Gazeta Transilvaniei, 1922 (Anul 85, nr. 1-279)

1922-05-14 / nr. 103

*­ T" Guvernul trebuie să precizeze politica sa externă Die­ ce zi ce trece, și-aduce surprize neplăcute de la Genova. Dl Brătianu nu mai are, de­sigur motive de a fi încântat de abili­tatea sa diplomatică, atunci când faptele ce se desvălue la Genova prin ţara în situaţie gravî Nu vrem să aducem în discu­­ţiune, înainte de a veni cu rezul­tatele dela conferinţa din Genova, răspunderea politicei d-lui Bră­tianu. Sântem însă datori să re­marcăm ceea­ ce contribuie la ereia­­rea situaţiei grele pe care Ro­mânia o are astăzi la Genova şi să căutăm a împiedica erori de­­ nereparat mai târziu. Atunci când a plecat Dl Bră­tianu la Genova, şi-a luat răspun­derea mare a omului de Stat ce sa impus la guvernul ţărei, — fără să aibă asentimentul po­porului, — numai prin încrederea Suveranului. Ca reprezentant al României, ale cărui acte diploma­tice se resfrâng asupra viitorului ţarei, dl Brătianu şi-a luat ast­fel sarcina grea de-a participa la conferinţa din Genova, cu aceiaşi însurjnţă cu care a plecat la Paris la conferinţa de und­e politica sa a dat complect fali­ment. Încrederea oarbă pe care dl Brătianu o are în norocul şi în forţele sale şi mai ales în abili­tatea sa diplomatică, nu e teamă că vor duce şi la Genova la rezultatele negative pe cari le-a obţinut la Paris. Atâta vreme cât telegramele de la conferinţă nu aduceau de­cât veşti despre succesele lui Brătianu, am păstrat rezerva care se cerea împrejurărilor, cu credinţa că, prin noroc, ţara va obţine, în adevăr, succese la Geneva. Astăzi, insă, când evenimentele nu arată toc­mai dimpotrivă, că România se angajează într o politică care nu desparte în special de Anglia nu putem rămâne indiferenţi şi cerem precizări. Dintre telegramele cari ni-au sosit, două într’adevăr îngrijorează prin faptul că ne arată o nouă ati­tudine a primului ministru en­glez în chestiunea Basarabiei şi a minorităţilor ungare. Intr’adevăr, la propunerea d-lui Lloyd George, modificată de d-1 Barthou, subco­­misiunea politică va cerceta dacă este locul să se discute la con­ferinţă chestiunea minorităţilor un­gare — o lovitură îndreptată împotriva Micei Antante şi, tot la cererea d-lui Lloyd George, s’a pus chestiunea statutului Basara­biei, odată cu acela al Galiţiei şi Lituaniei. Atitudinea aceasta a primului ministru englez care, să nu se uite, are astăzi la spatele său sprijinul celui mai puternic partid politic din Anglia (Labour party) şi a în­­tregei industrii engleze — este explicată de următoarea telegramă din Genova: „Genova 11. (Rador). — Corespon­denţii ziarelor ,din Genova arată vădita nemulţumire a delegaţilor Micei înţele­geri, din cauza insistenţei d-lui Lloyd George de a discuta în cursul zilei de si anume probleme relative în Europă centrala. Astfel, L. Lloyd George a ob­­ținut ca delegaţii puterilor învliante să se întrunească pentru a discuta chtes­tiunea minorităţilor ungare. Mulţumită intervenţiei d-lui Barthou discuţia a fost limitată la hotărîrea de a se trimite chestiunea subcomisiei afacerilor poli­tice, pentru ca să decidă dacă este sau nu loc de a se intra îri desbeleri. Co­respondentul ziarului „Petit Parisien" declară că d. Lloyd George pare a fi dispus să insiste pentru ca această chestiune să fie discutată, în cazul când delegaţii Micei înţelegeri s’ar arăta prea intransigent­. Atunci, Mica înţe­legere ar cere ca şi problemele rela­­­ive la celelalte minorităţi