Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1921 (Anul 84, nr. 139-278)
1921-10-26 / nr. 234
meHlWfc 34 XS4 IM* «* #«tp Burlt»* 1:WM£WMţ$& « mm% Mal» um®m a» 1 S*3^«sS, tsafrwf ha I «np?t s%|® Mii m 1 fwrtaal Begin* Halii 4 M «ai% ni 'tom SKIP'*1' Sa fa* dtejprofvs poair» £*$«* $ *%wten &&* gg ic *r* as5*® ■ *** Mar* a« wwt* * &wm #mtî rmetamvbm. f% lUMUyii Jfptsre mar® im *Ttm «asgem hai Haife J+ *** mm uTlS MNtelMe AtatMostai ia^eSs wtofaaftR*fc». HMfifr « ftlfVKV «asta» rMm.avffi wwmnwVj Mfl« ...*ISSI 19Feriţi-vă de România**. Anunţul de mai sus se vede lipit la uşile şi pe pereţii câtorva bănci din Londra. înţelegeţi ce va să zică acest anunţ : feriţi-vă de a intra în legături economice şi comerciale cu România, care nu-i în stare să şi reguleze datoriile din vreme. Nu putem aproba desigur aceste fapte ale băncilor engleze, care din pricina neglijenţei guvernului aruncă discreditul asupra întregei ţări româneşti, dar iarăşi nu putem să nu condamnăm pe acei cari, răspunzători de interesele şi de prestigiul ţării noastre în străinătate, nu se îngrijesc să aranjeze din timp cupoanele ajunse la scadenţă. Şi de câte ori atragem atenţia opiniei publice asupra Indolenţei şi incapacităţii guvernului, foile năimite ale d-lor Averescu şi Argetoianu ne acuză că facem politică măruntă de partid. Dar iată urmările politicei guvernului. Ele vor influenţa neînchipuit de grav asupra raporturilor noastre economice cu streinătatea. Pentru ca anumite bănci din Londra să lipească anunţurile cu „Beware of Roumtala* trebue să fie cauză. Şi cauza stă în faptul că guvernul, nepriceput să facă cavan interior, nu este capabil să mente prestigiul ţării nici în afară. De aproape doi ani de când stă în fruntea treburilor publice, guvernul nici azi nu ştie cum stăm cu cupoanele româneşti în streinătate. Oficiosul guvernului, revoltat, insultă băncile cu pricina, dar uită să atragă atenţia stăpânilor săi asupra acestui lucru. Şi vor mai trece luni, dacă vom avea nenorocirea să nu ne învrednicim de alt guvern, şi cupoanele româneşti nu vor fi regulate. Cine-i de vină ? Băncile din Londra, că nu se avanjează la timp cupoanele noastre în Anglia? In baza preconismului economic şi politic nu se putea ca dezordinea din năuntru şi anarhia să nu aibă urmări în afară. Şi ele au început să se ivească. Din nenorocire anunţurile cu „Boware of Roumanie" de la Băncile din Londra nu vor fi cele din urmă. Iar prestigiul ţârii noastre în afară scade şi în urma scoborîrii lui, duşmanii noştri profită. Dar nu guvernul nostru e de vină, ca bonurile româneşti nu sunt în regulă, ci streinătatea ! Oficiosul guvernului o ştie şi pentru asta şi-a regulat tirul artileriei ei grele. Englezii au încăput pe mână „îndreptării" ! III. Cam ie născuse acest scop hotărît printr’un Incident regretabil. Soldați «ceha intotdenana mica bisericuță ro- Aimecâ —■ aulcă la Clujul mare — in caisa grecilor. Dar aus&eta nu era scâpătoare nici publicului şi na preot exprimase dorinţa înaintea d-lui onţiu, câ dacă soldaţii n’ar veal ia bîdcâ, ar încăpea nui malt public ta’Insa. Na era măghiitoare peatra soliţi această observaţie» dar nici de Pricini divin na dmim fă m