Gazeta Transilvaniei, 1931 (Anul 94, nr. 1-130)

1931-01-01 / nr. 1

Anulsi XCIIIHea Nr. 1. NUMARUL 2 Lei 6 pagini Brasov Joi 1 Ianuarie 1931 FM**»EEHEBMt:'I i i ■—iubi ii ■ — ■ ■ _______________ ______ dSSiCTU fi ADSIIMSST&TIA - - tU fA Li I ERTATEI BRASOV. TELEFON 226 Abonamec anual 360 lei. Psutrn *tre nătate 800 lei. ituri, eclame, după tarif.1 Fondata la 1838 de George Bariţiu Apare de trei ori pe săptămână An nou ziarului. abonafilor ---------------■* rvk»._________ _ăsf 'H*r ANUL NOU Călcând pe pragul anului, în care intrăm, ne oprim un moment şi ne întoarcem ochii spre trecut. Şi grea calea ce am călcat-o şi la fel ni se prezintă şi continuarea ei. Criza grea, în care se sbate astăzi întreaga lume, lasă numai frunţi încreţite în urma ei. Frunţi încreţite de greul, al cărui sfârşit îl aşteptăm cu toţii ar fi o zi ca toate zilele şi ziua Anului nou; nu s’ar deosebi cu nimic de ultima zi a anului dispărut, — dacă am lipsi-o de importanţa ce i se cuvine. Ea este isvorul limpede cu apa răcoritoare, are-i Ce ei îc invit Ce dr reîmprospătarea Legesru înfiinţarea „Casei de retrageri şi pensiuni a zeriştiPrin România, votată lu tfianmnuate de voturi de Conurile jgiuitoare la sfârşitujI sesiunei trecute, la funia cu 1 Ianuarie a noului an 1931, când devin obligatorii reţinerile şi vărsămintele cotizaţiilor salariaţilor şi a întreprinzătorilor de ziare conform dispoziţiunilor legii intrată în vigoare. Dată fiind marea importanţă a acestei legi pentru breasla gazetarilor români din cuprinsul ţării, e bine să recapitulăm pe scurt rostul acestei legiferări. Scopul Casei de retrageri şi pensiuni este să asigure ziariştilor de profesiune, membrii ai Casei, pensiuni de retragere, pensiuni de invaliditate şi pensiuni pentru văduvele şi orfanii minori ai ziariştilor decedaţi. Pentru 10 ani de cotizaţii sau de vechime în presă, pensiunea de invaliditate va fi de 40 la sută din salariu. Pentru fiecare an în plus cuantumul pensiei de invaliditate crește cu câte 3 la sută. După o vechime de 30 ani gazetarul primește ca pensie leafa întreagă, luându-se ca medie salarul pe ultimii 5 ani din salarizare. Văduvele gazetarilor primesc pensie dela 38 la sută până la 60 de sută după anii de convieţuire legală cu soţul decedat. Pentru copii minori se stabileşte de asmenea un procent corespunzător (dela 20—40 la sută) din pensiunea decedatului părinte. Fondul social al Casei se compune din cotizaţiile lunare de câte 50 ale asiguraţilor şi ale întreprinderilor de ziare, din contribuţia statului (cinci milioane lei anual timp de 10 ani) precum şi din alte subvenţii şi venituri. Aceste câteva date sunt suficiente pentru a evidenţia importanţa acestei legi pentru aputerii de a-şi continua calea. Privind trecutul şi dându-ne seamă de greutăţile ce a trebuit să le răzbim, să prindem putere şi curaj pentru cele ce ne mai stau în drum. Acesta este rostul de care trebue să ţinem seamă în această zi. Tăria şi curajul pentru lupta în viitor numai în el le găsim, întăriţi în puteri şi înălţaţi sufleteşte de rezistenţa cu care am pătruns piedicile trecutului, să prindem curajul şi nădejdea, cari ne vor netezi drumul viitorului. Aceasta nu este urarea ce o facem de Anul nou. sigurarea viitorului gazelanior, cari până la aducerea acestei legi n-aveau pentru anii bătrâneţii sau pentru cazuri de invaliditate aproape nici un ajutor. Când scriu aceste rânduri nni reamintesc îndeosebi soartea gazetarilor de profesie ardeleni, cari, deşi au stat pe vremuri în primele rânduri ale luptătorilor pentru păstrarea conştiinţei naţionale, ajunşi la bătrâneţe sau la neputinţă au rămas pe drumuri, muritori de foame sau şi-au încheiat zilele în vreun spital sau casă de sănătate pe cheltuiala prietinilor şi a cunoscuţilor cuprinşi de milă. Pe dinaintea ochilor mei sufleteşti trec în aceste clipe figurile predecesorilor mei la acest ziar: Grigorie Maior, Traian Pop, Augustin Paul şi Silvestru Moldovan, cari au muncit fără preget o viaţă