Gazeta Transilvaniei, 1922 (Anul 85, nr. 1-279)
1922-05-14 / nr. 103
* T" Guvernul trebuie să precizeze politica sa externă Die ce zi ce trece, și-aduce surprize neplăcute de la Genova. Dl Brătianu nu mai are, desigur motive de a fi încântat de abilitatea sa diplomatică, atunci când faptele ce se desvălue la Genova prin ţara în situaţie gravî Nu vrem să aducem în discuţiune, înainte de a veni cu rezultatele dela conferinţa din Genova, răspunderea politicei d-lui Brătianu. Sântem însă datori să remarcăm ceea ce contribuie la ereiarea situaţiei grele pe care România o are astăzi la Genova şi să căutăm a împiedica erori de nereparat mai târziu. Atunci când a plecat Dl Brătianu la Genova, şi-a luat răspunderea mare a omului de Stat ce sa impus la guvernul ţărei, — fără să aibă asentimentul poporului, — numai prin încrederea Suveranului. Ca reprezentant al României, ale cărui acte diplomatice se resfrâng asupra viitorului ţarei, dl Brătianu şi-a luat astfel sarcina grea de-a participa la conferinţa din Genova, cu aceiaşi însurjnţă cu care a plecat la Paris la conferinţa de unde politica sa a dat complect faliment. Încrederea oarbă pe care dl Brătianu o are în norocul şi în forţele sale şi mai ales în abilitatea sa diplomatică, nu e teamă că vor duce şi la Genova la rezultatele negative pe cari le-a obţinut la Paris. Atâta vreme cât telegramele de la conferinţă nu aduceau decât veşti despre succesele lui Brătianu, am păstrat rezerva care se cerea împrejurărilor, cu credinţa că, prin noroc, ţara va obţine, în adevăr, succese la Geneva. Astăzi, insă, când evenimentele nu arată tocmai dimpotrivă, că România se angajează într o politică care nu desparte în special de Anglia nu putem rămâne indiferenţi şi cerem precizări. Dintre telegramele cari ni-au sosit, două într’adevăr îngrijorează prin faptul că ne arată o nouă atitudine a primului ministru englez în chestiunea Basarabiei şi a minorităţilor ungare. Intr’adevăr, la propunerea d-lui Lloyd George, modificată de d-1 Barthou, subcomisiunea politică va cerceta dacă este locul să se discute la conferinţă chestiunea minorităţilor ungare — o lovitură îndreptată împotriva Micei Antante şi, tot la cererea d-lui Lloyd George, s’a pus chestiunea statutului Basarabiei, odată cu acela al Galiţiei şi Lituaniei. Atitudinea aceasta a primului ministru englez care, să nu se uite, are astăzi la spatele său sprijinul celui mai puternic partid politic din Anglia (Labour party) şi a întregei industrii engleze — este explicată de următoarea telegramă din Genova: „Genova 11. (Rador). — Corespondenţii ziarelor ,din Genova arată vădita nemulţumire a delegaţilor Micei înţelegeri, din cauza insistenţei d-lui Lloyd George de a discuta în cursul zilei de si anume probleme relative în Europă centrala. Astfel, L. Lloyd George a obținut ca delegaţii puterilor învliante să se întrunească pentru a discuta chtestiunea minorităţilor ungare. Mulţumită intervenţiei d-lui Barthou discuţia a fost limitată la hotărîrea de a se trimite chestiunea subcomisiei afacerilor politice, pentru ca să decidă dacă este sau nu loc de a se intra îri desbeleri. Corespondentul ziarului „Petit Parisien" declară că d. Lloyd George pare a fi dispus să insiste pentru ca această chestiune să fie discutată, în cazul când delegaţii Micei înţelegeri s’ar arăta prea intransigent. Atunci, Mica înţelegere ar cere ca şi problemele relaive la celelalte minorităţi europene