Gazeta Transilvaniei, 1924 (Anul 87, nr. 1-149)

1924-07-22 / nr. 75

.K "*'Hf 4 ftXXXVII-lai B­l 75 WWIARflL 2 Lei v­r* ALarți 21 Iulie 1924 iiwnrri niqiS Jj ubuioj inpuoddd âmţ[no i§ Banţoioţit nitnod iiunitmoosy eoetoitqig 56 It ta’ufcia şi administMţi* PIAŢA LIBERTATEI BRAȘOV Telefon 226 Abonament anual 360 lei Pentru străinătate SCO Iei Arturitori, reclame, după tarif. Fondata 1» 1838 »­« George Bariţiu Apare în fie-care zi de lucru Fără o presă naţională cinstită şi dem­o­­cratică, un popor nu va da niciodată măsura însuşirilor lui culturale şi politice. E ca şi cum ar grăi prin gura streinului. Motivul patru care liberalii sunt la putere — după propria lor mărturisire — Avem atâtea nevoi întăun­ , trai ţării noastre cari îşi aş­­teaptă rezolvarea, iar peste hotare se petrec lucruri cari atrag atenţia întregei lumi. Conferinţa din Londra, bună­oară, prezintă o im­portanţă, care nu poate fi trecută cu vederea de nici un om capabil să-şi dea seama de însemnătatea problemelor şi hotărârilor a­­cestei conferinţe. Poate că ar avea do­rinţa, ba drept chiar, şi neamul nostru să fie mai de aproape iniţiat cu lucrările acestei confe­rinţe, fiind vorba de ches­tiuni care nu sunt streine de interesele ţării noastre. Presa altor ţări îşi înţe­lege această datorie. La noi, însă, telegrame scurte şi alese pe plac de către suveranul control ce se face asupra ştirilor so­site din streinătate, te pun în imposibilitate de a fi în clar cu astfel de chestiuni. Cel mai indicat să aducă informaţii cât mai multe şi mai precise şi să facă aprecie­rile necesare asupra lucrări­lor conferinţei de la Londra, ar fi oficiosul guvernului. Reprezentanţii pe care ţara îi are acolo îi dau această posibilitate. Cu toate acestea, „Viito­­rul“ găseşte pentru articolele sale de fond probleme cu mult „mai importante"­ de­cât „fleacurile44 din capitala Angliei. In ultimul său nu­măr, bunăoară, acest ziar caută să dovedească — născociri de cari lumea râ­de de mult, — că parti­dul naţional e regionalist. A mai stărui asupra aces­tei chestiuni, atât de mult şi de des desminţite prin fapte, însemnează a te măr­gini în cercul strâmt al in­tereselor în­guste de cari este condus partidul al că­rui apărător este oficiosul liberal. Cu toate acestea, „Vii­torul” stăruie în această caraghioasă acuzaţie, iizu­­indu-se să dovedească, pe baza ei, că „partidul naţio­nal nu e capabil să ia ră­spunderea conducerei“. Pentru liniştirea oficio­sului, spunem şi noi: Până când partidul, care în faţa problemelor grave, ce azi preocupă toată lu­mea, se îndeletniceşte cu teme de felul celor apărute in oficiosul guvernului — de­sigur, că este singurul chemat să stea la guvern!... Bursa de azi — 21 Iulie 1924. — București: Francule ve­­an 41.75; lie* steri­să: 998; dolaris 1­228;­­ir* italiană 9­89; coroana cehă 6.78 Vito a: 3265. Deschiderea la Zurich­, bcul 2.45. Un act de Presa româneasca a fost ne­voită să înregistreze tocmai în zilele aceste o serie de plân­geri pentru puţinul interes, ca să nu zicem pentru lipsa tota­l de solicitudine din partea con­­ducători­or teriî, faţă de scrisul românesc. Ne sunt încă în proaspătă memorie protestele unanime ale sindicatelor şi asociapuirilor pre­­ssei româneşti, ale Ator­aţiunei scriitorilor, la chestia scumpirii hârtiei prin care se da u­na din cele mai simlitoare