lipaea:â ţi «cel, care primi aceste vorbe en ieie aecaasâ, părintele Cojţiu încercă toate părţile eâ-i reuşească ciştga&anal biserici pentru soldaţi, tare să închinaţi memoriei ceia? calaţi. Pornit odată acest gstud carat iafor- Kitiile gi cercetăriis din partea sa nu mai ară rtpaoa. Alegerea II citau pe tacăta g*rataoanoi, şi autoritâţile militar® F trente ca d*l gen. N. Petals gi col. cu esca ii apreciară după merit acuşti trudă şi i-au pus total la diapoalţie se persa să aibă lipsă. Se face parfi :rărita temeinice pentru transformarea bui edificiu in biserică regulată. Du. Petala aprobase cararaa desene la diapsxlţie lamuri nacosat din loaitul militar, iar d-l col. Niculeaca încredinţat iscusinţa soldatului taris' Fslezăn Mihallâ cu un camaradarsl, cari 6 Inul de alia an trudit cu rul vânilor aals aă rtaşaacă tempul mal frumos. S’a ridicat iconostasul, eria corukf, gi Inbr’aesea cu dragetaa când vor cânta la edificiul ut de dâaşii, ca sail cari «rau Snsigilatul coriştilor şi cei mai ambiţioşi păreţi. Alţi maeştri dln oraş intr’aceaa ran la ridicarea celor 3 tomuri, mări văpsitori în pedeassa pereţii şi pătai» militare. Conţin, unul distra lorii noştri cai mai sieşi, picta icontasul gi on freseon pa perate. Cu-1- f lile au fost suplinite prin eetecto îairiass in public prin apelări speriata, inbltaui a răspuns cu vrednicie, spre poftinţa soldaţilor cari au câştigat loc de rigidans şi sî celor morţi, iau an loc de pioasă «erinîir*. i fruntea celor dletâ! a răspuns Searătaî lastracţUuall dîa tCtai, care I istsisgsrea mtskl astparier al asi cause a deaat cu aprobare® d-lii O. Pris și Dr. Motaa biela 10 000 Cu 8csla Ioanisisstn, as răspuns cile, Primăria, Regimenfeta, Instituția de caltari și publicul mare, curampul cât d-l Conţia umbli din casă asâ nu «’au mahii dla culea d&teriei, ca a dat cu dărnicie cs al cs arete vr«daicl ti binecuvântarea Iul Daruus- 29» el fia cu dSnfii. Ia Nosmvrta al aiselniag an de trudnică muscă lucrările erau terminata. Din incredinjasi»» I. P. S. mgtropoîitalui Bâtas, de arh mândrit N. Iran $19 preoţi, îmbrăca^ tu orarii de serbâtoare au săvârşitafiaţiraa. Eră o sărbătoare demnă şi Impunsie&ri. R&spunsurlie liturgice le-a cântat coral neiairecat al mssatrald Q. Dims, iar la silaţire a răspuns coral soldaţilor din regiment condus de hrsutierital fruntaş, maestra Mihsică Feteacu. Un public imens mii de fstă şi elevii tuturor geodelor. După ameaal în acela zor,heatra Operai « dat un concert religios dimpreună «o corul Conservatorului sub conducerea prinseoraiai B«u», dominând prstuttadsm o negrăită însufleţită şi slevaţie sufistesacs. Lia nu păţise cuvinte istoria ridicării «statal capsl*. Ori ca au contribuit la ridicarea ei și și-au pus toată ardoarea lubr’ânsa, dorina aă aibă un obiact pe*tru pictura bisericească. — o artă rosti* n«.d ucă Meseeta «I, o doris]ă âe-ai ridica o boltă demnă și suaiestaasi, corospsnaâad dastisatiri sablima ce o avea şi mai prssa a da toata poruirsa, dsavoltarea şi istensificarea unei vieţi religioase p© temeiul cuseritor al prediceior şi concerbilor sacre. Scopul e de iadspunit da asa ca încolo, dupăce s’a tresari poate greutatea pietrii de temelie. Templul