să fie desbătută de conferinţă. S-ar putea întâmpla chiar ca unii delegaţi ai Micei înţelegeri să se retragă din comisie. De altă parte, d. Lloyd George pare dispus să prelungească conferinţa difindu-i o importanţă echivalenţă conferinţei de pace din Paris. Probabil că socoteşte mai favorabil ca conferinţa să rămână la Geneva decât să-i strămute sediul la Londra, căci la Londra, opinia publică engleză se arată ostilă lui Lloyd George relativ la anume tendinţe ale politicei sale faţă de franţa Corespondentul ziarului „Journal” zice că Lloyd George se grăbeşte a insista asupra tuturor chestiunilor care ştie că nu sunt plăcute puterilor cari nu sprijină făţiş politica sa.“ In timp ce se publică asemenea ştiri alarmante, care indică şi atitudinea României în conflictul de interese europene — nu ni se jgTcooxxscysxr^K pirîn oficiAtil lui atitudinea primului nostru ministru. D-l Brătianu a reuşit la Paris să puiă ţara în pragul unei critice situaţii care ni-a ciuntit drepturi legitime ale României, ni-a rupt o parte însemnată din Banat şi ne izolase de marii noştri aliaţi. -- I)-sa nu mai poate face o politică personală şi la Genova, fără ca să nu ne ducă la acelaş dezastruos rezultat. Guvernul Brătianu, incapabil să guverneze în interior, nu poate avea încrederea poporului în politica sa externă, atâta vreme cât ea este urmărită după sistemul dictatorial şi personal al şefului său. Guvernul de la București este dator să arate care este atitudinea sa față de turnura neprevăzută de la Genova — aceasta pentru a se putea para, la timp, greșelile politicei sale externe. Așteptăm. ANUL »! LXXXV-ta ■! 103 NUMARUL 1 Len ws BRAŞOV Duminecă 14 Mai Wii Redacţia si Administraţia: PIAŢA LIBERTATEI BRAŞOV Telefon 226 AboRament «anal Ie! 200. Pentru seinătate 600 Iei Anunţuri, reclame, după tari?. xaawzmmxsstss&i&m Fondată în 1838 de George Bariţiu Apare în fiecare zi de lucru Tezaurul românesc dela Moscova ■ Isfîa " Basarabiei și mai,pe urmă, chestia minorii în Ardeal —?din nou ajunse înjdiscuție la Cenolală unde ne-au adus „succesele” d-lui Brătianu. Insuficienţa Luni dimineaţa, muncitorii din Braşov şi împrejurime, au găsit porţile fabricelor închise. Nu e greu de ghicit, care este intenţia proprietarilor de întreprinderi industriale. Prin declararea tookout-ului, ei vreau să silească muncitorimea să renunţe la contractul colectiv şi să accepte condiţiile formulate de dânşii. Şi lucru natural că, pricepând situaţia ce li se creiază, muncitorii nu vor ceda, până când nu vor fi epuizat şi ultimele mijloace de rezistenţă. Dar, mai grav încă decât conflictul dintre muncă şi capital, este faptul nespus de trist, că Statul, prin orgenele sale, are putinţa să aplaneze acest conflict, dăunător economiei naţionale. Intr’adevăr, ministerul muncii a declarat că, din partea sa, a epuizat toate posibilităţile de intervenţie, pe care le oferă Legea Trancu-Iaşi. Nu mai rămâne astfel decât ca, muncitorii şi patronii, să continue lupta, până ce unul din doi va cădea. Că s’a ajuns aci, de vină este legea, votată în 1920, care reglementează conflictele dintre muncă şi capital. Această lege nu recunoaşte lucrăto- legii muncei rului dreptul de a dispune, după bunul său plac, de singurul capital pe care-l posede, şi care le este puterea de muncă. Aşa, bunăoară,grevele cu caracter politic, precum şi cele de la întreprinderile Statului, sunt interzise, iar instigatorii acestor greve se