întreagă, cari au fost condamnaţi la ani de zile închisoare pentru scrisul lor şi cari — ce tragedie cumplită ! — istoviţi de munca neîntreruptă şi de mizeria îndurată zeci de ani, s’au sfârşit în case de a- fienaţi. Dacă pe vremuri am fi avut o Casă de pensiuni, ce uşor s’ar fi putut înlătura această tragedie. Cei istoviţi în munca grea de ziarist şi-ar fi putut căuta de sănătate şi ar fi putut trăi ultimii ani ai viejii lor sburciumate la adăpostul grijilor materiale din pensia ce-ar fi primit-o. Astăzi, graţie acestei legi, soartea gazetarilor este asigurată şi trebuie să fim profund mulţumitori guvernării Partidului Naţional-Ţărănesc, care şi-a ţinut de o datorie de căpetenie să aducă această lege pentru înfiinţarea Casei de retrageri şi pensiuni a ziariştilor. Această lege denotă nu numai respectul ce-l poartă d-l Iuliu Maniu, sub a cărui guvern s’a înfăptuit această lege, faţă de presă dar şi dragostea pe care o are faţă de mânuitorii condeiului, pe care a dorit să-i vadă odată scăpaţi de grija zilei de mânelor înaltei misiuni pe care o are presa într-o ţară. De încheiere o dorinţă şi un trăiesc apel cătră colegiigazetari. Dacă vremurile, prin care trecem, nu ne pot face pe toţi gatarii să înţelegem să reducem atacurile contra unei guvernări, care caută să-şi facă datoria faţă de ţară şi neam în zilele critice prin care trecem, să nu uităm nici o clipă că acest guvern, atât de mult atacat şi bârfit de unii contraşi, a fost primul care s’a gândit şi s’a grăbit să asigure ziariştilor şi familiilor lor un traiu mai omenesc pentru cazuri de invaliditate şi de retragere din presă. Deşi recunoştinţa este o floare rară, totuşi reamintirea binelui făcut să ne facă pe toţi mai înţelegători pentru vremurile grele prin care trece ţara şi neamul. Victor Branisce, orice mijloace deprobsţiune pentru a dovedi mărimea dobânzilor plăţite sau a celor ce urmează a fi plătite. Deasemenea se prevăd pedepse aspre în bani şi închisoare pentru cei care calcă dispoziţiile acestei legi. Al doilea proiect de lege depus de d-l ministru de finanţe Mihai Popovici prevede înfiinţarea Băncii agriculturii româneşti. Această bancă va avea un capital de 630 milioane lei, dintre cari 150 milioane vor fi subscrise de particulari (150 mii acţiuni de câte 1000 lei una) iar restul de 500 milioane lei va fi vărsat de stat, ce se renunţă pe timp de 30 ani la orice remuneraţie şi amortizare. Scopul acestei Bănci este însănătoşarea financiară şi economică a plugarilor. Banca va pelua datoriile agricultorilor cu dobânzi mai mari de 12 la sută, cu condiţiunea ca datoria totală a datornicului să nu depăşească suma ce poate fi amortizată, cu valoarea în momentul prelucrai la 33 la sută din produsul brut al agricultorului, înfiinţarea acestei bănci precum şi apropiata înfiinţare a Creditului ipotecar agricol sunt măsuri aşteptate cu multă înfrigurare de agricultorii noştri pentru a-şi uşura situaţia grea în care au ajuns din cauza carnetelor mari şi a scăderii preţului bucatelor. , Guvernul Partidului Naţional Ţărănesc n’a putut face de Crăciun un dar mai folositor ţărănime! noastre decât depunănd pe biroul Parlamentului aceste două legi, iar noi cu toţii trebuie să fim mulţumitori d-lor miniştrii Mhal Popovici şi Voicu Niţescu, amândoi fii ai judeţului nostru, pentru aducerea acestor legi atât de mult dorite de ţărănimea noastră. re. TjffjL -----------------------i?aa jrffl aw »?î nm% fi! fot tfca it !■ •' ia# MfeEfc&ik âk £a» A Vv î fei S » ^ i % v . KKiami Cii tutii pil de leii. Pentru ifltrarigrea camerei şi pentru înfiinţarea Banei Agrisiaturii româneşti. Bucureşti 30 Dec. 1930. In ajunul Crăciunului s’au depus pe biroul Camerei două importante proiecta de legi, cari sunt menite să vină în aeste zile de grea criză în ajutorul mult încercatului nostru popor. D 1 minibru al justiţiei Voicu NHescu. ?ur, In aplauzele pndaimentu»^, anii aşteptata lege co metei, prin care eu fie iri.