Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1921 (Anul 84, nr. 139-278)
1921-12-04 / nr. 265
&nm «i hxxxiW4m «-i ^ mmamh m mi ,§EâŞf¥ Diurnă 4 Dec. I$21 Attawd&ta t* list «• ü«p. Sas!,! Jifiat» Lbhavfeăţil XI Sumeşi fesîral liagiaa Msda) Urâţei Piaţa Iib©ïâs5iï 03 Bacareyti, ’Tsatral Regina Mari» Redacţix ©a tsi «Sapstatal pentra popor ssrfWterftțK ei oligarhii nici H or# %*m 4u ÆîæsE Sia «tar» st sachiA sânta! (loteria TriHBsavaffllsi). ©, BAktpD. fftjferu mâm Im ftecetm să e* hem m %•fltota wfM ISAM ®jw« \ a* Us* m Ui 1 Lsi 120 teatru streinAtare abonamental Indaît Tnlefeg , BRAȘOV, 262 Teatre ambulante Ardealul e străbătut, din când în când, de trupe de teatru ambulante. Aceste trupe româneşti, căci de dânsele înţeleg a vorbi, au sa lupte cu trupele maghiare cărora— şi aşa şi trebuie — 11 er a îngăduit liberul exerciţiu al artei lor. Dacă ai noştri sunt slabi, ruşinea nu e numai a executanţilor incapabili, ci ea se resfrânge asupra naţiei întregi. Concetăţenii noştri de altă limbă vor zice că nu suntem în stare a da alt teatru decât acesta şi calomnia ticăloasă a „barbariei”* noastre va fi reeditată. * Dar nu e vorba numai de cum joacă Lupele româneşti care leau drumul provinciilor eliberate, ci şi de ce joacă. Şi trebuie să fac constatarea că în cea mai mare parte a cazurilor repertoriul — obişnuitele adulterii „parisiene" — e deplorabil. Şi, cam multă lume nu ştie că e aceia traducere, îşi închipuie că aşa trăim noi în ponositul „Vechiu- Begat* şi că aşa recomandăm şi fraţilor noştri să trăiască de acum înainte, în licenţa cea mai păcătoasă a libertăţii lor proprii. A predica nevoia altoi repertoriu artiştilor înşişi, e zădarnic. „Artă pentru artă*... Şi pentru câştig. Dar publicul, el are cuvântul Către dânsul mă îndrept. Sunteţi, cum v’am crezut şi cum v’am înfăţişat totdeauna, curaţi în viaţa de familie şi în toată viaţa privată, nu încurajaţi aceste stricăciuni Iar, când buna voastră credinţă e surprinsă, fluieraţi. Atunci, numai atunci, asemenea lucmri or să se îndrepte. N. larga. Ţărani, Nu cumpăraţi, pământuri! Aflăm ca mulţi proprietari mari, composesorate sau societăţi de avere vând pământ ţâranilor pe preţuri fabuloase. Aceştia dornici de pământ şi necunoscând legea agrară, care împiedică până la expropriere şi împroprietărire on ce vânzare, fac greşeala de a face un târg ce nu va avea nici o valoare. Cumpărătorii vor pierde sume enorme de bani, căci pământul cumpărat li se va lua la expropriare, amânând ca acesta să fie împărţit de către Stat acelora care sunt îndreptăţiţi să primească pământ conform tabloului de împroprietărire făcut în baza art. 02 din Reforma agrară. Atragem deci din bună vreme atenţia ţăranilor noştri să nu se lase înşelaţi de către cei ce li oferă pământ pentm cumpărare. Rugăm în acelaş timp organele de aplicare ale Reformei agrare să ia cele mai severe măsuri pentru împiedecarea acestor abuzuri şi le comunicăm că ele se întâmplă zilnic. Aşa de pildă societatea urb. comp. din comunele Lesneu, Fioroaia ete. din judeţul Treiscaune vând ţăranilor pământul ca 4,5 mii de lei iugărul. Noi am denunţat şi ministerului aceste abuzuri. D sa a dat ordine aspre ca orice vânzări de pământ să se oprească până la aplicarea definitivă a Reformei agrare. Cele făcute până acum vor fi nimicite. Unificarea bisericească — Interview cu L P- S- Sa Mitropolitul Nicolae al Ardealului. întrunirea Consistoriului Mitropolitan I. P. S. Sa Mitropolitul dr. [Nicolae Balan a fisei, după terminarea licririlor Sf. Sinod, emil zbir bnesrestsau decorații fmvn-.or la chestiunea unificării