pedepsesc cu închisoare. Legea pleacă de la principiul — foarte democratic şi foarte frumos — că interesul individual sau al categoriei sociale, trebuie subordonat celui general şi că trebuie asigurată continuitatea producţiunei, iar prin asta funcţionarea normală a mecanismului Statului. Principiul, cum am zis, este frumos; el dă însă naştere unor nedreptăţi, prin faptul că se aplică numai faţă de muncitori, nu şi faţă de patroni. Dreptul ce decurge din proprietate nu sunt limitate. Aici, interesul general nu prea pune restricţiuni. Fabricanţii din Ţara Bârsei pot să-şi închidă atelierele, să arunce pe drumuri mii de muncitori, să păgubească economia naţională, desorganizând producţiunea, deşi lucrătorii sunt animaţi de un spirit împăciutor, acceptând toate condiţiile stabilite de comisie. Pagina politică. HAOSUL DIN PARTIDUL LIBERAL Declaraţiile unui deputat liberal bănăţean. — Partid oligarhie şi fără eoesiune Dezorganizarea din Banat. In sânul lîberalilor bănSent e mare nemulţumire împotriva felului şi sistemelor, după cari se conduci acest partid. Intr’o întrunire care a avut lC’C la Lugoj, organizaţia liberală din Banat a hotărît să ceară intervenţia şefului Ione I Brătianu, pentru ca astfel să fie evitată o dezagregare care ameninţă partidul. Dintr’un interview, pe card deputatul liberal Biberia, fruntaşul organizaţiei liberale bănăţene, l-a acordat ziarului „Adevărul“, rezultă că motivul nemulţumirilor ar fi acţiunea ministrului Alex. Coinstantinescu. Nu ne interesează mai deaproape aceste frământări de natură pur internă ale partidului liberal. Un fapt rămâne însă stabilit: nemulţumiri grave, cari ameninţă cu o ruptură de partid. Iar dacă motivul acestor nemulţumiri este d-l Constantinescu ori Brătianu, pentru noi este indiferent. Toate aceste nemulţumiri nu pot fi privite de noi, decât ca urmări ale activităţei de până acum şi ale concepţiilor de cari e condus guvernul şi partidul liberal. Un deputat liberal despre partid! d- or Brătianu. In interviewul săi şi deputatul Biberia, voind să repeadă săgeţi asupre ministrului Constantinescu, uită cu totul că loveşte în însuşi partidul liberal. Căci iată ce spune d-sa : „Noiînţelegem bănăţenii întrând în partidul liberal, nu am fost ademeniţi de „cumulul beneficiilor” şi nu am înţeles să fim puşi în situaţie epte a înţelege avantagee materiale aie acestui sistem, fiindcă aceasta ar însemna sa ingraşaui rândurile acelora, cari stăruiesc a se opune regei evoluţiunei partidului spre o democraţie reală. Noi am intrat in partidul liberal socotindu-l ca factor de ordine, reprezentând ideile şi principiile, cari răspund simţământului naţiune!. Am avut credinţa că el are o organizaţie conformă regimului democratic bazat pe temeliile largi ale votului obştesc, mulţumită căreia să putem şi noi contribui la unificarea conştiinţei naţionale prin unitatea conştiinţei cetâţeneşti a celor patru ramuri" ale neamului ce au trăit despărţite până acum. Noi, bănăţenii liberali, cel puţin în ce priveşte Caraş- Severinul, nu suntem emasculaţi de energie prin o tradiţie de viaţă oligarhică şi de servilism bizantin, aşa că putem face uşor discernământul disciplinei conştiente, de cea de cazarmă, şi în consecinţă nu ne sfiim a repudia afirmarea, la noi, a principiului autoritar şi ierarhic, fondat pe privilegii, aceasta fiind o anomalie într’un partid democratic şi fiind contrar principiului democratic de descentralizare