e gata, cuvântat a al păstorilor. * S’an acria acesta sire a a arăt spre mâegăierea color tss an !aerat la scoat puțin cs li-sa cuvin* acelora cari «i-su dat total penîru neam. și țară. Dar ea să ssunaaseâ di indomn tuturora, ea să facă mai mail dealt dânșii. E o datorie supremă. f"""M ■■» 1 ■■■■ —",l ■■ ■■■1 ■■■■ " ...... CRONICA CLUJANĂ Istoria unei capele — Capela Eroilor din Cluj — Subvenţionarea goalelor săseşti I Sbm. ia 20 Octomvris 1921. Somnule Director, Ia cotnţelegere cu Consistorul Superior sl bisericei regnncolare ev. int. din Transilvania, am onoarea Vă ruga să binevoiţi a publica In rândurile ziarului Dv. alăturatul comunicat oficios. Cred, că această cerere este motivată prin sublimarea faptului, că chestia atinsă ara o importanţă politică extraordinară. Primiţi, Vă rog, asigurarea deosebitei atimei mele Dr. Hana Otto Doth, deputat. Iati comunicatul : „Cu câteva săptămâni înainta spiles din Întreaga presă a Capitalei un comunicat gemiloficos al Ministerului Primim următoarele : D-l Alsxaadra Talda-Vocved scrisd Jel noaptea cu accelerata la staţia Rapea-Hotaored lmereani ca d-an dzpatstî Maaa, 4r. Rimaa şi Vălea»», a fost condus îa spre platu comuni Himorod, fliad găzduit la casa capitanieră a părintelui Sasa. Mlaisteralul lustracţionel au corespund i .realităţii, fiiadcă dană statistica oficioasă din 31 Dtcemvrie 1921 fceiils primare coifshopaîs săseşti sunt frecventata de 35,570 elevi cu 606 Invăţlteri, prin urmare ara învăţător coafesional sas ar® fapt 58 elevi. Mai trebuia să constatăm, că şcoliie prefeslosele săseşti sunt cele mai bine desvoltate, având mai multe clase decât cele româneşti, d®ci ale au nevoe de un personal mai numeros psstra condacarea învăţământului. Din acestea rezultă fără indelalâ, că şcolile primare comesioiaata săseşti de fapt nu se bucură de nici o prefamieiţă faţă de cele româneşti la ceea ce priveşte susventinusa de Stat.*' Marea adunare naţională de la Rupea (Cohalm) Discursul d-lui fost ministru Mihai Popovici — Urmare. — După d-l Alexandru Vaida a luat cuvântul d-l Mihai Popovici, care a spus în resumat următoarele : Vremea, nu merge lurpol ci înainte, iar cscţ¡toane dsacrimi steri acesta rejelaţii fireşti va fi măturat. Astăzi trăim *lts vrtmuri ; ait# gâfldæri şi «Hoidri frimâată Omenirea dsoăt cale din vremurile trtcute. AstSsi trăim zilele adivăratei democraţii, ce re ars înscrisă paftamnra ei ?n liter# de ser: egalitate, dreptaU şi Iberiate. Astăzi nu ■# mai faes dâostebire între om şi om în ca priveşte drepturile sa!#. Cel sărac ca ni om bogat cel cu puţină certa cs gi cel învăţat se bucura de aceleaşi dreptur!. Numai na popor, care e pfltruns de simţul dreptăţii, egalităţii şi libertăţii, numai poporul care e conetia de drepturile stal# poate să facă legi drepte şi bimfâcătoare pentru el. Orice guvern, care nu domneşte după voinţa poporului, e nevrednic de acest popor şi trebuie să place dela conducerea treburilor obşteşt». Partidul naţional român, pătruns de «cast mare adevăr, a dat toate dreptăţile poporului şi a dat în primul rând dreptul cardinal, ca fiecare cetăţean împlinind Stani tfl aibă drept da vot şi să aleagă la Parlameatul ţării pe