lovituri ga­zetăriei, având ca primă urmare scumpirea ziarelor sau dispa­riţia lor. Tot atât de bine ne aducem aminte de recentul pro­test al sindicatului ziariştilor din Ardeal şi Bănat în contra dispoziţiei ministrului comunica­ţiilor, prin care au fost lipsiţi pe nedrept o serie întreagă de vechi gazetari ardeleni de favo­rul permisului liber pe căile ferate. In loc de­ un sprijin efectiv şi de­ o solicitudine cât mai largă pentru una din cele mai importante bresle intelectuale ale ţării, constatăm la factorii competenţi de la noi duşmănie, in­diferentism şi indolenţă. Cât de bine ne cade când vedem că în toate ţările civili­zate se petrec lucrurile nu ca la noi, că se mai găsesc bărbaţi de stat şi miniştri, cari în cali­tatea lor oficială ţin să apre­cieze în public eforturile presei în­ pilda altora, recunoştinţa 1­5­ ­ şi ale gazetarilor acordându le­­ tot sprijinul posibil,­­ fapte cari ne fac să nădăjduim în zile mai bune şi pentru presa română. Zilele trecute, sindicatul pre­sei cehoslovace a adresat mi­nistrului de externe dr. Beneş, care a împlinit 40 de ani de viaţă, o felicitare în care se re­levă activitatea ziaristică a mi­nistrului şi solicitudinea sa faţă de rostul, unzuinţele şi preten­­ţiunile presei cehoslovace. La scrisoarea de mulţumita adre­sată preşedintelui sindicatului, ministrul dr. Beneş scrie, intre eitele: „In ce mă priveşte aş face bucuros şi mai mult decât îmi este posibil pentru ziariştii noştri. Cunosc o ia­la grea ce-o duceţi precum şi nevoile voas­tre. Vă pot asigura — şi a­­ceasta o fac cu cea mai mare bucurie — că ve­i găsi în mine întotdeauna omul, care urmăreşte cu interes tot ce vă priveşte şi care, cât­­ va sta în putere, va lucra pentru ame­liorarea şi asigurarea situaţiei voastre materiale şi morale“. Ministrul dr. Beneş este un european­­ Football in Braşov Uatchul de eri între echipa campioană a Sibiului, Şoimii şi echipa braşo­­veană (isseasc?) Olimpia a’a terminat cu 3:1 pentru Şoimii. Gradaşi oristm pontic american — Cine poate să aspire la Pre­­sidenţia Republicei Statelor Unite Primarul New-Yo­rului, în dis­cursul său către delegaţii Con­gresului partidului democrat, a spus între altele: „Idealismul şi patriotis­mul iar nu interesul par­tidului şi speranţa supre­maţiei lui, trebuie să vă conducă în deciziunile d­v. „Majoritatea poporului a­­merican doreşte a avea un guvern cinstit, care să fie liber de ori­ce dominaţiune a grupurilor egoiste, ca şi a reprezentanţilor diferitelor interese personale*4. Despre candidat a spus că trebuie să fie nu nu­mai un spirit de umani­tate şi democraţie adevă­rată, dar să aibă cunoş­tinţa deplină despre impor­tanţa zilelor de azi, cari cer, pretind în prima linie, cinste“. Dar Ion Brătianu, dictatorul României, ce zice? Minorităţile în toiul criticelor şi plânge­rilor pe car le­­înregistrează zilnic ziarele minoritare din Ardeal pentru diferite acte ale guvernului sau ale autorităţilor române, pe care le consideră ostile şi păgubitoare pentru ex­itenţa lor naţională, aceste ziare au ajuns pentru o zi la un punct de linişte. Cauza este atitudinea pe care a manifes­­tat-o zilele aceste în public M. S. Regele cu privire la chestia naţionalităţi Ior. Ziarul „Brassoi Lapok* co­mentând, în unul de ori, la loc de frunte, cuvintele spuse de Suveran cu prilejul inaugurării