să arătăm Rusiei, în interesul întregei culturi apusene, că condiţiunile de dezvoltare ale ei sunt în Asia. In vest nu putem permite, ca Belgia să devină din nou satrapin Angliei. Pro memoria. Decurs funebral rostit la înmormântarea savantului chimst român ! Nicolae Teclu de d-1 Dr. Lazar Popoviciu. Jalnici ascultători ! In timpurile aceste fără seamăn de grele noi Românii din Viena azi avem cu o durere şi supărare mai mult, fiindcă am pierdut pe unul dintre cei mai distinşi, veneraţi şi iubiţi membri ai coloniei noastre de aici. Cine dintre noi nu s-a înduioşat de durere aflând că veneratul prof. Nicolae Teclu a trecut subit la cele eterne ? Până mai în zilele din urmă toţi îl ştieau sănătos, voios şi viguros pe acest simpatic bătrân cu înfăţişare profetică, iar acum iată-l vedem aşezat în sicriu ca să-şi doarmă somnul de veci. Cuprinşi de jale şi cu adâncă veneraţie am grăbit azi toţi prietenii, cunoscuţii şi veneratorii, ca să dăm onorurile din urmă acestui vrednic fiu al neamului nostru îşi acestei podoabe a corpului profesoral de la Academia de comerţ din Viena. Stând îndureraţi în preajma acestui coşciug, cuvine-se să ne reamintim, cel puţin în liniamente mai mari, cele mai însemnate faze din frumosul şi bogatul trecut al acestui merituos bărbat. Neuitatul nostru decedat, care s-a născut la 2 octomvrie 1839 în Braşov, este descendentul unei fruntaşe familii de comercianţi. Familia şi firma Teclu pe acele vremuri aurii ale comercianţilor noştri din Braşov era bine cunoscută nu numai la noi ci şi peste graniţele Ardealului. Tinărul Nicolae Teclu a făcut clasele primare la şcoala săsească din oraşul său natal, studiile şcoalelor medii le-a început la gimnaziul nostru real şi le-a terminat la liceul real din Viena. Având dânsul mare aplicare pentru ştiinţele positive şi artă, studiile academice le-a început la politehnica din Viena, le-a continuat mai târziu la academia de Bele-arte din München, şi în urmă la şcoala de arhitectură din Berlin. După terminarea studiiilor academice s-a dus în Ţară, însă pe acele timpuri neaflând încă împrejurări priincioase pentru arhitectură, s’a reîntors la Viena. Aici apoi în etate de 29 ani îşi schimbă direcţia studiilor, se înscrie de nou la Universitate şi-şi iea licenţa în chimie. Scopul lui Teclu însă n’a fost să se facă profesor, ci dânsul urmărea o idee măreaţă, voia adecă să se dedice marilor industrii, pe cari apoi să le întroducă şi desvolte în Ţară. Drept aceea după ce a luat licenţa în chimie de nou urmează cursuri speciale de chimie la prof, renumit Radtenbacher, şi de tehnologie la politehnică. Tot pentru acest scop face pradă ca voluntar în fabrica de hârtie din Schlegelmühle. Astfel pregătit se reîntoarce din nou în ţară, dar — durere fără succes deoarece pe timpurile acele nu era pregătit încă terenul pentru marea industrie. Reîntors la Viena devine asistentul celebrului chimist prof Ludwig, care pe acele timpuri era prof. la acad. de comerciu din Viena, de unde apoi trecând la universitate, în locul lui este ales la 1880 fostul său asistent Teclu. Astfel ajunge Teclu numai chiar prin vrednicia sa la acest post onorific în care ca dascăl şi adevărat om de ştiinţă a desvoltat o activitate foarte rodnică şi recunoscută de lumea ştienţifică din ţară şi străinătate. Mă simt prea puţin chemat să fac aprecieri asupra chimistului Teclu. Cu toate aceste trebue să mai amintesc că dânsul a publicat peste 50 lucrări şi că domeniul cercetărilor sale au fost flacăra şi gazul. Multe reviste de seamă au reprodus articolii luminaţi scrişi cu condeiul acestui savant. Multe