europene să fie desbătută de conferinţă. S-ar putea întâmpla chiar ca unii de­legaţi ai Micei înţelegeri să se retragă din comisie. De altă parte, d. Lloyd George pare dispus să prelungească conferinţa difindu-i o importanţă echi­valenţă conferinţei de pace din Paris. Probabil că socoteşte mai favorabil ca conferinţa să rămână la Geneva decât să-i strămute sediul la Londra, căci la Londra, opinia publică engleză se arată ostilă lui Lloyd George relativ la anume tendinţe ale politicei sale faţă de franţa Corespondentul ziarului „Journal” zice că Lloyd George se grăbeşte a insista asupra tuturor chestiunilor care ştie că nu sunt plăcute puterilor cari nu spri­jină făţiş politica sa.“ In timp ce se publică aseme­nea ştiri alarmante, care indică şi atitudinea României în conflictul de interese europene — nu ni se jgTcooxxscysxr^K pirîn oficiAtil lui atitudinea primului nostru mi­nistru. D-l Brătianu a reuşit la Paris să puiă ţara în pragul unei cri­tice situaţii care ni-a ciuntit drep­turi legitime ale României, ni-a rupt o parte însemnată din Banat şi ne izolase de marii noştri aliaţi. -- I)-sa nu mai poate face o politică personală şi la Genova, fără ca să nu ne ducă la acelaş dezastruos rezultat. Guvernul Brătianu, incapabil să guverneze în interior, nu poate avea încrederea poporului în po­litica sa externă, atâta vreme cât ea este urmărită după sistemul dic­tatorial şi personal al şefului său. Guvernul de la București este da­tor să arate care este atitudinea sa față de turnura neprevăzută de la Genova — aceasta pentru a se putea para, la timp, greșe­lile politicei sale externe. Așteptăm. ANUL »! LXXXV-ta ■­! 103 NUMARUL 1 Len ws BRAŞOV Duminecă 14 Mai Wii Redacţia si Administraţia: PIAŢA LIBERT­ATEI BRAŞOV Telefon 226 AboRament «anal Ie! 200. Pentru s­einătate 600 Iei Anunţuri, reclame, după tari?. x­aawzmmxsstss&i&m Fondată în 1838 de George Bariţiu Apare în fie­care zi de lucru Tezaurul românesc dela Moscova ■ Isfîa " Basara­biei și mai,pe urmă, chestia minorii în Ardeal —?din nou ajunse înjdiscuție la Ceno­­­lală unde ne-au adus „succesele” d-lui Brătianu. Insuficienţa Luni dimineaţa, muncitorii din Braşov şi împrejurime, au găsit porţile fabricelor închise. Nu e greu de ghicit, care este in­tenţia proprietarilor de întreprinderi in­dustriale. Prin declararea tookout-ului, ei vreau să silească muncitorimea să renunţe la contractul colectiv şi să ac­cepte condiţiile formulate de dânşii. Şi lucru natural că, pricepând situaţia ce li se creiază, muncitorii nu vor ceda, până când nu vor fi epuizat şi ultimele mijloace de rezistenţă. Dar, mai grav încă decât conflictul dintre muncă şi capital, este faptul ne­spus de trist, că Statul, prin orgenele sale,­­ are putinţa să aplaneze acest conflict, dăunător economiei naţionale. Intr’adevăr, ministerul muncii a declarat că, din partea sa, a epuizat toate posi­bilităţile de intervenţie, pe care le oferă Legea Trancu-Iaşi. Nu mai rămâne astfel decât ca, muncitorii şi patronii, să con­tinue lupta, până ce unul din doi va cădea. Că s’a ajuns aci, de vină este legea, votată în 1920, care reglementează con­flictele dintre muncă şi capital. Această lege nu recunoaşte lucrăto- legii muncei rului dreptul de a dispune, după bunul său plac, de singurul capital pe care-l posede, şi care le este puterea de muncă. Aşa, bunăoară,­­grevele cu ca­racter politic, precum şi cele de la în­treprinderile Statului, sunt interzise, iar instigatorii acestor greve se