Gazeta Transilvaniei, 1930 (Anul 93, nr. 1-134)

1930-01-01 / nr. 1

Anul al XCIIHea REDACŢIA ŞI ADMINISTAŢIIl — PIAŢA LIBERTATEI BRAŞOV. — TELEFON 226 Abonament anual 360 lei. Pentru streinătate 800 lei. Anunţuri, reclame, după tarif. o „ASO­CIA­ŢIUNI î­­NUMBUL 2 Lei 6 pagini Braşov Miercuri 1 ianuarie 1930 Fondată la 1838 de George Bariţiu Apare de trei ori pe săptămână cu fericit dorim tuturor cetitorilor­­ ziarului nostru. ■ In pragul anului 1930 Nu e vorba numai de începutul unui nou an ca­lendaristic ci de­odată cu acest început se termină şi un an de cârmuire, a guvernului actual, adus la putere în numele demo­craţiei şi democratizării ţării noastre. Cu tot greul, în care ne aflăm azi, şi de care, ca şi noi, sufere şi celelalte ţări de pe glob,­­ o repri­­vire asupra evenimentelor din acest an, ne va lămuri că ţara noastră sub con­ducerea de azi a apucat drumul cel bun. Convinsă de vederile largi democratice şi de stăruinţa actualului guvern de a ridica ţara din hao­sul în care au aruncat-o cârmuirile precedente, strei­în^np't* AV’dă­ în România o ţară, care-şi dlă seamă de soarta ei şi se nizueşte să apuce ca­lea croită de ţările civili­zate ale Apusului. încrederea streinătăţii în noi — rod al sforţărilor actualei cârmuiri — e un pas uriaş între ceea­ ce este azi şi ceea­ ce era România la venirea la cârma ei a actualului re­gim Din boicotaţi şi des­consideraţi, azi am ajuns o tare, despre care presa streină vorbeşte în ter­meni elogioşi, punând mari şi frumoase speranţe în viitorul ei. E o dovadă aceasta a muncii înţelepte pe care o desfăşoară actualul gu­vern. Legile votate, ca şi cele ce aşteaptă să fie tre­cute la puterea de viaţă, chivernisirea în mod cinstit a avutului public ca urmă­rire celor­ ce s-au făcut vi­novaţi de neîmplinirea da­toriei, sunt temelia unui nou viitor al ţării noastre. Ori­cât ar încerca opo­ziţia să arunce umbra ne­încrederii asupra activităţii partidului de la putere, fap­tele zădărnicesc această încercare. In timp ce gu­vernul s-a străduit şi-şi dă toate silinţele ca ţara să înainteze cu paşi mai re­pede pe calea îndreptării şi a progresului, cârtitorii din opoziţie, eroi ai mun­cii negativi, s-au pus tot­deauna de-a curmezişul acestor intenţii. Partidul li­beral cu toate celelalte a­4199 pendice politice ale lui, nu vor să înţeleagă adevăra­tul rol al opoziţiei, de a controla actele guvernului. Pentru aceste partide în­vechite în concepţii rugi­nite, opoziţia are o sin­gură menire: ajungerea la putere prin ori­ce mij­loace. E natural atunci, ca li­beralii şi tovarăşii lor, în neputinţa de a-şi vedea visul împlinit, să-şi strige mereu cântecul, compus din note de ură şi [desperare* — Un rău din fire, care n-are lecuire ! Bucureşti, 30 Dec. 1929. Noua sesiune a Corpurilor i. vigul, tuiUc, uitiUguiiUn iă l ! Noemovie a. c. şi întrerupt la 22 Decembrie prin vacanța de Crăciun pentru a fi reluată la 20 Ianuarie 1930, se caracteri­zează printr’o largă discuțiune a adresei de răspuns la Mesaj, ca și prin votarea câtorva pro­iecte de legi cari constituiesc o condițiune necesară de pro­gres moral și financiar a țării. Discuția la Mesaj a părut poate multora prea lungă și inutilă şi uneori chiar plictisi­toare. Ori­ce s’ar spune însă, această discuție a fost necesară fiindcă a dat prilej atât la Ca­meră cât şi la Senat unui număr deosebit de mare de parlamen­tari să tălmăcească sentimentele şi dorinţele ţinuturilor şi alegă­torilor, cari i-au trimis în par­lamentul