invenţii geniale de-ale prof. Teclu sunt puse în practica de toate zilele ca dp. Becul Teclu, care aproape din niciun laboratoriu nu lipseşte, mai cu seamă în America, sau precum e modul de a descifra pe cale chimică textul de pe hârtiile carbonizate şi câte alte invenţii se leagă de numele ilustru al lui Teclu despre cari sigur cu respect a vorbit şi vorbeşte lumea ştienţifică şi cari cu litere neperitoare vor fi fixate în analele chimiei. Savantul român, apreciat de streinătate, nu putea să fie trecut cu vederea nici de moţiunea sa. Iată pe la anul 1879 cel mai înalt areopag al ştiinţelor noastre—Academia Română— îl distinge prin numirea de membru ordinar. Afară de aceste a fost distins cu mai multe orduri înalte pen- tru meritele sale literare. Din viaţa privată a acestui român de bine daţi-mi voie să relevez că dânsul ca cei mai mulţi adevăraţi savanţi idealişti, n’a muncit să adune averi pământeşti trecătoare, ci să lase posterităţii comori sufleteşti şi neperitoare. Dânsul a fost o putere de muncă rară, despre care cu drept cuvânt se poate zice că nulla dies sine linea, fiindcă acest savant aproape până la ultimele fase ale amurgului vieţii sale zilnic a muncit în tăcerea tainică a laboratorului său. Ca Român şi-a împlinit în toată privinţa datoria faţă de naţiunea lui. Ştim cu toţii că dânsul este unul dintre iniţiatorii, cari recunoscură necesitatea educării fizice, a contribuit la înfiinţarea diferitelor societăţi de gimnastică şi sport. Ca membru al coloniei noastre a fost unul dintre cei mai distinşi, care dela tinereţe până la adânci bătrâneţe s’a interesat de toate afacerile noastre şi a luat parte activă la toate momentele mai însemnate din viaţa noastră socială şi culturală. Mulţi dintre noi ne aducem bine aminte de prelegerile frumoase, ce le-a arangeat pentru colonia noastră, dându-i ocasie să se iniţieze în ştiinţa tainică a chimiei. Fie-i ţărina uşoară şi memoria binecuvântată. !*/Bl II , Braşov, Vineri 22 Iulie (4 August n.) 1916. Anul LXXIX Nr. 156 Abonamentul : pentru Austro-Ungaria pe un an 24 cor.; pe l/, an 12 cor.; pe 3 luni 6 col., pentru România şi streinătate pe un an 40 lei; peV, an 20 lei ZIAR POLITIC NAŢIONAL. Apare seara, in fiecare IA de lucru. Redacţia şi administraţia: Strada Prundului Nr. 15. Inseratei» ce primesc la administraţie. Preţul după tarif şi învoială Manuscrisele nu se înapoiază TELEFON Nr. 226. Congresul naţional bisericesc. Sibiiu, 1 August n. 1916. Şedinţa a doua de Luni. Presidează P. S. Sa, Episcopul Ioan I. Papp al Aradului. Notar de şedinţă Mihaiu Păcăţian. Notarul Lazar Triteanu ceteşte procesul verbal al şedinţei prime care se autentifică, îşi presentează ulterior credenţionalele următorii deputaţi congresuali : Dr. Toma Ienciu, Desideriu Tempelean şi Victor Tordăşianu. Se decide să fie predate spre examinare comisiunii verificatoare, care se va alege. Verificarea mandatelor. Se pune la ordinea zilei verificarea deputaţilor congresuali. Deputaţii din arhidieceza transilvană, constituiţi sub preşidenţia P. C. Sale, Arhimandritului Dr. Ilarion Puşcariu, vicariu arhiepiscopesc, propun prin raportorul Nicolae Ivan, asesor consistorial, să fie declaraţi de verificaţi 9 deputaţi din cler şi 15 deputaţi mireni din dieceza Aradului, ale căror acte electorale au fost aflate în regulă. Celelalte mandate să fie apoi trecute la comisiunea verificătoare, fiind atacate prin protest, ori dificultate. Se ia conclus în acest înţeles. Deputaţii din dieceza Aradului, constituiţi sub presidenţia P. C. Sale, Protosincelul Roman R. Ciorogariu, director seminarial, propun