Gazeta Transilvaniei, 1927 (Anul 90, nr. 1-133)
1927-01-14 / nr. 5
Anul al XV-lea. Nr. 5 NUMĂRUL 2 Lei Braşov Vineri 14 Ianuarie 1927 Redacţia şi Administraţia PIAŢA LIBERTATEI BRAŞOV. TELEFON 2?6. Abonament anual 160 lei. Pentru streinatala 800 lei. Anunţuri, reclame, după tarif. Fondată la838 de George Bariţiu Apare de trei ori pe sâptâmânâ Prin tine însuţi, cetăţene, şi penin, tine, la libertate, iegalitate şi cinste. Situaţia politică de astăzi şi de mâine. Toate ziarele se ocupă de tratativele ce ar urma pentru un acord sau fuziune între partidul naţional-ţărănesc şi partidul poporului. înainte de toate trebuie să precizăm că dacă există convorbiri între diverşi membri ai celor două partide — conducerea partidului najional-țărănesc nu duce astăzi nici un fel de convorbiri sau tratative. Situația politică este continuu examinată de conducerea partidului najional-țărănesc, și orice fapt nou sau propunere nouă trebue cercetată în considerațiunea că țara se află în împrejurări caripot influența în bine sau rău viitorul chiar cel mai apropiat. Situaţia politică este astfel încât, deşi tendinţa a fost să se lase factorul popular (partidul naţional-ţărănesc) la o parte în succesiunea la guvern, astăzi atât partidul liberal cât şi cel averescan se izbesc la fiece pas de prezența acestui factor puternic peste care nu se mai poate trece. Partidul naţional-ţărănesc nj este o organizaţie politică alcătuită de sus în jos — aşa cum sunt celelalte partide de la noi — ci este un produs social, forţă stăvilor la continua dictatură a unor grupe de oameni ce nu ţin seama decât de interesele lor. Forţa aceasta, chiar neorganizată — aşa cum a fost în trecut înArdeal şi Banat — prinde înlăuntrul ei massele populare ca şi păturile ce suferă de la oraşe pe urma dictaturilor incapabile de a nimici curentul democraţiei naţionale, în cadrele căreia se organizează această putere uriaşă. După ani grei de luptă, de intrigi şi lovituri de stat , cu tot monopolul de guvernare al partidului liberal, partidul naţional-ţărănesc stă dârz pe poziţiile cucerite şi face imposibilă continuitatea vechei şi dezastruoasei politici de până astăzi. Situaţia este atât de evidentă încât acei factori din guvernul actual cari înţeleg să rupă continuitatea politicei liberale, în mod firesc s-au adresat partidului care singur poate pune stavilă dezastrului ce ameninţă ţara. De-aci tratativele şi convorbirile ce-au avut loc — cam însă n’au dus la nici un rezultat altul decât că au evidenţiat şubreda poziţiune a guvernului ameninţat de partidul liberal că-i retragerea protecţiei şi, deci, cu căderea, încercările de reluare a tratativelor şi rezultatele convorbirilor noui pentru realizarea ideei unui bloc anti-liberal, cum se spune, nu fac deocamdată preocuparea conducerea partidului naţional-ţărănesc. Dealtfel credem că se exagerează când se afişează necesitatea unui bloc anti-liberal când de fapt ceea ce vedem,ca o necesitate politică pentru țară este așezarea forțelor organizate politice în cadrele lor firești, prin gruparea elementelor democratice în jurul unui singur steag de luptă și de realizări. Această grupare caută s’o împiedece și astăzi partidul liberal care, firesc, s’ar vedea izolat şi aruncat într’un colţ, având înaintea lui, ostilă, întreaga ţară, împrejurările excepţionale de cari a vorbit şi d-l Ion Brătianu, grăbesc procesul politic şi social prin care va trece ţara, factorul determinat al situaţiei rămânând partidul naţional-ţărănesc, tocmai acel factor politic care a fost ostracizat și înlăturat de la guvernarea țărei. Acest partid va învinge chiar dacă nebunia ar întuneca mintea dictatorilor de astăzi și i-ar împinge la acte disperate. Cui ii riel Urmările triste ale procedeului unui preceptor la sate: o copilă arsă de vie. Ni se scrie : In una din comunele din judeţul acesta s’a prezentat în 22 Dec. 1926 un agent de percepţie, ca să