pedepsesc cu închisoare. Legea pleacă de la prin­cipiul — foarte democratic şi foarte frumos — că interesul individual sau al categoriei sociale, trebuie subordonat celui general şi că trebuie asigurată continuitatea producţiunei, iar prin asta funcţionarea normală a mecanismului Statului. Principiul, cum am zis, este frumos; el dă însă naştere unor nedreptăţi, prin faptul că se aplică numai faţă de mun­citori, nu şi faţă de patroni. Dreptul ce decurge din proprietate nu sunt limitate. Aici, interesul general nu prea pune restricţiuni. Fabricanţii din Ţara Bârsei pot să-şi închidă atelie­rele, să arunce pe drumuri mii de mun­citori, să păgubească economia naţio­nală, desorganizând producţiunea, deşi lucrătorii sunt animaţi de un spirit îm­­păciutor, acceptând toate condiţiile sta­bilite de comisie. Pagina politică. HAOSUL DIN PARTIDUL LIBERAL Declaraţiile unui deputat liberal bănăţean. —­ Partid oligarhie şi fără eoesiune Dezorganizarea din Banat. In sânul lîberalilor bănS­en­t e mare nemulţumire împotriva felului şi siste­melor, după cari se conduci acest par­tid. Intr’o întrunire care a avut lC’C la Lugoj, organizaţia liberală din Banat a hotărît să ceară intervenţia şefului Io­ne­ I Brătianu, pentru ca astfel să fie evitată o dezagregare care ameninţă partidul. Dintr’un interview, pe card deputatul liberal Biberia, fruntaş­ul organizaţiei liberale bănăţene, l-a acordat ziarului „Adevărul“, rezultă că motivul nemul­ţumirilor ar fi acţiunea ministrului Alex. Coinstantinescu. Nu ne interesează mai deaproape aceste frământări de natură pur internă ale partidului liberal. Un fapt rămâne însă stabilit: nemulţumiri grave, cari ameninţă cu o ruptură de partid. Iar dacă motivul acestor nemul­ţumiri este d-l Constantinescu ori Bră­tianu, pentru noi este indiferent. Toate aceste nemulţumiri nu pot fi privite de noi, decât ca urmări ale activităţei de până acum şi ale concepţiilor de cari e condus guvernul şi partidul liberal. Un deputat liberal despre partid! d-­ or Brătianu. In interviewul săi şi deputatul Biberia, voind să repeadă săgeţi asupre minis­trului Constantinescu, uită cu totul că loveşte în însuşi partidul liberal. Căci iată ce spune d-sa : „Noi­­înţelegem bănăţenii întrând în partidul liberal, nu am fost ademeniţi de „cumulul beneficiilor” şi nu am înţeles să fim puşi în situaţie e­pte a înţelege avantagee materiale aie acestui sistem, fiindcă aceasta ar însemna sa ingraşaui rândurile acelora, cari stăruiesc a se opune regei evoluţiunei partidului spre o democraţie reală. Noi am intrat in partidul liberal socotindu-l ca factor de ordine, reprezentând ideile şi principiile, cari răspund simţământului naţiune!. Am avut credinţa că el are o organizaţie conformă regimului democratic bazat pe temeliile largi ale votului obştesc, mul­ţumită căreia să putem şi noi contribui la unificarea conştiinţei naţionale prin unitatea conştiinţei cetâţeneşti a celor patru ramuri" ale neamului ce au trăit despărţite până acum. Noi, bănăţenii li­berali, cel puţin în ce priveşte Caraş- Severinul, nu suntem emasculaţi de energie prin o tradiţie de viaţă oligar­hică şi de servilism bizantin, aşa că pu­tem face uşor discernământul disciplinei conştiente, de cea de cazarmă, şi în consecinţă nu ne sfiim a repudia afir­marea, la noi, a principiului autoritar şi ierarhic, fondat pe privilegii, aceasta fiind o anomalie într’un partid demo­cratic şi fiind contrar principiului demo­cratic de descentralizare a