ţării, în legătură cu o­­pera de legiferare a guvernului. Au fost trecute în revistă le­gile votate în sesiunea trecută din punct de vedere al efectu­lui produs și s’au discutat le­gile puse în vedere în actualul Mesaj exprimându-se anumite pos­tulate, de cari guvernul a fost invitat să ţină cont, cari privesc interesele țărănimei, ale comer­țului, ale industriei ca și ele profesiunilor libere. A fost apoi cu asprime­a criticată atitudinea partidului liberal, care neînţele­­gând sau nevoind să înţeleagă glasul timpului, s’a retras din parlament căutând printr’o luptă extraparlamentară şi printr’o de- j­­anjată campanie de presă să saboteze opera de refacere a ţării şi să discrediteze ţara în strein­ătate. Discuţia la Mesaj a mai dat un bun prilej să se pună la punct şi problema m­ioritară, adusă în discuţie de către re­prezentanţii minorităţilor din România. A fost o discuţie o­­biectivă, lipsită de patimă şi ea a lăsat să se întrevadă că gu­s-o pî n prlilmoniul pqft­ai ! Guvernul însă păşeşte nestânjenit pe calea apu­cată, care în timp de un an de zile ne-a scos atât de mult din haosul în care timp de zece ani ne arun­caseră guvernările trecute. Ori­cât ar fi de mari încă greutăţile în care ne sba­­tem, acestea sunt urmări ale unui trecut, de care am început a ne despărţi. Calea bătută în anul ce se împlineşte, ne dă cu­raj şi încredere că paşii noştri sunt îndreptaţi spre un viitor sigur şi fericit. Cu această mare credinţă călcăm pragul anului 1930, proceda cu toată seriozitatea la soluţionarea acestei importante ^5.n î.|­. ;"■'] c»I oî. ('ț'ipc. ' a muncitorească în le* ^tiu legătură cu evenimentele re­gretabile dela Lupeni, dându-se astfel prilej guvernului să-şi a­­rate toată solicitudinea faţă de ameliorarea sorţii muncitorimei noastre. După terminarea discuţiei la Mesaj au fost votate câteva pro­iecte de legi, între cari a pro­dus o desbatere mai amănunţită proectul de lege pentru repre­siunea evaziunii fiscale, ca şi modificările ce s’au adus con­­tribuţiunilor directe, motivate de actualul sistem fiscal, care s’a dovedit inechitabil şi prea îm­povărător. Prin nouile legi se stabileşte în primul rând justiţia fiscală, adecă desfiinţarea pri­vilegiaţilor de fapt ai legii. In­tre altele a fost reparată o pri­mă inechitate prin ridicarea mi­­nimului neimpozibd de la 9000 lei la 20.000, o măsură prin care aproape un sfert de mi- Un bilan n­scum titi de irrh ^ ^ jaU S’au mai adus ?V ^ _nea însem­nate înlesniri , în regimul ta­xelor pe succesiuni. In vederea înfronării justiției fiscale s’au luat măsuri pe de o parte prin introducerea car­netului de care fiecare contri­buabil este legat, de altă parte prin introducerea unor pedepse extrem de severe atât pentru contribuabilul fraudator, ca şi pentru funcţionarul negligent sau necinstit al fiscului. De-acum înainte se va pune în­deosebi stavilă fraudei, care se face la societăţile comerciale prin ţine­rea unei contabilităţi neregulate şi prin falsificarea bilanţurilor, punând amenzi grele pentru conducătorii întreprinderilor fă­­cându i responsabili solidar cu şefii contabilităţii. Ministrul de finanţe are con­vingerea, pe care o împărtăşeşte şi parlamentul, că prin aceste legi s-a făcut un pas înainte pe calea introducerii echității și a justiției fiscale între raporturile dintre contribuabili și fisc, ră­mânând ca în cursul anului vii­tor să se procedeze la legife­rarea marei reforme a sistemu­lui nostru f'-'-ul Cor. NOTE. LOGICA In urma