bisericii ortodoxe din România, din cari retineri titratoareL: Nu există deosebiri de dogme, ci numai de organizaţie. Intra biserica ortodoxă din vachiul regat şi biserica ortodoxă din Ardssl — spaas I. P. S. Sa —an există atei o deosebira de degins şi canoans. Biserica din Ardeii şi cea din vechia rugat a fost în fosta Hapurie acesti', la csee ce priveşta organise fia Iar, fiind despărţite veacuri întregi, era tirasi, din acest punct da vadare, aă exista oaracari deosebiri. Organizaţia noastră bisericească ara la timane largi principii democratice, cari reamintesc organizaţia patriarhali ce o avea biserica ortodoxă la începutul creştinii sclai. Biserica la noi esta o ilustenţie care prin organizaţia ce o are, cheamă la ecadacsirea ci întreg clerul şi pops ni. Biserica dis vachial r.:gat a fost aproape ca totul lipsită de acest fel de organizaţie. Lucrările de unificare Pettm aceasta lucrari, da unificere mergeau prea grea la început. Nu puteam noi, ca in epoca democretin, să mergem îndărăt, hand clerului şi poporalul sufragiul universul, care la noi există de 70 ani. Nu trecae cm tocmai biserica să pui, o lusttaţie reacţionară, cejd votul universal fi reform!agr*.â sunt înfăptuite. Uio acest punct de vedere ei» indicat dramul pe care trebuia să mergem. As'âzi ns despart foarte putine lucruri de vederile vechiului regat gi cea ace plrea că ns desparte, era o ebsaura înaltă spre organizaţia noastră democratică. Astăzi, In urma disenţianilor ce s’au fost, stăm foarte aproape şi am conviageres deplină că unificarea administrativă a bireticei se va termina in scurtă vreme. Ea va fi o operă frumoasă şi va înscria o epocă de democraţie în istoria bisericii ortodoxe. Consistatul Mitropolitu este convocat la Sibiu în sesiune extraordinară pe zilele de Luni şi Marţi 5 şi 6 Dec. La ordinea zilei sunt între altele: proiectul unificării bisericeşti elaborat de Sf. Sinod şi chestia „statificării pe foc“ a învăţătorilor aplicaţi la şcoalele confesionale. Date fiind hotărîrile Congresului naţional bisericesc în ce priveşte chestiunile importante de la ordinea zilei, se crede că Consistoriul Mitropolitan va convoca ca sesiune extraordinară Congresul naţional bisericesc, ca să-şi spună cuvântul, și aceasta cu atât mai mult cu cât e vorba ca Constituanta bisericească să fie convocata la București pe ziua de 16 Dec. a. c. Braşovul fără lumină Oraşul Braşov este expus si rămână câteva zile fără lumini. Uzina de gaz orăşenească nu mai are căi buni. Toate intervenţiile primăriei au rămas până acum fără rezultat. Primăria a luat măsuri ca de astăseară iluminaţia oraşului să fie limitată. A avertizat apoi oficiile publice, spitalele şi şcolile să se îngrijească de alte mijloace da iluminaţia. Primarul oraşului, împreună cu o delegaţie vor pleca Luni la Bucureşti pentru a face o intervenţie decisivă în chestia aprovizionării cu cărbuni. Primăria de altfel a dat mai multe telegrame la autorităţile superioare şi a cerut şi sprijinul d-lui Uţbai Popovici, deputatul Braşovului, care şi altă dată s’a intrepus şi a reuşit să scoată din indiferentismul culpabil pe aceia cari îngrijesc da aceste transporturi. La primâria du Tiiaiyoaîa *’& ț.nat o coahri&ti, prez dată d« airectoral gteml ai scadelor pla no 1 civile, la cars au paîSici.p*t: dtaasMoral reg.paai Patroâîi, imp.dorul Frales, directorii da școala, primastarui orașului dr. Nistor yi consSiierul cuit^rai G Bales cu. b’s hotăilt ct deîs 1 Duc. să fie 8tstiifLr.