a activităţilor*. Liberali! din Ardeal. In rândurile acestea deputatul Biberia se revoltă aşadară împotriva stărei pe care a descoperit-o în însuşi sânul partidului liberal. Căci dacă d-sa îşi începe declaraţiile, cu premisa: „noi bănăţenii întrând în partidul liberal, n-am înţeles sâ“ — aceasta însemnează ca’ în sânul acestui partid există de fapt situaţia pe care d-sa o descrie în rândurile, cari urmează acestei premise. E foarte logic. Şi numai aşa poate fi. D-l Liberia recunoaşte aşadară, că — cu excepţia bănăţenilor — cei cari au întrat în partidul liberal au fost ademeniţi de cumulul beneficiilor înţelegând să fie puşi în situaţie de a gusta avantagee materiale ale acestui sistem, îngroşănd astfel rândurile acelora cari stârnesc a se opune legei evoluţiunei partidului spre o democraţie reală9. Partidul liberal — tot după declaraţiile d lui Biberia — nu este un factor de ordine şi nu reprezintă ideile şi principiile, cari răspund simţământului naţiunei. El nu are o organizaţie conformă regimului democratic bazat pe temeliile largi ale votului obştesc — o credem şi o ştim, d-le Biberia! — şi astfel nu poate contribui la unificarea conştiinţei naţionale. Oamenii partidului liberal — afară de bănăţeni, cel puţin în , ce priveşte Caraş-Severinul — sunt emasculaţi de energie prin o tradiţie de viaţă oligarhică şi de servilism bizantin şi se sfiesc a repudia afirmarea la noi a principiului autoritar şi ierarhic, fondat pe privilegii... etc. Monopolul fruntaşilor partidului liberal. In alt pasagiu, d-l Biberia vorbind tot despre partidul liberal, spune, la adresa d-lui Constantinescu : „oameni politici, cariind să monopolizeze viaţa partidului, împiedecând orice avânt democratic şi de progres şi înăbuşind orice veleitate de cugetare independentă*. Cuvintele sunt adresate d-lui Constantinescu, care — deși nu se bucură de simpatia d-lui Biberia — este ministru în guvernul liberal, fruntaș al partidului care târăște după d-sa o mare parte din majoritatea parlamentară. D-l Constantinescu, căruia deputatul Biberia îi dedică rândurile de ma sus, este acel personaj al partidului şi Aceşti domni ar trebui să înţeleagă odată că, capitalul nu aparţine numai proprietarului ci şi colectivităţii. Pentrucă nu s’a văzut încă nici o întreprindere care să poată trăi In mod izolat Capitalul este produsul muncei şi pricepere! — şi altor oameni decât patronul. Pentru a se putea desvolta, el are nevoie de braţe muncitoare, de căi de comunicaţie ca să-şi transporte materiile prime şi produsele, de pieţe de desfacere, cu alte cuvinte un întreg sistem de factori, care se chiamă societatea organizată. Şi fiind în funcțimne de societate, nu poate desconsidera trebuințele acesteia. Interesul general să fie în principiu regulator, în toate chestiunile și față de toți, guvernului liberal care era rugat că lacrimi în ochi de către d-l Vintila Brătianu să nu părăsească guvernul liberal. In sfârşit, este acel om de dragul căruia atât guvernul cât şi Parlamentul liberal întreg şi-au schimbat, prin răspot, cuvântul dat cu o zi înainte. Şi toate acestea, numai de teama de a nu pierde pe acel Constantinescu, despre care d-l Biberia spune că „împiedecă orice avânt democratic şi de progres*. De ce n’au reuşit tratativele ca Ardelenii In continuarea interviewului său, deputatul Biberia cere apoi o revizuire a forţelor partidului liberal pentru ca să ajungă la concluzia : „Numai aşa