Gazeta Transilvaniei, iulie 1916 (Anul 79, nr. 139-164)

1916-07-22 / nr. 156

Pagina 2 diurnele obicinuite să se mai dee de­putaţilor congresuali şi câte opt co­roane la zi, ca adaos de scumpete. Propunerea se predă comisiunii fi­nanciare. Se întră în ordinea de zi. Comi­­siunea verificătoare, constituită sub presidenţia P. C. Sale, Protosincelului Dr. Iosif T. Badescu, raportează prin referentul Dr. Gheorghe Popa în chestia alegerii de deputat din cler în cercul electoral Ilia­ Geoagiu din arhidieceza transilvană. Ales a fost asesorul con­sistorial Dr. Gheorghe Proca, dar ale­gătorii ar fi fost intimidaţi şi influen­ţaţi. Comisiunea verificătoare a aflat însă protestul de neîntemeiat şi pro­pune verificarea deputatului ales. Deputatul Vasile Damian nu poate accepta propunerea comisiunei, pentru că ingerinţe s’au făcut, şi astfel propune ordonarea cercetării, pentru constatarea adevărului, iar până atunci verificarea să fie ţinută în suspens. Deputatul Dr. Aurel Vlad încă e de convingerea că presiuni şi inge­rinţe nepermise s’au făcut. Dacă e deci, ca autonomia bisericii să rămână neştirbită, atunci cercetarea trebue să fie ordonată, pentru stabilirea adevărului. Deputatul Dr. A. Cioban crede­­că nu e bine să fie suspiţionaţi, nici unii, nici alţii, ca periclitatori ai auto­nomiei bisericii, pentru că interesele bisericii toţi le poartă la inimă. Pro­testează în contra presupunerei, că preoţimea noastră s’ar putea lăsa se fie întimidată, ori influinţată din partea cuiva. E pentru verificare. Deputatul Dr. Petru Ionescu dă esplicări amănunţite cu privire la rolul, pe care l’a avut dânsul la ale­gerea clericală din cercul I­iav la care a participat ca om al bisericii, pe care o serveşte cu toată credinţa, şi peste tot la rolul ce l’a avut la alegerile congresuale. Deputatul Dr. Nicolae Comşa de­clară, că în contra persoanei alesului nu are nimica, şi numai din punct de vedere principial e şi dânsul pentru ordonarea cercetării, pentru a se stabili, dacă s’au făcut, ori nu ingerinţe din parte necompetentă, la alegeri. Deputatul Arseniu Vlaicu răspunde oratorilor, cari au atacat alegerea şi cari cer cercetare, arătând, că inge­rinţe s’au făcut poate că tocmai din cealaltă parte, din care se condamnă ingerinţele. Cunoaşte cazuri concrete. Propune verificarea, în înţelesul propu­nem comisiunii verificătoare. Discuţia se declară de încheiată. Propunătorul Vasile Damian îşi apără şi susţine punctul de vedere şi insistă pe lângă acceptarea propunerei sale, referitoare la ordonarea cercetării în chestia din discuţie. Raportorul Dr. Gheorghe Popa răspunde la mai multe afirmări făcute din partea oratorilor și recomandă spre primire propunerea de verificare a comisiunei, arătând, că ordonarea cercetării, în chestia unei a­­­­legeri făcute prin vot secret, nu are temeiu, înaltul presidiu resumând pe scurt cele spuse în congres şi dând unele lămuriri în chestia alegerilor congresu­ale în general, pune la vot propunerea deputatului Vasile Damian, ca fiind mai îndepărtată. Pentru primirea ei votează 11 deputaţi. Se declară deci de primită propunerea comisiunei veri­ficătoare, în urma căreia alegerea de­­ deputat clerical în cercul electoral Ilia­ Geoagiu se aprobă şi deputatul ales se verifică. Fiind