activităţilor*. Liberali! din Ardeal. In rândurile acestea deputatul Biberia se revoltă aşadară împo­triva stărei pe care a descoperit-o în însuşi sânul partidului liberal. Căci dacă d-sa îşi începe decla­raţiile, cu premisa: „noi bănăţenii întrând în partidul liberal, n-am înţeles sâ“ — aceasta însemnează ca’ în sânul acestui partid există de fapt situaţia pe care d-sa o descrie în rândurile, cari urmează acestei premise. E foarte logic. Şi numai aşa poate fi. D-l Liberia recunoaşte aşa­dară, că — cu excepţia bănăţenilor — cei cari au întrat în partidul li­beral au fost ademeniţi de cumulul beneficiilor înţelegând să fie puşi în situaţie de a gusta avantagee materiale ale acestui sistem, îngroşănd astfel rându­rile acelora cari stârnesc a se opune legei evoluţiunei partidu­lui spre o democraţie reală9­. Partidul liberal — tot după de­claraţiile d lui Biberia — nu este un factor de ordine şi nu repre­zintă ideile şi principiile, cari răs­pund simţământului naţiunei. El nu are o organizaţie conformă regimului democratic bazat pe te­meliile largi ale votului obştesc — o credem şi o ştim, d-le Bi­­beria! — şi astfel nu poate con­tribui la unificarea conştiinţei na­ţionale. Oamenii partidului liberal — afară de bănăţeni, cel puţin în , ce priveşte Caraş-Severinul — sunt emasculaţi de energie prin o tra­diţie de viaţă oligarhică şi de ser­vilism bizantin şi se sfiesc a re­pudia afirmarea la noi a princi­­piului autoritar şi ierarhic, fondat pe privilegii... etc. Monopolul fruntaşilor partidului liberal. In alt pasagiu, d-l Biberia vorbind tot despre partidul liberal, spune, la adresa d-lui Constantinescu : „oameni politici, cari­ind să monopolizeze viaţa parti­dului, împiedecând ori­ce avânt demo­cratic şi de progres şi înăbuşind orice veleitate de cugetare independentă*. Cuvintele sunt adresate d-lui Cons­tantinescu, care — deși nu se bucură de simpatia d-lui Biberia — este mi­nistru în guvernul liberal, fruntaș al partidului care­­ târăște după d-sa o mare parte din majoritatea parlamen­tară. D-l Constantinescu, căruia depu­tatul Biberia îi dedică rândurile de ma sus, este acel personaj al partidului şi Aceşti domni ar trebui să înţeleagă odată că, capitalul nu aparţine numai proprietarului ci şi colectivităţii. Pentrucă nu s’a văzut încă nici o întreprindere care să poată trăi In mod izolat Ca­pitalul este produsul muncei şi price­pere! — şi altor oameni decât patro­nul. Pentru a se putea desvolta, el are nevoie de braţe muncitoare, de căi de comunicaţie ca să-şi transporte mate­riile prime şi produsele, de pieţe de desfacere, cu alte cuvinte un întreg sistem de factori, care se chiamă so­cietatea organizată. Şi fiind în funcț­i­mne de societate, nu poate desconsi­dera trebuințele acesteia. Interesul general să fie în principiu regulator, în toate chestiunile și față de toți, guvernului liberal care era rugat că lacrimi în ochi de către d-l Vintila Brătianu să nu părăsească guvernul liberal. In sfârşit, este acel om de dra­gul căruia atât guvernul cât şi Parla­mentul liberal întreg şi-au schimbat, prin răspot, cuvântul dat cu o zi îna­inte. Şi toate acestea, numai de teama de a nu pierde pe acel Constantinescu, despre care d-l Biberia spune că „îm­piedecă ori­ce avânt democratic şi de progres*. De ce n’au reuşit tratativele ca Ardelenii In continuarea interviewului său, de­putatul Biberia cere apoi o revizuire a forţelor partidului liberal pentru ca să ajungă la concluzia : „Numai aşa vom