vom putea ajunge în fine să scăpăm de epava oligarhică care astăzi stă suprapusă democraţiei partidului. Şi pot să afirm, că dacă înţelegerea de colaborare cu naţionaliştii ardeleni nu a reuşit, cauza este numai această vicleană rămăşiţă oligarhică pe urma căreia, de altfel, faima partidului a avut de suferit întotdeauna. Două recunoaşteri aşadară: democraţiei partidului liberal Ii este suprapusă epava oligarhică şi cauza ruperii tratativelor dintre Partidul naţional şi cel liberal, nu este — după cum tot liberalii spun — pretenţiile şi ambiţiile fruntaşilor Partidului naţional ci „vicleana rămăşiţă oligarhică din partidul liberal** * * Repetăm încă odată: intimităţile partidului liberal pe noi nu ne interesează. Fie vorba de Brătianu ori de Constantinescu! Pentru noi şi unul şi altul este şi rămâne partidul liberal, în care amândoi au rol de frunte. Tot ce a spus, deci, d-l Biberia, îi sună guvernului și partidului liberal, pe care nici chiar noi nu l-am arătat în culori mai negre, decum îi descrie clesa în interviewul de mai sus. Solidaritatea din Mica Antantă Ziarul „Excelsior" din Paris publică: „Mica Antantă pare împărţită asupra atitudinei de observat faţă de chestiunile esenţiale ale conferinţei, şi înainte de toate faţă de chestiunea rusă Anumite State ar fi dispuse să declare solidaritatea lor cu Franţa şi Belgia. „România şi Polonia din cauza dificultăţilor lor teritoriale şi de frica unei Ministrul alegerilor la Ardeal Cetim în ziarele din Capitală: „D-l general Traian Moşoiu a plecat aseară în inspecţie în Ardeal. D-sa va vizita Zălaul şi Oradea-mare“. N-avem nimic împotriva faptului, că un ministru pleacă în vreo inspecţie. Cu condiţia însă, ca această inspecţie să fie făcută atunci, acolo şi aşa cum trebue făcută. Pe d-l Moşoiu însă l-am văzut prea des în „inspecţii*, pe urma cărora n-am cunoscut nimic. Ba, pardon, — fie la alegerile generale sau la balotagii — se auziau în urma d-sale „plângeri* din partea alegătorilor, neobicinuiţi să voteze la „ordin*. De prezent a început campania pentru alegerile parţiale. Şi poate din întâmplare! — se vor ţine de data aceasta alegeri şi în localităţile pentru cari d-1 general îşi anunţă „inspecţia*. Va pleca aşa dară d-1 ministru cu un vagon ministerial — deşi, se ştie, că acestea au fost desfiinţate! — îşi va face „inspecţia* adecă: Zălaul va primi în Ioc de ministrul comunicaţiilor, pe omul guvernului însărcinat cu conducerea afacerilor electorale. Dacă d-l Moşoiu s-ar simţi îndatorat să facă şi un raport sincer al „inspecţiilor* d-sale — suntem siguri că acest raport al d-sale ar oferi un material potrivit pentru acea „Carte Neagră* care va apare în curând la Cluj. Căci desele „inspecţii* ale d-lui ministru al comunicaţiilor n-au lăsat până acum nici o urmă de îmbunătăţire în chestiile cari ating rezortul d-sale, în schimb — după rezultatul vizitelor d-sale în Ardeal — l-am numi pe d-l Moşoiu, mai potrivit ministru al alegerilor, ameninţări bolşevice la frontierele lor ar fi în aşteptare foarte perplexe. „Statele baltice sunt în mod lămurit alături de puterile care vor, cu orice preţ să încheie un aranjament cu Rusia. Aceste State au negociat şi realizat tratate cu Rusia şi nutresc în ceasul de faţă, speranţa şi dorinţa de a le vedea ratificate de marile puteri. „In fine Beneş, ar fi de asemenea foarte încurcat. El se teme să nu se compromită, trecând prea făţiş de partea Franței și Belgiei.