timpul înaintat, înaltul pre­sidiu încheie şedinţa la orele 12 din zi, anunţând şedinţa proximă pe Joi, 3 August­­, la orele 10 dimineaţa. La ordinea zilei se pun rapoartele diferi­telor comisiuni. Patrule engleze cari în secto­rul Ypern—Armentières au fost deosebit de active, au fost pretu­tindeni respinse. Atacurile aviato­rilor duşmani contra localităţilor dinapoia părţii nordice a frontului nostru au fost renoite. De pagube militare abia se poate vorbi ; pier­derile poporaţiunei cresc. După cum s-a anunţat ulterior, în noapte spre 31 iulie a fost atacat şi Arlon în Belgia. Mănăstirea jesuiţilor şi biserica au­ fost nimerite. Prin foc de apărare au fost împuşcate trei avioane duşmane şi adecă 2 la nord de la Arras, la sud-vest de la Bapaume şi la Pozières, iar unul în luptă aeriană la Montois. La est şi ind-est. In partea nordică a frontului nu s-au petrecut evenimente mai importante. La sud-vest de la Pinsk întreprinderile ruseşti s-au renoit, de ambele părţi ale lacului Nobel cu forţe întărite şi s-au estins şi asupra regiunei de la Lubiessow (pe Stochod); ele au fost cu uşu­rinţă respinse. Mai multe atacuri la cotitura Stochod-ului, spre nord­­est de la calea ferată Kowel—Rowne au eşuat total deja în focul nostru concentric. Fără considerare la pierderile mari în oameni, duşma­nul a îndreptat în continu asalturi nouă contra poziţiilor noastre din­tre Witonitz şi Turija, dar toate sforţările lui au rămas fără succes. La armata Bothmer au eşuat atacuri parţiale duşmane în regiu­nea la vest de la Wysniowczyk, pe Strypa, şi la Welessniow, lângă Koropiec. Câmpul de operaţiuni din Balcani. Situaţia e neschimbată. Operaţiunile militare germane. Buletinul oficial pe ziua de 2 August Câmpul de operaţiuni de la vest La nord de la Somme duşma­nul a atacat seara cu forţe foarte însemnate, dar în zadar, sectorul Maurepac şi până la Somme, după ce după amiaza suferise înfrângeri sângeroase prin întreprinderi par­ţiale contra măieristei Monaco oprite prin un contra-atac rapid al batalioanelor germane. Pe şoseaua Maricourt — Clery duşmanul a pătruns până la tranşeele noastre total năruite. Pierderile lui au fost din nou însemnate. La sud delà Somme s-au dat la Belloy şi Estrées lupte locale. La dreapta delà Maas am fă­cut progrese la nord-vest şi la sud-vest dela fortul Thiaumont, am ocupat proeminenţa de munte la nord-est dela fortul Souville şi l-am respins pe duşman în pădu­rea muntelui şi în păduricea Lau­­fee. Ca prisonieri nerăniţi am transportat în interior 19 ofiţeri şi 923 soldaţi şi 14 mitraliere.__ G A Z E T A T R A N S IL V AN I EI făurească aceste ziare, s’a destrămat­­ de sine. * Concentrări de trupe. „Steagul" e informat din loc demn de încredere că în locul unor manevre generale au fost ordonate la diferitele corpuri de armată, începând din 8 Au­gust, concentrări locale. Comnu­mentul Molar, Buletinul oficial pe ziua de 2 August în nordul monarhiei. Situaţia e neschimbată. In Galiţia­ estică, la sud-vest de la Bu­­czaz, la Wizmowczyk şi la sud, sud-vest şi vest de la Brody au e­­şuat mai multe atacuri, în parte puternice, ruseşti. Tot astfel au e­­şuat, în apărarea trupelor germane şi austro-ungare cari luptă acolo, toate sforţările duşmanului de a sparge frontul aliaţilor