adevăraţii săi representaâfl. Prin armara qpi, Pavlid il naţionii, am inţelea roata vremii. In schimb ce-«a făcut acei, cari astăzi etau în traama firii ? Aceştia au dat şi dan dovezi, ci nu au înţenes drepturile date poporalul şi că aduS legi, f£ră a da ascultare suferinţelor şi frământărilor poporala!. Guvernul da azi a dovedit aceasta ca prilejul alegerilor parlamentare, când nu a lăsat să fiu aleşi acşi deputaţi, pe cari i-a voit poporal, ci a lacri în contra voinţei la*, alegfsd In Psri&mdnt Ci bani, beriară şi prin presian# şi iasmiciuae o ceată de osmani, cari ntan alt gâad, decât să se îmbogăţească pe spatele poporala!. Prin urmare gaversul Averssea n’a avut la alegeri înviataa ochilor bincl poporala!, ci binsl# tovărăşiei data paterei Ca dovadă că acaet guvern n’a voit să iateagă aăcaaarile poporalai, vedem asi câ dintr'ui capăt până la celălalt al țării care adâncă nemalțsmire. Țârănimaa Inito să ine înstărească, merga din răn is rari rău. înainte și in dtcursul războiului țărănimea noastră acăpsse deistorii, acum insă • amsnintstă din nou In avalai și exktasta ei prin mămttriia nepriceputa, taste de actualul gavera-Oratorul ilustresză păgsbirea tlrânimei noastre ca două exempta : Prin schimbai coroanei s’a luatăr£nlmai jumătate din averea ta bsnt, pentru ca Îs schimb să facă afaceri toţi ospătaiţtl guvernului. Bs msi mult. Deşi schimbai coroanelor s’a închis de mult, ss rari schimbă încă şi asi coroanile acetora, cari pe căi ncertate su strâns milioane de coroane plătind priţari da nimica pe ele. Şi acest schimb nos ds atâtea milioane de coroana, le plMesta Statal din birarils grele, pe cari ta încasează tot die sudoarea poporului. Adic& o nouă păgubire materiali a ţării şi a poporului ! O altă pagebă Issamsaiă a-a sdaa poporului din scuza oprire! expsrtamt. Noi am cerat In parlament ea exportai să fia liber, pentra ca desthtaâada-se graniţa, vitele şi grSnela ţâranltar să obţi# aH praţ cit mai mare. El Insă n-an v#H să dsa exportai liber ssa, ciad au luat această măsuri, a lest prea târziu, căci ţăranii noştri ca trebuit eâ-şi vSnd# de pildă vitale dis cessa lipse! natreţalai, pe preţuri fi® râs. Instrucţiune!, pria care a’a publicst, ctt guvernai a acordat sosirier primara coa, fostoflele din trastanta alipite o subveaţie de Stat de ‘20 milioane tai. Sepaioftoicari mai adaogă, câ saşii gi maghiari! an ‘foat sffibvestionaţi în iod avantajos faţă de remis!, aşa tmăt p« u n învăţător sau alui maghiar subvenţionat de Stat cad numit efita 16 elevi, pe când învăţătorii confesionali rotaâni dotaţi la sselas msud au câte 86 elevi. Noi nu eastem ta atare da a pstaa controla «xactitatea datrior referitoare la sceliis confesionale romăne sau maghiare. Dar In ceea ce priveşte şcolile primare confesionale săseşti, cantem datori de a soaetata categoric, ci datele Acum da curând a-a oprit exportai grâului şi s-a dat, chipurile, intataki draptul să-1 rxpwrte pria societatea „Siadax". In Interiorul ţrrii a-a fixat tsa preţ pentru grâal, pe car* fărasu! trebuia sfi-1 vândă Sistata!, iar societatea „Stadax* H vi a.Ie aceat grfia cu preţuri îndoite ş' Intrrite ateainântU. No! voi na cs ţărani! noştri aă ajungă cât