prin raportorul Dr. Gheorghe Popa, să fie declaraţi de verificaţi, având mandate în regulă, 10 deputaţi din cler şi 16 deputaţi mireni din dieceza Caransebeşului, iar celelalte credenţionale să fie predate comisiunei verificătoare. Se decide în acest înţeles. In fine deputaţii congresuali din dieceza Caransebeşului, constituiţi sub presidenţia P. C. Sale, Arhimandritului Filaret Musta, vicariu episcopesc, prin raportorul Dr. Cornel Cornean propun să fie consideraţi de verificaţi 9 deputaţi din cler şi 13 deputaţi mireni din arhidieceza transilvană, iar celelalte credenţionale, parte atacate prin protest, parte dificultate din oficiu, să fie trecute în competenţa comisiunei verificătoare. Congresul decide în înţelesul acesta. înaltul preşidiu constată, că sunt verificaţi 72 de deputaţi (din 90), deci congresul se poate constitui. Pune la ordinea zilei : Alegerea biroului a comisiunilor. Pentru consultare asupra alegerii comisiunilor şi a biroului, deputatul Dr. Petru Ionescu propune suspendarea şedinţei şi emiterea unei comisiuni de trei, pentru compunerea listei. Ca membri ai comisiunei propune pe următorii : protopresbiterul Nicolae Roxin şi mirenii Dr. Iancu Meţianu şi Constantin Burdia. Deputatul Nicolae Ivan cere respectarea unului din trecut şi alegerea unei comisiuni de 9 pentru afacerea candidărilor. Deputatul Gheorghe Popa arată, că comisiunea de candidare a fost compusă şi în trecut tot numai din 3 membri. P. C. Sa, Arhimandritul Filaret Musta, din consideraţiune faţă de deosebitele nuanţe representate în congres, e pentru o comisiune mai mare de 9 membri, în care doreşte să fie representate toate nuanţele. Deputatul Dr. Vasile Saftu încă e pentru o comisiune de 9 membri. Deputatul Dr. Petru Ionescu îşi modifică propunerea, acceptând, ca comisiunea să fe compusă din 9 membri, şi anume, din următorii : protopresbiterul Vasile Damian, Dr. Iancu Meţianu, Arseniu Vlaicu din arhidieceză, protopresbiterul Nicolae Roxin, Dr. Gheorghe Popa şi Aurel Petroviciu din dieceza Aradului, şi P. C. Sa, Arhimandritul Filaret Musta, Constantin Burdia şi Patriciu Dragalina, din dieceza Caransebeşului. Se primeşte şi şedinţa se suspinde. După redeschidere, deputatul Constantin Burdia propune în numele co- misiunei acceptarea listei următoare: Ca notari să fie aleşi domniii Mateiu Voileanu, Mihaiu Păcăţian, şi Dr. Cornel Cornean din cler, apoi mirenii Dr. Pavel Roşea, Dr. Nicolae Bălan, Dr. Demetriu Mangra, Traian Suciu, Dr. Nicolae Petroviciu şi Dr. Iuliu Coste. In comisiunea verificătoare : Dr. Petru Ionescu, Andreiu Horvath, P. C. Sa Dr. Iosif Traian Badescu,protosincel, din cler, şi mirenii Arseniu Vlaicu, Nicolae Garoiu, Dr. Gheorghe Popa, Dr. loan Iacob, Aurel Moaca şi Petru Corcan. In comisiunea organisatoare : P. C. Sa, Filaret Musta, Arhimandrit, P. C. Sa, Vasile Mangra, Arhimandrit, P. C. Sa, Dr. Eusebiu R. Roşea Arhimandrit, din cler, şi mirenii Dr. Iancu Meţianu, Alesandru Belle, Dr. Gavriil Cosma, Sava Raicu, Constantin Burdia, şi Titu Haţieg. In comisiunea bisericească: P. C. Sa, Arhimandritul Dr. Eusebiu Roşea, Dr. George Popoviciu, P. C. Sa Roman R. Ciorogariu, Protosincel, din cler, şi mirenii Dr. Toma Jenciu, Dr. Gavriil Buzura, Aurel Petroviciu, Dr. Sever Ispravnic, Dr. Timotei Radi şi Titu Mărgineanţu. In comisiunea şcolară : Lazar Triteanu, Ioan Georgia, P. C. Sa Protosincelul Dr. Iosif Olariu, din cler, şi mirenii Dr. Iosif Blaga, Victor Păcală, Dr. George Alexici, Dr. Dionisiu Linţa, Patriciu Dragalina şi Valeriu Petcu. In comisiunea epitropească: Vasile Damian, Nicolae Roxin, Ioan