între Tu­­rcja superioară şi linia ferată ce duce de la Rowno la Kowel. O aseme­nea soarte au avut-o apoi mai multe ieşiri ale duşmanului lângă cotitura Stochod-ului la Kassowka. La granitale italiens. Situaţia e neschimbată. In Do­­lomiţi a fost respins la est de la şeaua Sief atacul a două companii italiene. Câmpul de opstailuni din Balcani. Nu s-au petrecut lucruri mai de însemnătate. Generalul de divizie Hofer, loc­ţiitorul şefului de stat major. Denunţianţii anonimi. Precum aflăm din loc competent autorităţile militare sunt asaltate ne­contenit cu denunţări anonime de cu­prinsul cel mai felurit. Denunţările se referă, în parte covârşitoare la persoane, care voesc prin înşelăciune să scape de serviciul militar, sau care s’ar fi bucurând de anumite protecţiuni;­­se referă, afară de aceasta la superiori, cari sunt învi­novăţiţi de conduită, necorectă în ser­viciu şi afară de serviciu, se pretinde că ei asupresc pe subalterni, şi comit nedreptăţiri la concediile acordate şi alte fapte nepermise de legi şi de onoare. O tristă apariţie este în deo­sebi faptul, că anonimul nu se sfieşte să insulte în cuvinte mojiceşti ono­rabili şi distinşi militari, şi să-i acuze, că sunt despoţi, părtinitori, nedrepţi, abuzivi şi chiar necinstiţi în pur­tarea lor. De sine înţeles, că asemenea de­nunţări poartă în sine pecetea infamiei. Autorul lor nu-şi arată numele, el n’are curajul şi sinceritatea să garan­teze cu numele său, că spune numai adevărul şi că nu minte. De câte ori autorităţile militare au pornit cercetare pe temeiul acestor fel de scrisori, în 99 căzuți dintr’o sută s’a dovedit, că denunţarea era ne­bazată şi că a izvorit din invidie, din răsbunare, sau din felul josnic de a cugeta al scriitorului. Denunţările de soiul acesta, când nu se aruncă în coşul de hârtie, nu produc altceva decât lucru zadarnic pentru oamenii, cari ar avea de rea­lizat altă ocupaţie mai bună şi mai salutară, în zilele grele de astăzi. Ar fi cu totul alt­ceva, dacă scri­sorile ar cuprinde numele întreg al persoanei, care face arătare împotriva cuiva. S’ar vedea din capul locului, că este vorba despre cineva, care a scris în bună credinţă, cum se cuvine unui om deplin cinstit. Este de dorit atât în interesul oficiilor, care au zilnic destulă muncă să săvârşească, precum şi în interesul reputaţiei noastre, să înceteze obiceiul prost al denunţărilor anonime. Să nu se piardă din vedere, că în unele cazuri denunţianţii anonimi au putut să fie descoperiţi şi predaţi pe mâna justiţiei. Servească aceasta de învăţătură şi pentru alţii. Prin urmare, dacă pârăşti pe cineva, trebue să chezăşueşti cu per­soana proprie, că nu faci alt­ceva, decăt îţi împlineşti o datorie în inte­resul binelui comun. Daţi mici contribuiri a­­nuale pentru Orfelinatul Uni­unii femeilor rom. din Un­garia. Contribuirile sunt ,a se trimis­­e presidentei „Uniunei“ d-nei Maria B. Baiulescu Braşov. Evenimente pe ma­i. In ziua de 1 August la ora 7 dimineaţa şi 30 minute o escadră italiană constătătoare din 14 a­­vioane mari italiene a pătruns peste Pir­ano în Istria. Subloco­tenentul de marină Banfield se ridică în Triest cu un avion, ur­mări escadra duşmană în întreagă Istria. Deasupra oraşului Fiume, la o înălţime de 2700 metri,­­el ajunse un grup