î® toata s.odta civile $i primare ac orsului. Astfel, pe viitor, corpul didactic il va primi sskriai delà Stat §• nu delà oras. M. S. Regina 1% Făgăraş Făgăraş, 1 Dec. — Erl la ora 1010 Ri>a» însoţită ds doamna da onoare Butcnieseu şl col.ijgho.tant Raderea a sosit îa Făgâraf, ands & fost ktlcapiuată (îs prefectul jndfctadsl Vsrkai $1 fetal poi,Itisi d. Dobrotfl. Regla» a vizitat Csststaa Figi&ratsial, unda tftnj» da câteva ore un kiraţiaut ca iatem&ţii dla jseaMtă Cetate. La îatrarea Rsglaei îi Cetete, prizonierii ras! şi unguri a cântai: lmr«al rvgal remâieuc, care a fâcat altma impresie Snveracel. Intensaţilor, Rogîna l.:~a iaipârfit |lgări #1 bombase*, zar batael®, alb tarle şi ghete e fa vsioare da câteva zeci da m i ds Id aduse psntru el «a fost pred^ts d lui Montam, comz.U'imtul lagâmlui și na&t colossi ros, peatsra a fi împârjita ulterior. M. S. Reg ?a a notat testa plftngerile ce i s'au adresat, Iar ps o femele cu an copil firă v;dsro, estra căpăta adăpoat 1 Cstato, a dus-o cu triad ieg«l 1« Bicareji » pentm a fi kgd]tă la institulul „Vatra lamlaossii". A vzltat, sstso), splidd civil, unde a’a întreţinut st&t cu bon&»il cât şi cu person.tal administrativ, imp^riinâa-le tuturora ţigartite y! bomboane. Dgpâsc a mai vizitat şi nade strada a sc crssarii, M. S. Ragina a părăsit F^gSregul la ora 1.10. M muăteî&s refren Am ioregntret în numârul trecut dautatd dcU Cetatea albă fBasmblanode iedlvlzi îaarmsţi cu puşti şi mftr.iliere vCiiti de pesta Nistru, după se an to* torlzst populaţia oraşului, ac araag&t îa «ter îocălal eigaraoei. E vorba de ass mort şi câţiva răaiţi, da’ — ctapâ cum «« taaaţă — nu dintre atentatori. El au fost alungiţi peste N sira. Atât povsstîsta comuniaatal, care Incheie ca vecinîctsl tefrea si ştirilor cari acs »nsHt&t şl she aţă at ta tale pesta atentata la Nistru: „Îh ama asss/ui nou atac măsurile de pană au font întărite*. S au petrecut însă atâtea «taour!țiâaă acsm $1 ta urma tuturor acestora „mâssrle de păzi m tont do atâtea ori întărite44, îacât vjlnd navrâsad, trebaa sâ ne tatribui. Mîssrile dsspro cad vorbe*! coma» cioatei*, suat iatî'adevăî mimrl cart ne iau, esa na ta»! im refren pma obicinuit «1 limbaj aiul gazetir^sa?! Asq vîey aâ sim dacă boatiera dela Nistru o apărăm--au saiesm de la târîre sau cu frare ds .gazată ? Clodius Sub impresia celor mai proaspete evenimente politice, icoana ta, teribil tribun, mi-a răsărit în minte, mai clari decât oricând ! Ai trăit şi tu într’o epocă tulbure, pe care spiritul tău îndrăzneţ, răsvrătitor şi satanic a tulburat-o şi mai mult. Ai coborît din cea mai străveche familia de patricieni, care a dat Romei comandanţi şi Cesari cruzi, îngâmfaţi şi maniaci. Degenerat in sus, boala neamului s’a exagerat în tine până la absurd. Ai renunţat la toata privilegiile, pe cari ţi le da naşterea, ta-ai făcut fiul adoptiv al clientului tău. Când toţi se opinteau să urce, tu coborai liniştit. Toate acestea nu de dragul ideilor, ci a răsbunirii ! Ai vrut să fi tribun al poporului, să-ţi zdrobeşti duşmanii ! Văd, cum vulcanul tău de patimă, ţâşneşte în văpăi, prin ochii căscaţi, cum plebea e purtată de cuvântul tău aprins şi hotărît,cum buzele tale groase) care îmbracă imagini tari şi senzuale. Buzele tale se răsfrâng a voluptate, când vezi dezordine, sânge şi groaza duşmanilor. Ura ta întunecată, fără măsură, lucra totuş metodic şi sigur, ca raţiunea unui filosof. Teribila ta figură a reuşit să înspăimânte pe prietini şi tovarăşi, tot aşa de mult, ca şi în adversari. Ucis pe „via Appia“ numele tău a mai tulburat încă multă vreme inima imperiului. După atâtea veacuri, spiritul tău a primit o nouă incarnaţie, prevestind aceleaşi furtuni şi primejdii. Z'.Ifci. Schseifil