atentatelor sau încer­cărilor de atentate, săvârşite la C. F R, Direcţia generală C. F. R. a luat dispoziţia ca să fie înarmaţi cantonierii. * Viitorul, comentând cazul, a­­junge la concluzia că prin înar­marea cantonierilor „se deschid alte perspective de pericol pen­tru circulaţie“ şi că „ordinea publică este suprimată După logica „Viitorului", can­­tonierii trebuiau lăsaţi fără arme, fără mijloc de apărare împotriva atentatorilor. Aceasta, pentru ca ordinea publcă să nu fie suprimată şi să nu se deschidă perspective de pericol pentru circulaţie. ?/ ANUL NOU. Copil frumos, cu chip senin ca cerul, Cu ochi vioi şi plini de duioşie ; Porneşti din nou ca să despici misterul, S’aduci pământului o bucurie, O rază de puternică lumină In tot căminul omului creştin, O dezlegare celor ce se ’nchină Şi cer sfârşitul zilelor de chin. Cobori cu dulci iuziile tale, Să ’mpărtăşeşti pe toţi deopotrivă, Să spulberi atmosfera grea de jale , Cu binecuvântarea lui milostive, Şi toţi te vor primi cu osanale. Cu sorcove , armata guralivă................. Biblioteca Judeţeană ASTRA *P 1199 k fldunarea nafonalărista­­lia Satului. Duminecă, 29 Decembrie, par­tidul national-tărănesc din Satu­lung a ținut o frumoasă și foarte populată adunare politică. Adu­narea din fruntaşa comună a Săcelelor a dovedit si cu acest prilej că scăderea popularitate partidului na­.'ţărănesc este­ nu­mai un basm vârât cu meşteşu­­gire numai în mintea celor prea lesne crez­itori. Săcelenii şi-au mărturisit dragostea încrede­rea­ în guvernul şi partidul nato ţărănesc, aplaudând mult pe vorbitori tari au Înfăţişat ade­vărata situaţiune a ţării, progra­mul şi adi­­­nea guvernului de astăzi. Adunarea a fost deschisă şi prezidată de d 1 Gh. Roşculeţ, preşedintele organizaţiei din Satulung care, în puţine cuvinte, a arătat r­­ndurile înalte şi fap­tele mari uzate de r­ .­­ guvern la putina v: . ..de dl D 1 dr. Victor Jinga sntr’o cu­vântare entuziastă şi documen­tată, expune rostul mare al par­tidului net.-ţărănesc in viata po­litică a {ârii, în alt a un an gu­vernul a rezolvat problemele grele ale stabilizării, echilibru­­lui^bugetar’, reforma administra­tivă,^ a jandarmeriei şi altele, urmărind cu stăruinţă soluţio­narea şi a celorlalte probleme cari interesează țera. Dem­­ocr­a­­ţia ţărănească e sort'.'.u a a­şeza țara noastră printre statele ci­vilizate, ridicând in primul rând pe țărani şi prin ei, cei m­iji, întreaga ța ă. Ta anime­a e da­toare să stea strânsă în jurul guvernului ei; solidaritatea din­tre ţară şi guvern prilejui­t marile prefaceri sociale, eco­mice şi morale aşteptate de vrer­e îndelungată de întreaga naţiune. D­e prof. Gh. Dragoş, în cu­vinte calde şi lămurite arată deosebirile fundamentale dintre politica economică liberală şi naţional-ţărănistă. Politica eco­nomică a actualului guvern con­tribue la ridicarea păturilor largi ale ţării, luând averea ţării din mâinile unei clici de politiciani şi trecând© spre folosinţă cla­selor mari de producători, D­ l Cirică vorbeşte despre menirea :­ organizaţiei de tineri a partidului naţional ţărănesc, expunând datoriile şi drepturile voinicilor, cerând tinerimei să se organizeze şi să activeze. D-l Gh. Roşculeţ, închizând adunarea, mulţumeşte celor de faţâ pentru căldura cu care au răspuns la chemarea partidului. A fost o zi frumoasă, o zi în care populaţia şi-a manifestat puternic convingerea că țara ga început să se 'ntremeze după îndelungata boală în care au­t­o guvernele de până a-

Next