constătător din 7 avioane „Caproni“ şi împuşcă un mare avion de răsboi. Pilotul a­­cestuia a murit, cei doi observa­tori au fost făcuţi prisonieri. Ban­field şi avionul său au rămas neatinşi. Comandamentul fiolei. Mort pentru tron şi patrie. Primim spre publicare urmi­­­orul duios necrolog:­­ Alexandru Bucşa de Prislop Medicinist. Iaraş un tinăr promiţător s’a dus în mormânt. Este tinărul Alexandru Bucşa de Prislop medicinist, fiul cel mai mic al notariului pensionat Ilie Bucşa de Prislop din Colţirea. A absolvat liceul Beiuşan şi când era să-şi termine studiile me­dicale la universitatea din Cluj a fost înrolat de voluntar în 1914 şi de atunci s’a luptat cu vitejie sub steag pentru Troip şi Patrie pănă ce o granată duş­mană în ziua de Ispas l­a,Iunie a. c. i-a stins frageda floare a vieţii pe câm­pul de luptă italian. Tinărul Alexandru Bucşa de Prislop medicinist moare în frageda vârstă de 23 de ani, lăsând în cel mai adânc doliu pe văduvul său tată, pe fraţii Cornel preot g. c. în Bulgari, Leontin şef de gară la Silimedin, Vasiliu ostaş pe câmpul de lupta în Galiţia,­ pe surorile Emilia m, Zoicaş în Tetiş, Maria m, Longin în Siomcutamare, Gizela şi Silvia în Colţirea. Vestea trista a sosit la Colţirea prin următoarea scrisoare venită de pe câmpul de lupta: K. u k. Militârseelsorge der 10. Ge­­birgsbrigade Fe'dpost 16 V' rstăndigung von dem gefallenen Alexander Buksa kadett des k. u K. Inf. Baons I /62. Oficios incunoştiinţez pre iubiţii părinţi, că Buksa Alexandru c. r. cadet în Reg. I 62 în 1916 Iuniu l-a nîSudtirol în faţa muntelui Possitio prin puşcătură de granată a suferit moarte de erou. A fost modelul şi exemplul bravilor luptători şi apărători ai pa­triei sale. însuşirea aceasta prin no­bilul său sânge a sigilat-o. Mireasma unei vieţi nobile s-a înălţat la Dumnezeu ca să fie Patria aceasta mai fericită. Fi­ţi odihniţi în sfânta voinţă, domnul ceriului dete scumpului defunct odihna veciică şi dăruiască-i binemeritata cunună a veciniciei. Fiul-erou l-am adus de pe amă­­rosul câmp de luptă şi în lunca Ter­­tagnolo lângă capela săruţiului G­eron­, situată lângă pădurice, l-am înmormân­tat în acel loc şi cu dânsul împreună şi pe 5 ofiţeri şi consoţi a­i săi căzuţi. înmormântarea s’a făcut în a 2-a Iunie­­. Mormântul se află la sudul Capelei. Mortul ieste­ aşezat în sicriu şi la cap i s’a pus o cruce de lemn prevă­­zută cu inscripţia numelui. Mormintele sunt îngrădite cu gard de lem. Aici ad­ud schiţa militară în păr­ţile mai esenţiale, care înfăţoşază mor­mântul. Cu stimă distinsă, Feldpost Nr. 16, Iunie 5. (L. S.) Ürge Jozsef mp. r. cat. preot al regimentului * In cel mai scurt timp după­ ce va sosi concesiunea cerută, osămintele scumpului defunct vor fi eshumate din Gero­i şi transportate acasă fiind de­puse spre vecinică odihnă în comuna Posta (Pustafentes). Dormi în pace suflet blând şi o­­bosit! In ceriuri uneşte-te cu scumpa maica ta, care încă aşa de timpuriu ne-a lăsat, din ceriuri priveşte cu ochii tăi sufleteşti spre obidatul tău taică veteran, carele a aşteptat ca tu să-l îngropi. Roagă-te la cel ce te-a chemat şi dus la Sine pentru taică-tău şi pen­tru ai tăi cei cufundaţi în nemângăia­­tul doliu adânc.