îgl spun pe unie pot duiefii c at Ssii lor da mixone dla putut do vedere h gloata fi edilitar, al cartierului ca tacttesc. Au ostit că primăria i*s vizlkt, el a fscut pis a ari fmtaoaaa de îmbuuitâtire, câ lucrârlie se vor îace pe cat mal asîntâraiftt, totayl saat in asaeasi stera do u«matt&mhc da malasi&ta, eâd lor pa !lanat da sici au folos psoeutek. Căutând 8i-l coavlugem că prima grij & primărie!esta rsfacaxsa Sohefulaf, nu am ’chatit. El gs fâtreahâ: — „Da:ă prima grija » ptrimărriei «satena noi Sahe3tS, da ce primării nu lade&zl !n Bebeiu mai faRâm. Făruteie o arabul al sa vrea să știe mai mult ds coi. Ne-a văzut și alli-dstâ, dar tă* msa piuă «sfăsi așa cum am fost, Ns-am pus spersstîle la primarul nostru, «ingcsfol cat o poată să canoasefi damli« soasire aga cum «unt. Acum în tas să î«Câ fi pactru noi cava, ne «ealborâ îa«redarea pria noi promisiuni". Aceşti osmani, prin purtarea de păsft ioî!119 a primăriei şi g.a pierdut încrederea, dar daserea lor începa să «ttrige. Au suferit — numai ei ştiu cât — în timpul dominării ungurilor şi acum când le*« venit tnapul dreptăţii aflat?, tot nedreptăţiţi aaat Ei ştiu că primăria oraşdsi Braşov este bogată, căci Însăşi primăria « apae*o, ce trabue d să creadă ceai, din nepăsarea primăriei ? Lucrării» in SAîis fiind multe, cer destui tisap pentru a se stabili chiar nsmsi regula de lucra. Acessta Ssheanii o înţrleg, totuşi ei spun că îa urma plângerilor pe cari le-au făcut, primăria poste vedea impede că neferile lor s»?.t dastul do modesta. Lipsa de apâ este foarte mult simţită în Schei. FliVini sunt puţine. Cele naturale cari osia de un Bspra iut folos io timpul sacfitalor, când fântânile alimentate d i tiziss* primării-!ersu oprite, saat astăzi In f»i®ă și ca neputință ds intra* baSnat. Astfel, de exemplu, în V»îra Morilor C este O fântână In fsta essai ca No. 37, fântână naturală făcufi toi de primărie, care din caunâ că primăria eh s’a Îngrijit eâ o repare ia vreme, astăzi această fâssână nu mai posta fi folosita. S’saticul plângeri din partea iosni* torilor so a:o‘.o, ca această fântâna sâ fia reparată, fiind absolut necesari satlsîaseili a«voiior Schacniior din seca parte ; primăria a*a răspuns Iss«ă ca uimi». Po Psjiștea A fl B, oamenii se folosesc numai de o niagară lâatâal. Pestm finele case, aesastâ' lâatâuâ eats d®st«i de depărtată, încât transportai apei se face cu grsn, uzai ca ss&mă pe timp nrâf. in cm» de incendiu acele etrăzi sunt in cel mai mare pericol prin lipsa de apă. S.:hofai sntcrl mult dssl prin lipsa de «p?, dei shiotutrcil oamenii ar a vas ds fâent sita tacrnii, decât piâ.îgîri căîr® primărie. Lipsa da dramuri buas * pat&t-o constata oricine a mer» pria Scheia. Schesnil ne span că asetta ărusasri triabisfic toale riparate, lasă lata* legând că primăria nu va putea îaabanfetâtl totul odată, au fâcat pân?so peatra ladr®pta«« enwa diaîre ele.”Pa Vataa morilor A), pe dramul care dusa cât?® binale, druleta na rail poS mirge. Lacsitoria Shsiutsi *’«» plias primăriei că dramul se strimbazi meraa dîn caaia surpării. Au cerat aă sa tacă ua zid se margin sa laî, sâ nu raaî fio «uatiaat de scindări. Piaâ «cam iasă nimic nu s’a ficat. Aba d.ritmar, pietruite ca boloraai și cari du: ia dsal faica,posibiâ nicsrag cârajsitar. Pe Pajifta, pa aads sed cămăși, dramal este foarte râu, păgubind pa cSrâag', răp!ndu-î« d*a timp și cauzându-io unite «trtaâduni. Licaltorii Sehejixlui car ca alaaci câad primăria v* rasepe slreparî drara urile, să la paveze ca ploldi. Ea vor fi dsstal de rezistsata ploilor atari și vor tace mirsal căratetar urnit rastass* nlclos, iar în ca privește repartime vittaars n»a vor tacă dsasssiaaea eis ca a ! mafii lalecoire. Dramurile Shslaiui fac ca mersa! pa acolo noaptea să fie paricaios djtar pentm cel ca ta cuaoss. Pietrele e^ts’ în afară, gropita m«rf, gaatotita, giâ* mflaiie da ganoae potesuzj m au accidenta sl u3n3?o ,li chid", celor cari trecnoaptea prn S’hda. Intunerecul continui si domnsască îa toata nopţii» îa Shaia pria lipsa ds felinare. Locuitorii sa plfiug şi da lipsa ds latină. Din pæjiagîs Misa?