Popa, din cler, şi mirenii Arseniu Vlaicu, Dr. Valeriu Petcu, Dr. Aurel Cioban, Cornel Pincu, Iustin Chirilă şi Dr. Liviu Linţa. In comisiunea fundaţiunei Gozsdu Dr. George Proca, Ştefan Lucuţa, Sebastian Olariu din cler, Dr. Vasile Preda Dr. Vasile Pahone, Dr. Atanasie Bradean, Pavel Chirilovici, Ioan Cimpoeriu şi Dr. Virgil Nemoian. In comisiunea petiţionară: Dr. Vasile Saftu, Dr. George Dragomir, Florian Roxin din cler, şi mirenii Ioan Henteş, Victor Tordăşianu, Dr. Sever Barbura, Desideriu Tempeleanu, Dr. Valeriu Olariu şi Iosif Brebenariu. Lista se votează întocmai din partea congresului, iar înaltul presidiu declară congresul de constituit şi numeşte notar general pentru actuala sesiune ordinară pe Mateiu Voileanu, asesor consistorial’. Telegramă omagială. Deputatul Dr. Gheorghe Popa, după o motivare corespunzătoare, face propunerea, ca congresul să trimită telegramă omagială Majestăţii Sale, împăratului şi Regelui nostru Francisc Iosif I, prin guvernul ţării. Ceteşte textul telegramei care e următorul : „Excelenţei Sale, Domnului conte Ştefan Tisza, ministru-president, Budapesta. Congresul naţional-bisericesc, ca representanţa întregei mitropolii greco-orientale române din patrie, întrunit în sesiune ordi-----nară în aceste vremuri istorice de eroică încercare pentru patria noastră, în care fii bisericii noastre şi peste tot ai poporului românesc din patrie şi-au adus ca şi în trecut, fără şovăire, tributul de credinţă şi sânge, roagă pe Excelenţa Voastră, să binevoiască a tălmăci înaintea Maiestăţii Sale, a preagraţiosului nostru rege, sentimentele de realitate şi nestrămutată alipire a credincioşilor bisericii noastre cătră tronul Maiestăţii Sale, şi în acelaş timp sentimentele de adâncă recunoştinţă pentru înaltul scut oferit în toate vremile bisericii noastre". Deputatul Dr. Aurel Vlad cere, ca telegrama să fie trimisă — conform unului din trecut, — deadreptul Maiestăţii Sale, prin cancelariade cabinet. După lămurile date din partea înaltului presidiu, că scopul se ajunge şi pe o cale şi pe alta, se decide înaintarea telegramei prin guvern. Credenţionalele presentate astăzi se predau comisiunii verificătoare. Actele întrate la congres se împart între diferitele comisiuni. înaltul presidiu comunică apoi deputaţilor congresuali, că Mercuri, în ziua Sfântului proroc Ilie, se va celebra parastas solemn în catedrală, pentru odihna sufletelor fericiţilor Arhiepiscopi şi Mitropoliţi Andreiu baron de Şaguna, Miron Romanul şi Ioan Meţianu, precum şi pentru marele mecenat Emanuil Gozsdu, apoi încheie şedinţa la orele 11 şi jumătate, anunţând şedinţa proximă pe Marţi, 1 August nou, la orele 10 dimineaţa. La ordinea zilei se pun rapoartele comisiunilor. Sibiiu 2 August. Şedinţa a treia de Marţi. President P. S. Sa. Episcopul Ioan I. Papp, notar de şedinţă Dr. Cornel Cornean. După verificarea procesului verbal al şedinţei premergătoare dep. Titu Haţieg îşi înaintează credenţionalul. Se predă comisiunei verificătoare. înaltul presidiu comunică congresului, că telegrama omagială, votată în şedinţa premergătoare, a fost espedată din partea presidiului congresului la adresa dată. Se ia spre ştire. Se înaintează din partea biroului representaţiunea consistorului din Oradea-mare în chestia înfiinţării episcopiei ortodoxe române Oradea-mare. Se predă comisiunei organisătoare. Se presintă rugarea deputatului Ioachim Fulea pentru concediu pe întreaga sesiune congresuală din causă de morb. Concediul cerut se acordă. Deputatul Arseniu Vlaicu face propunerea, ca în vederea scumpetei enorme din zilele de astăzi, pe lângă