încaseze o parte din plata pământului împropietărit. Cum mi se spune plata se face fără a avansa vreun termin, căci bieţii împroprietăriţi sunt „plini de bani." Când îi deschizi uşa şi îi ceri impuneri şi plată şi arunc, el trebue să aibă bani, în caz contrar e îmbrâncit la primărie, ca Domnul perceptor să ia proces verbal. întocmai astfel s’a prezentat un alt agent de percepţie în primăvara anului trecut. El duse buzna în sat, ca uliul între găini şi striga pe stradă ca în circ: „cei pe cari v’am anunţat azi, mâne dimineaţă la orele 8 să fiţi cu banii la primărie, că de unde nu, vă iau pământul". Oamenii năuciţi alergau unii la preot, alţii la primărie, ca şi când ar fi răsmeriţă, spunând îngălbeniţi, că ei dau banii, numai dacă garantează domnii din sat, de persoana care Ii incaseazâ. Cazul de acum e întristător. El seceră o victimă. Agentul de percepţie în 22 Dec. anunţă pe la casele oamenilor împroprietăriţi, ca după masă să-i ducă banii ceruţi, la primărie. Cum un om n’a avut să-i ducă, de două ori a fost provocat în în aceiaşi zi. La repejita provocare datornicul anunţă, că mâne la orele 8 dimineaţa îi va duce la sediu, să fie bun să-l aştepte. „Nu se poate — fu răspunsul agentului.*„Acum trebue să plăteşti, altfel îţi iau porcul". Mai fiind vreme până la plecarea autobusului, din nou i-a deschis uşa creştinului. De data aceasta după cum mi se spune, era acasă numai soţia datornicului, mamă la patru copii mărunţei. O nouă provocare, dar acum cu îmbrânceli spre primărie, ca să ia proces verbal. Femeia n’a avut încontro, a trebuit să plece. In lipsa ei o copinţă cam de 3 ani s’a suit pe coltonul maşinei de fiert şi de acolo s’a rostogolit pe tablele înfierbântate. Până când i-a sărit în ajutor un frăţior de vre-o 6 ani, ea s’a ars pe faţă, la mâni şi şi la trup. Copila se sbate în chinuri grozave fiind puţine speranţe de scăpare. Tocmai voiam să încheiu aceste rânduri când clopotele bisericii vestesc jalnic stingerea din viaţă a unei copile nevinovate. Glasul lor imploră iertare, însă cer stăruitor îndreptare, îndreptare ... Detaşat. anul 1926 economic şi financiar de prof. I. G. Munteanu. Din punctul de vedere economic şi financiar anul 1926 se aseamănă cu ceilalţi ani de după războiu. Greutăţile nu au fost uşurate. Neajunsurile se continuă, atât cele de ordin moral, ca reva administraţie şi descurajarea claselor producătoare, cât şi cele pur economice, ca insuficienţa mijloacelor de transport, fluctuaţiile valutare şi lipsa de credit. Agricultura. Producţia agricolă, principala ramură de economie naţională a fost satisfăcătoare. După datele recente rezultă ca valoare anuală a produselornoastre agricole se ridică în anii normali la optzeci miliarde lei hârtie (cam două miliarde franci aur). In 1926 am atins această cifră. In prima linie figurează producţia grâului cu 300 mii vagoane, în valoare de treizeci miliarde lei hârtie. In a doua linie, porumbul cu 500 mii vagoane, în valoare de douăzeci şi cinci miliarde lei. Apoi urmează orzul, ovăzul, secara, cartofii, fasolea. Din această producţie agricolă, esportul se ridică la douăzeci miliarde lei, adică două treimi din esportul total — restul fiind format din lemnărie, petroleu şi vite. Insă criza producţiei agricole, provocată, în prima linie de reforma agrară, a continuat şi în 1926. Pentru intensificarea culturilor, micii agricultori, cari azi deţin cea mai mare parte din pământurile arabile, au trebuinţă de educaţie şi de ajutoare băneşti. In această direcţie rolul de căpetenie pe viitor revine băncilor populare. Esportul cerealelor a fost stânjinit din cauza scumpirei şi greutăţii transporturilor şi a nestabilităţii leului cum şi din cauza urcărei navlurilor maritime, provocată de greva minerilor englezi. In fine, din cauza concurenţei streine. Principala grije pe viitor să ne fie ridicarea agriculturei, căutând a delătura pedecile cari o jicnesc