mai laîntăriţi şi »mai#, de ce câştigai pe care-1 are «oc eiunea „vind»x* să nu-i aibă ţărănoi? Pentru ce nu ne di ax portul liber, ca grânde să o poeţi vinde cu preţuri cât mai mari, iar bani sâ ajungă la pârga ţâranilor? Ştim doar cu toţii, că tacilţămiratele şi alte mărfar! ainsi atât de ecsmpe. Gang că camoria ţăranii noştri aceste mărfar! atât de acumpe, râssd fii vând avatul lor pe an preţ lefrin? Nri cerem ca rodul aă fie tntreg al ţărâafmri. Onveraal de azi însă on vrea să Înţeleagă aceasta ci cauţi aă îmbogăţească naraşi pe anumiţi oameni. In sehtaab vtas cu biruri grele, pe cari de altfel le-am plăti bucuros, câci Statal are nevoie de bani, dacă s-hr cfaîveraiaî buna averea Statalul. Ar mal fi multe de zis. Toate merg rău la ţari, la administraţie, la justiţia. Iar aarnele noahs baa a ffjsas din pricina păcatelor gnvergtataf, de bajocan în •trăiatiste. Aşa da pildă, la Londra se pelesti afişe mari la localui! publice la e*re #â «pan® coaasrdaaţilor «aglezi să se ferească de Români. „Fcriţivile Românial* — lată ce felsaă r«a are ţari noastrâ In străinătate. Acasle aftfa aduc mult ca «fişate din trenuri şl dels gări ta cari sa acrii: „Fariţi-vă d® pstagesH’ tare&aaa aesstai same rău, pe csrs îl evem la străinătate este tot guvernul, care a ficat îa nomele gratuiai datorii pe sar! nu ie a palat plăti. Dia pricîaa aceasta toţi remercianţii păgabiţi se ferscc ca drept «avânt de noî şi veatsac şi pe alţii, carâ do se păcălească. Iată ce-a făcut guveraul de azi din numele lesn şi clastic al poporalu) oastea şi dis prestigiul pe car® guraul Vaida a ştiut sări sâjugs ţirel. Cu toate aceste să nu pierdem nădejdea la aile mai base. Poporul roma e na popor plia de vlagă şi de putere şi dâ£ă va da dovadă şi da o minte sănătoasă, va şti să-şi împlinească menirea aa pe acest pământ, va şti să aleagă binele ds rS& Partidul naţional, născut dla satariat# da o mi® da an), a inv&l&t întotdeauna poporul aestra c« e bine. Bîaîţi pe taaautul noatrn curat ca aerai vă s punam să staţi sUâ«.şi sub steagul nostru ca să patem Iniăusra dels cSfma ţârii gavsraid de ax ?\^cninduri ca na gavera al poporului. Partidu! saţional n-a lucrai niciodată pentru el ci patru brade obştesc. Din cassa aceasta partidul nostru era adinei ridăciei în întreaga ţară şi vă pot apa se cu bacarte că pretutindeni, a«de au umblat fra«taşii Partidului saţienzi in săptămânile dîa uimi, flatară mândra stesgal Pertiduial naţiesal. Cu toţii deci amăr ia umăr sub cutsta stzagului Partidului «fiţional pentra^bisel® țării, pentra binai e vostru! Dteamaul d-lui Mihai Poparloi tostic «a o dadiabitft Tirrt oratorică a fost dai tntrarapt da aprobărila gi aplaazsla malţimel, iar da inchaiera 1 float o mare manifestaţia da dragoste). Ponorul din Homurc sfîând Vineri «5*m neaţa dassre onoarea c# s’a ficat epararii, pulând găadiul pe fosta primtBlnlatra a! țârii Intre zidurile sale, a ««rut voia sa si poată fi primit în aadl*nț^ de dl Vald*. ta curaal dUntasjte! altei de Viasv! s’sa prezentei In fatt d-l sil Vaida următoerele delegati : primăria comunală In frunte eu prim trai sl secretarul comasai, biserica laâasaică îa fraate ca curatorul I al Iîriea și detagsul