® cad mut Iu Schela, unele ua mâ, i&alad pe dramuri m iuîtinerea eoa-iplssci. To£ts vafsrlatele Bchseanost au fost spuse de a vesti a fa plâsg'krile Iar. Anta zi privesc ci asfncrsdere.promisiaitde primăriei și esr ca primăria sâ ta răspândi ds ce na ia măsuri nrgsnla de a li-»a sîUsîn’se toata eersrîje lor drepte, Sshesnil cer deasem m* o inspecţia severa a Seimului pentru dovedirea acelora cari nu r&epectâ curățenia. Sau, m Sheto oameni cari *.$ vit». Acești sdfii sânfl gaâoSul grajdsrlîor, îi mruncA îa vals. Acait gaadu ar psies fi iA trebui stst cu folos, fonâ dus pe câ ap, ma pas prin gvldiul ca Ingrisimânt. Ar putm fi ta modal aseîts ds foio* temnatilor pietroaie gi a? scud omnndirle. Poîlta, care îa alte vremuri i$i fise», pe depân această dztorie, astăzi nu și-o mai face. La aceste dsreri pa cari Bihsenli si ta saai span ina’odatâ astăzi, ss aș siptă na răspuns fie fspie. Convinși, câ primăria canoedad nevoita taarî aîc Schsiaiui, va lua raia»! grabnice da îndreptar», »?îeprâa cu îaîiste da a fsss snajiie amimoâti în acest carder, si «stisfacfl cit mai asiatârziu modestele cereri sta Scheenkior, Kp. ‘ Anchetele noastre. Plângerile Scheenîlor către Primăria Brașov — Până la marile schimbări edilitare să se satisfacă unele modeste cereri. — Pentru d-l Ministru de răzbais, general ft&scria Ardelenii, contingentul 1920 cari la Unirea Ardealului cu Ţara Mamă au alergat cu toţii la încorporare, înfiinţându-sa Carp 6 şi 7 Armata şi apoi au luptat la Tisa pentru întregirea Neamului, sunt înlcorporaţi dela 1 Martie 1919, dupâ ce 3 «ni au stat în armata austro ungară.. Deci da 6 ani de când sunt sub arme. Contingentul 11919 din vechiul Regat, care a rămas pe teritoriul ocupat de inamic in anul 1916, a fost încorporat în anul 1919, 15 Iunie și la 15 Iunie 1921 demobilizat, (fără să facă vreo altă armată). Contingentul 1920 în vechiul Regat a fost încorporaat numai la 1 Nomvrie 1919. Ardelenii erau deja încorporaţi la 1 Martie 1919, înaintea contingentului 1919 de mai sus zis, care este demobilizat deja de 5 larii. — tot in categoria conting. 1920 nou să cadă deci Ardelenii incorporaţi înaintea contingentului 1919 din vechiul Regat? De fapt sant ei în contingentul 1915 sau în 1916, anul in care fcm fost. îacorporaţi priia dată? întrucât Ţara nu este la pericol, atât extern cât şi intern, iar ardelenii incorporaţi — putini la numir în aceastS categorie, rugăm pe D-l Ministru de războia să dispus dămobilizare» aesfiora, pentru a face dreptate. — * Ii rugăm să se gândească şi la vîitorul acestor oameni cari gi au făcut complact datoria faţă de neum şi Ţară şi la familiile lor nenorocite, cărora de 6 ani nu le- au putut da miei un ajutor, trăind astfel în cei mai mare mizerie. Familia regală şi-a contramandat vizitarea oraşului Târgul-Mureş, până la primăvară. După toate probabilităţile, serbările totuşi se vor ţinea, întrucât s’au făcut întinse pregătiri. * Contramandarea d£ctala lui~kiga ds unificare a polijiilor, la ktgrvsaţia mi- nistrului Ardsslak!, a fâcut cea mai bună impresie in Ardeal. Numii do sn va fi de ecartă darată!