şialăturând pe lângă cereale, în măsură întinsă cultura leguminoaselor şi a plantelor industriale, pomicultura, viticultura, creşterea vitelor şi a păsărilor, etc. Industria. Valoarea producţiei noastre industriale se ridică anual — afară de petrol — la 30 miliarde lei hârtie. Ramurile principale sunt industria alimentară, metalurgică, teostilă şi a lemnului. împrejurările din 1926 nu au fost favorabile industriei naţionale. De aceea activitatea ei în general a fost redusă. Au suferit nu numai întreprinerile create pripit după războiu, dar şi cele întemeiate solid, de mai înainte. Principalele cauze ale lâncezelor: criza economică şi financiară care a scăzut consumaţia, lipsa de credit pentru sporirea condiţiilor de producţie, impozitele prea grele, exigenţele lucrătorilor şi greutăţile de transport şi valutare. Ridicarea taxelor vamale la import au favorizat numai unele ramuri care sunt prea mult părtinite, ca zahărul şi textilele al căror preţ s’a ridicat din nou în paguba consumatorilor. Protecţia exagerată a industriei cum se proectează prin viitoarele tarife vamale, va scumpi viaţa şi mai mult. N’ar trebui ajutate decât specialităţile, cari pot trăi fără taxe prohibitive, în specia! cele ce vin în directă legătură cu agricultura, aşa încât ,amândouă aceste ocupaţiuni să meargă mână în mână, una alimentând pe cealaltă. Este o greşeală gravă să se neglijeze agricultura, cum s’a făcut până azi. Serteea centenarului Beethoven la Braşov. In întreaga lume civilizată se serbează în acest an centenarul morţii lui Beethoven. In oraşele mai mari se va reprezenta din acest prilej întreaga operă de muzică de cameră, solo şi de orchestră, precum şi „Fidelio“. La Braşov se vor prezenta complect şi în întregime cele 10 sonate pentru vioară şi pian, cari se vor executa, întrucât suntem informaţi, numai în Braşov şi pentru prima oară în România într-o serie de trei concerte consecutive. Execuţiile la vioară le-a preluat celebrul violinist germanoamerican Floricel de Reuter iar cele la pian cea mai bună pianistă ungară a Ardealului Piroska Hevesi. Aceste concerte de sonate vor avea loc la 15, 16 şi 18 Ianuarie in aula liceului Honterus Pentru cei cari vor cerceta toate trei concertele, preţurile s’au redus mult. Vânzarea biletelor a început azi în biroul de concerte „Klingsor". Scrisoare din Maramureş Situaţia meseriilor. * Le-ale „Aistrei", O noua revista umoristica „Asociajiunea pentru cultura poporului român din Maramureş" cea mai veche dar neglijată asociajie culturală, începe a-şi găsi rostul în împrejurările date. In ultima sa adunare din 19 Nov. a. trecut a hotărât înfiinţarea unui cămin de ucenici• S’au şi înscris câţiva membri fundatori şi s’au emis păreri multe şi bune, însă sărăcia crescândă pune capăt planurilor idealiste. Statul e lipsit de fonduri, aceasta ne-o dovedesc celelalte internate, mai ales cel dela şcoala normală, devenit focar de tuberculoză. Judeţul şi oraşul Sighet trăesc din datorii şi ajutoare de stat. Dacăsituaţia este tristă, nu trebue să desperăm. Pe cale socială ne putem ajuta ca să ne avem meseriaşii noştri şi fără cămin, cel puțin deocamdată până vor veni vremi mai bune. Reuniunilede meseriaşi şi singuraticii meseriaşi inimoşi pot veni în ajutorul Maramureşului, ca să plaseze băeţi la meserii şi cornere în centrele româneşti mai idealiste, de unde să ne revină ca români, ca oameni de caractere şi ca buni creştini. Sighetul e cel mai infect cuib, cel mai demoralizat haider şi oraşul egoismului lipsit de scrupule. Nu avem meseriaşi români şi micul mănunchi nu e organizat, meseriile sunt monopl evreesc, cari nu primesc creştini de ucenici ori dacă-i primesc fac din ei „cârpălăi". Şi oare de semidocţi şi cârpălăi ne arde ! ? Şcoala de arte şi meserii din Vişăul de sus nu o putem popula din lipsă de burse şi singura ei secţie de lemnărit nu o putem desvolta. Cum să şi visăm o clasă mijlocie din pu i