putea ajunge în fine să scăpăm de epava oligarhică care astăzi stă suprapusă democraţiei partidului. Şi pot să afirm, că dacă în­ţelegerea de colaborare cu naţionaliştii ardeleni nu a reuşit, cauza este numai această vicleană rămăşiţă oligarhică pe urma căreia, de altfel, faima partidului a avut de suferit întotdeauna­. Două recunoaşteri aşa­dară: democra­ţiei partidului liberal Ii este suprapusă epava oligarhică şi­ cauza ruperii trata­tivelor dintre Partidul naţional şi cel li­beral, nu este — după cum tot liberalii spun — pretenţiile şi ambiţiile frunta­şilor Partidului naţional ci „vicleana ră­măşiţă oligarhică din partidul liberal*­­* * * Repetăm încă odată: intimităţile par­tidului liberal pe noi nu ne intere­­sează. Fie­ vorba de Brătianu ori de Con­stantinescu! Pentru noi şi unul şi altul este şi rămâne partidul liberal, în care amândoi au rol de frunte. Tot ce a spus, deci, d-l Biberia, îi sună guvernului și partidului liberal, pe care nici chiar noi nu l-am arătat în culori mai negre, decum îi descrie clesa în interviewul de mai sus. Solidaritatea din Mica Antantă Ziarul „Excelsior" din Paris publică: „Mica Antantă pare împărţită asupra atitudinei de observat faţă de chestiu­nile esenţiale ale conferinţei, şi înainte de toate faţă de chestiunea rusă Anu­mite State ar fi dispuse să declare soli­daritatea lor cu Franţa şi Belgia. „România şi Polonia din cauza difi­cultăţilor lor teritoriale şi de frica unei Ministrul alegerilor la Ardeal Cetim în ziarele din Capitală: „D-l general Traian Moşoiu a plecat aseară în inspecţie în Ardeal. D-sa va vizita Zălaul şi Oradea-mare“. N-avem nimic împotriva faptului, că un ministru pleacă în vre­o inspecţie. Cu condiţia însă, ca această inspecţie să fie făcută atunci, acolo şi aşa cum trebue făcută. Pe d-l Moşoiu însă l-am văzut prea des în „inspecţii*, pe urma cărora n-am cunoscut nimic. Ba, pardon, — fie la alegerile generale sau la balotagii — se auziau în urma d-sale „plângeri* din partea alegătorilor, neobicinuiţi să voteze la „ordin*. De prezent a început campania pen­tru alegerile parţiale. Şi poate din în­tâmplare! — se vor ţine de data acea­sta alegeri şi în localităţile pentru cari d-1 general îşi anunţă „inspecţia*. Va pleca aşa dară d-1 ministru cu un vagon ministerial — deşi, se ştie, că acestea au fost desfiinţate! — îşi va face „inspecţia* adecă: Zălaul va primi în Ioc de ministrul comunicaţiilor, pe omul guvernului însărcinat cu con­ducerea afacerilor electorale. Dacă d-l Moşoiu s-ar simţi îndatorat să facă şi un raport sincer al „inspec­ţiilor* d-sale — suntem siguri că acest raport al d-sale ar oferi un material potrivit pentru acea „Carte Neagră* care va apare în curând la Cluj. Căci desele „inspecţii* ale d-lui mi­nistru al comunicaţiilor n-au lăsat până acum nici o urmă de îmbunătăţire în chestiile cari ating rezortu­l d-sale, în schimb — după rezultatul­­ vizitelor d-sale în Ardeal — l-am numi pe d-l Moşoiu, mai potrivit­­ ministru al ale­gerilor, ameninţări bolşevice la frontierele lor ar fi în aşteptare foarte perplexe. „Statele baltice sunt în mod lămurit alături de puterile care vor, cu ori­ce preţ să încheie un aranjament cu Ru­­sia. Aceste State au negociat şi realizat tratate cu Rusia şi nutresc în ceasul de faţă, speranţa şi dorinţa de a le vedea ratificate de marile puteri. „In fine Beneş, ar fi de asemenea foarte încurcat. El se teme să nu se compromită, trecând prea făţiş de par­tea Franței și Belgiei­.

Next