­­ Colţirea, la 26 Iulie 1916. Ilie Bucşa de Prislop. TIPOGRAFIA A. MUREŞIANU BRANISCE & COMPBRAŞOV. Situaţia României. — Voci de pressă. — Intr’un scurt reportaj politic ziarul „ Minerva* constată că de fapt tensiu­nea situaţiei politice a fost în zilele din urm­ă serioasă. Numeroşi bărbaţi politici s’au reîntors la Bucureşti, pentru a se informa asupra situaţiei. Un senator liberal pune svonu­­rile senzaţionale din ultimele zile în contul ambasadei franceze. Noul amba­sador francez a voit, înainte de­ a fi primit de Brătianu, să provoace un curent francofil. Ziarele de bulevard au primit însă din cercurile guvernului advertismentul să înceteze cu sgomotul în jurul „tratatelor" şi „convenţiunilor". Acest fapt a fost cu aprindere discutat în toate cercurile politice. • Ceea ce s’a întâmplat în zilele de Marţi şi Miercuri nu se ştie cu sigu­ranţă. In cercuri autorizate se spune, că incidentul de graniţă cu Bulgaria, care era privit ca motiv principal al tensi­­unei, a trecut pe planul al doilea, de­oarece guvernul din Sofia face totul pentru a satisface interesele româneşti. Fapt e că momentul critic a trecut pen­tru.... moment. Intenţia lui Brătianu de­ a remania cabinetul său cu câţiva şefi liberali, dovedeşte din nou, că şeful partidului liberal nu e deloc dispus să formeze un ministeriu cu d-nii Take Ionescu şi Filipescu în cazul unei intrări în ac­ţiune. Acest fapt a produs o puternică impresie în sânul cercurilor federaliste. * Ziarele bucureştene spun, că în toate cercurile politice se colportează o e­­nunciaţie sinceră a vicepreşedintelui camerei, Iliescu. Auzind despre noua intervenţie a cvadruplei Iliescu a spus : Dar, dacă au obţinut atât de mari suc­cese, pentru ce au trebuinţă de noi ? * Cu privire la incidentul ataşatului militar român la Rusciuc „Epoca” află din izvor bulgar, că guvernul din Sofia a încunoştiinţat la timp ministerul de externe român, că din cauza închiderii Rusciucului pentru comunicaţia de gra­niţă ataşatul român nu va putea trece acest punct. D-l Porumbaru ar fi ui­tat să comunice la timp acest avis a­­taşatului Ţonescu. In ce priveşte închi­derea graniţei bulgare „Epoca" află, că ea stă în legătură cu lucrări de forti­ficaţii bulgare. * „Steagul*,şi „Seara* zeflemizează agitaţia ziarelor rusofile în jurul recen­tei audienţe la rege a d-l­ui Take Io­nescu. Adevărul e că d-l Take Ionescu n-a fost chemat în audienţă de rege ci audienţa a fost cerută de mult şi de-abea acum a fost primit de rege. Prin urmare toată aureola, în jurul a­­cestei audienţe, pe care au încercat s’o Nr. 156 -191­6. ST 1111. —­3 August n. 1916. Parastas. Din Sibiiu ni se comu­nică că eri, Mercuri, s’a oficiat în cate­drală un parastas solemn pentru odihna de veci a fericiţilor Mitropoliţi: An­drew bar de Şaguna loan Meţianu, Miron Romanul şi a fericitului binefă­cător Gojdu. La parastasul solemn au asistat membrii congresuali şi un nu­meros public. —x— In prinsoare rusească. In n-rul din 21 Iulie n. al ziarului „Budapest­i Hirlap" aflănd şi numele a doi Români cari au ajuns* în prinsoare rusească. Aceştia sunt: Nicolae Comşulea advo­cat născut în 13 Martie 1886 în Făgă­raş, care de prezent se află în Bogo­­rodizk (guvernamentul Tuia) şi Vaier Linţia, ascultător al şcoalei superioare de silvanistică din Şemniţ, care se află de prezent în Tara (guvernamen­tul Tobolsk). —x— Restrângerea predării colete­­lor. Oficiul de poştă şi telegraf ne co­munică următoarele spre publicare : Direcţiunea poştelor şi a telegrafului din Cluj, în vederea greutăţilor mari de transport în aceste împrejurări grele, sistează predarea coletelor în massă la oficiul de poştă Nr. 3 şi 4 din Braşov. Partidele sunt rugate aşadară ca pre­darea coletelor în massă (mai mult de 3) — cât vor dura împrejurările de acum — să o facă la poşta centrală. Primirea coletelor în massă la oficiile amintite mai sus este strict interzisă. —x— Piesele de fer de 20 fileri. Foa­ia oficială comunică că începând cu ziua de 3 August a. c., piesele de 20 fileri de nivel vor fi înlocuite cu piese de fier de 20 fileri, de aceiași formă și mărime. Pentru Ungaria s’au im­pregnat piese de fier de 20 fileri în valoare de 15 milioane coroane, iar pentru Austria în valoare de 30 mili­oane. Cu ziuă de 31 Dec. a. c. piesele de nivel de 20 fileri vor fi scoase din circulaţie. —x— Sistarea unui ziar german. Din Berlin se comunică că comandamentul superior al armatei a oprit apariţia marelui ziar „Berliner Tagblatt*. —X— Ruşii Înrolează pe Bucovineni. Din Bucureşti se anunţă: Românii bu­covineni refugiaţi în România povestesc că Ruşii au început să înroleze pe toţi bărbaţii bucovineni apţi pentru servicii militare. —x— Sistucţiuni binemeritate. După cum aflăm din Fraga au primit „laude" din partea comandei militare superioare, cu „decret" pentru serviciile prestate d-l căpitan al reg. de inf. Nr. 2, Dr. Alex. de Simon, ca aghiotant de regi­ment, şi Dr Emil Habor, preot militar gr. cat., (Militărkomm­andobelobung mit Dekret.) —X— Literanţi pentru armată osân­diţi. In Budapesta au fost osândiţi în 2 Aug, pentru crimă săvârşită în con­tra intereselor armatei literanţii de pos­tav Eugen Taubes, V.Pártos, László Neu­mann şi Béla Văradi la 10 ani, Béla Kol­­m la 12 ani temniţă grea,­ iar maiorul Iăko Fenyves pentru complicitate la degra­dare şi 15 ani temniţă grea, Ernst Bas­­tir la 6 luni puşcărie. Suma confiscată la majorul Fenyves în mărime de 400.000 cor., câştigată din mituiri, se va transpite fondului pentru ajutorarea văduvelor şi orfanilor de ofiţeri. Atât procurorul cât şi condamnaţii au anun­ţat nulitate. —X— Pentru ziua numelui. Membrul onorar al „Reuniunii socialilor români din Sibiiu", domnul Pantaleon Lucuţa, răscumpărând felicitările cu prilejul o­­nomasticei, a binevoit a dărui 10 cor. la „Fondul de 20 bani pentru cumpă­rarea unei case cu hală de vânzare pe suma meseriaşilor români*. Pentru pri­nos dorind generosului donator încă multe zile senine şi fericite, exprimă sincere mulţumite, în numele Reuniunii amintite prezidentul ei Victor Tordăşianu. — X— Aluat fără drojdiuţe a reuşit să producă chemia germană, astfel că şi fără această materie esenţială se fa­brică acum pâne albă în Germania. In adevăr ştiinţa modernă face minuni : praf de puşcă fără fum, telegrafie fără sârmă, beuturi fără alcohol, ghete fără piele şi acum şi asta. — „Dar" — a zis cetind această veste un burlac malcon­tent incorigibil — „două lucruri tot nu s’or iscodi nici­odată : război fără morţi, şi zestre fără nevastă* Proprietar : Tip. A. Mureş;.mu: Branisce & Comp Redactor responsabil: loan Lacea.

Next