din popor, biserica sădească In frauta cu preotul Punhai şi tavâţătarul capstan Seiler, Renai»n#a femeilor român# cendasâ de dna prsokarfi Carolina Sas îmbrăcată la pitefca«ui costum Kaţtenal ai ţinntstaî, tinerimea ds ambatesa»xe dna Hororod la costume naţionale oferind d-lui Vaida flori. Test® delegațiile sa fiant să mulțum«iască d*lai Vaida pentru ordim se ta-» ftscaî-o, petrecând câteva ®ra In mijlocii comusel f iu exprimil d-lui Vaida toată încrederea și dragostea 1er. D-l Vaida a răspuns în paste fiecărui orator și s’a tatrafiaat apoi fa * id cordial ca membrii delegaţiilor. Cu toţii au eşit apei la stradă, unde au asistat la joesi gi cântecele naţionaie ale tinerime!. Spre Rnpa-Conaha. Tiaerta era 12 dla ai sosise In fio» moroii vaaînd dla Cohalm ba naare baad^irta de călăreţi din teste eemuaale sceatsl judeţ fi numeroase trăsuri şi căruţe pentru a cimduce pe fruntaşii partidului naţional la Cehslm. Cortegiul s’a format în mod următor : an mare camion*automobil cu delegaţi! comune! Paloş purtând două steaguri, latre cari unul emerican al societăţii „Fraţii îa iulie* , banderiul de călăreţi ca stesgari din torie comunei® csrcalai; două cară ategostice cu ticri şi fete Imbricata la pitorescul costum naţional al ţinutului, un grup mal mar® du ţărani pe jos apoi trăsurile, îa cari ocupascră joc d-nic Vrida, Popovici, deputaţii Maan, dr. Sever Dan, Dodeîe Roman şi Văleanu însoţiţi de iateîectasili Cohilmsni. Pe tot parcursul dramalor frantafii partidului au foat salutaţi morfita de mulţime. In faţa arealul da triumf ridicat in piaţa Cohilmului, anta staţiona o mulţime de oameni, cortegiul s’a op®it. Din Vaida şi csilalji tasntaşi al patidslor au fost «atafaţi cu cuvinte însufleţie de piri oţele Ciangan, săruta i-a mulţuialt d-l Vaida. După o asarti panai a luat apoi Inceput imporanta adunare. La aducere au participat, pe lângă po-Moraţia românească a comunei Cehalm delegaţii numeroase din comunele Ungra, Paloş, Hossorod, Cats, Marcheasa, Figiana, Daişovlia, Siena, Fişer, Jiberta, Rosdaş, Baudorf, Mateiaş, Bogata olteană, Dobcaets, Ia frunte ca preoţii, tavăţâtorii şi primarii satelor. Au mai beat parte şi detagtaţi ai ei aimel ţînutalui. D-l Vaida la Komorod Serbitorirea părintshi Safta Despre pregătirile ca te fac peatra lias de Jei, 27 Oct., la vederea serbâtorirei jubuisuluî de 25 ani de preoţie a părintelui protopop dr. Vnsila Sofia aflăm Încă armăte«r®ta aminonte. Ia biserica Sf. Nicolae va vorbi părintale dr. N. Sîinghe. La ora 12 ce va ţine feet vîtâtaa dl« sala festivă a Itcea- Ini ortodox „Andrei Şagena*. Dnpl sfinţirea ap»!artaeaeâ mai întâi se barca 8î. Paraachiva. Va vorbi d-l proî. loan Moroîa şi va clstn coral mixt al Imperie#! Sf. Nicolîic. După aceea srmaaaă aerbătorirea părintelui potopop d« către autorităţii* bisericeşti, militare şi şcolare. La ora 1 şi jam. ce va ţine banchetei In sala Redatei. Adunarea Partidului naţion»! care s’a ţinut alaltăeri, Duminecă, în Ştica-mare a arat an succes strălucit. Fruntaşii noştri, între cari d-nii Vaida şi Mihai Popovici, au fost primiți în toate comunele prin cari au trecut cu arcuri de triumf. La adunarea, care a urmat, au participat mii de oameni.