„iedfcceţi cămătării fără suflet, să mai stoarcă vlaga popeau ui nostru punând In prime); şi munca şi proprietatea ţărmului nostru prin carnete Eu- wmeaoare. Proiectul de lege al Cometei, care conține 11 erticole, fixează dobânda legală la 5 la sută peste scontul Băncii Naționale. Adecă nu se pot lua mai mult decât 5 la sută peste ibobânda, cu care Banca Naționaă a României dă bani împrumut Băncilor, iar dobânda convenţională care trebuie fixa în scris între bancă şi datornic, nu poate trece de 9 la sută peste scontul Băncii Nţionale. Cu alte cuvinte zic, dobânda legală se fixează la 14 la sută, iar cea convenţională la cel mult 18 la sută, scontul Băncii Naţionale fiind azi 9 la suta. Proiectul de lege permite Mini iwlfffl d-lii kor /'.ilahodii o_a nuitf«.at UT3 £Lm tentat împotriva dlui Em. Soccj, directorul ziarelor «Dimineaţa" şi «Adevărul». Faptul e cu atât mei odios cu cât e tentatorul un elev de liceu este în cazul dorit, unealta inconştientă a unui iaş sistem prin care oamenii melari, orbii de anumite câtimi îşi ascund criminalitatea la spatele unui minor prostit cu banii trimis cu revolverul în mână să ucidă. înfierăm facta inconştientului criminal transformat în „erou" asasin, dar reprobăm cu toată revolta baza salbateciei a agitetorilor, caii confundă rostul şcolii cu menirea unei anartice instituţiuni acărei chemare e distrugerea sufletului şi creşterea de asasini. Cum s-a petrecut atentatul. Const. Dimitrescu, elev în clasa VI a liceului Internat din Iaşi, venit Duminecă seara în Capitala, s-a prezentat Luni dimineaţa la ziarul „Adevărul" unde a încercat să-l vadă pe d-l Socor. Liceanul pretexa că are o scrisoare din partea unui grup de muncitori şi că trebue s’o predea personal directorului ziarelor. N’a putut fi însă primit, cu toate insistente sale. După amiaza, Dumitrescu s’a prezentat din nou la „Adevărul" şi a depus aceleaşi insistenţe. In cele din urmă a admis să predea scrisoarea printr’un om de serviciu, şi a aşteptat un răspuns In hall-ul redacţiei, D-1 Socor a citit scrisoarea. Era o ticluire copilăroasă ca din partea unor comunişti cari vroiau să vină în ţară, şi d-1 Socor, mihai a cerut să-i fie adus tânărul purtător al scrisoare!. Dumitrescu a fost introdus. Imediat ce a intrat in birou, el a scos un revolver şi a descărcat două gloanţe. Nici unul nu a nimerit ţinta. D-1 Socor, s’a aplecat instinctiv in ccsul biroului. Directorul „Adevărului" s’a strecurat sub birou şi i’a apucat de picioare pe atentator. o a «nona o luptă. în '•urni’’ cetera Dumitrescu, a lovit la cep cu revolverul pe d-1 Socor, revocându-i câteva răni uşoare. Person,riul redacţiei intervenind între timp, a dezarmat pe atentator anunţând şi autorităţile. Starea victimei nu prezintă nici o gravitate. Ancheta. La faţa locului au sosit, la aflarea atentatului, rinii I. Mihalache, ministrul internelor, col. G. Marinescu prefectul poliţiei, V. Ionescu şi Eugen Christescu de la siguranţa generală a Statului, V. Gustav, şeful siguranţei Capitalei. Atentatorul a fost ridicat şi transportat la siguranţa generală a Statului. La primele cercetări, atentatorul a declarat că face parte regiunea „Arhanghelul Mihai", şi că a fost redemnei de către avocatul Gh. Lefter să se ducă la Bucureşti spre a săvârşi atentatul. Tot avocatul Lefter este acela care i-a dat revolverul, un tip Steyer militar, care însă după cele două gloanţe descărcate, n’a mai funcţionat. Din Iaşi, Dumitrescu a plecat însoţit de un student ,la Galaţi, unde a stat două zile. Duminecă seara a venit la Bucureşti pentru a şi pune placul în aplicare. Suveranul în ziua Anului Nou. Dl Mihai Popovici, ministru de finanţe şi ad-imerica la preşidenţia de consiu, a fost primit in audienţă alaiineri la ora 4 de către suveran. Cu această ocazie s a stabilit că Suveranul va veni în ziua de 1 ianuarie, cu un tren special, la Bucureşti, pentru a asista la serviciul de la mitropolie şi a primi felicitări de Anul Nou. ,in aceiaşi ceară Suveranul se va intoarce la Sinaia, unde va rămâne până la 19 ianuarie.