cursurilor universităţii populare din Vălenii de munte, consideră cuvintele despre înfrăţirea po­poarelor conlocuitoare ca do­rinţa intimă a unui Rege nobil, înţelept şi bun „Regele a spus — scrie „R. L.44 — că atunci când Românii ne vor primi ca nişte fraţi şi noi ne vom simţi ca atari. Un adevăr mai înţelept şi mai luminos nici că se poate! Şi când statul român ne va consi­dera de cetăţeni egali în drepturi şi datorinţe, noi deasemenea ne vom consi­dera de atari, fericiţi şi cu mândrie44. „Cei ce conduc azi des­tinele României să ne per­mită, ca o garanţie a fide­lităţii şi fericirei noastre, sincere, să ne putem simţi, în conformitate cu dorinţa Regelui, cetăţeni români li­beri şi egali44. * Sâmbătă, la amiazi, au fost primiţi într’o audienţă mai lungă c­e M­­S. Regele la Sinaia d-nii Lutz Korodi, fost secretar de stat, şi dep. bănăţean Krauter, cari au înmânat Regelui un memoriu în chestia examenului din limba română, cărora tre­buie să se supună profesorii secundari şi învăţătorii germani aplicaţi la şcolile confesionale germane din Banat şi Ardeal. Cu prilejul acesta, delegaţii germani au expus Suveranului întregul complex al chestiunilor școlare minoritare din punct de vedere al intereselor vitale de stat, cerând îndeosebi ca examenele ordonate să se a­­nuleze. Ziarul „Kronstädter Zeitung* publicând în unul de ori un comunicat despre decursul a­­cestei audiențe, scrie între altele: „Regele a recunoscut fără nici o rezervă impor­tanţa uriaşă a unei soluţii satisfăcătoare a acestei ches­tiuni ... D-nii Korodi şi Voci de ure­ă, despre Rege. Krauter au părăsit castelul regal cu sentimentul precis, că rezolvirea satisfăcătoare a chestiunilor aduse în dis­cuţie, cari stau în cea mai strânsă legătură cu conso­lidarea şi liniştea ţării, vor constitui obiectul unei pre­ocupări neîntrerupte a Su­veranului în direcţia a­­ceasta şi că însemnătatea deosebită a acestor chesti­uni este deplin apreciată la locul cel mai înalt44. Criza politică dn lugoslavia — Demisia guvernatul. — Pro­babile alegeri generale noni. — — Dela corespondantul nostru. — Belgrad­ie. — Criza politică din Iugoslavia în­cepe să capete o rezolvare prin demisiunea guvernului Passici. D-l Passici s’a văzut ne­voit a-şi înainta demisia faţă de agitaţia puternică a opoziţiei şi în faţa scanda­lului ce izbucnise prin des­tăinuirile ziarelor de opoziţie. Bătrânul dictator crede că va determina pe regele Alexandru să facă noui a­­legeri, formându-se în ve­derea aceasta iarăşi un gu­vern Passid­. Opoziţia se agită şi cere garanții pentru libertatea alegerilor. Deocamdată, regele se consultă cu fruntașii politici. O expediţie senzaţio­nală în apropiere de Polul nordic O expediţîe condasă de dr. F­. S. Schmidt a pornit sâ cer* ce­teze teritorial cupric­s latre râurile Colville şi Porcupine, te* ritoria ia întindere de circa 53.000 mile patiste, asde după •pusele Eschmosilor s’ar «fla lacuri calde ;i iscări mari de pe­trol. Urmele lăsate de animalele ce traesc în acel ticot sunt mii mari ca o farfurie de sapă. Se presupune Că se mai găsesc mastodonfi în acea regiune. In anele iocuri s’ar gas! iz­voare de apă ferbinte, astfel că acolo nu este niciodată iarnă Deocamdată se presupune* Dr-al Schmich va raporta, îa cu* râad, ceea*ce a găsit și se v­­ști cât adevăr este în spaseta indigenilor. e

Next