Gazeta Transilvaniei, 1931 (Anul 94, nr. 1-130)

1931-01-01 / nr. 1

Pagina 2. Situaţia politică a P. N.­T. Declaraţiile d-lui luliu Maniu. In n-rii de Crăciun al marelui ziar vienez „Neue Freie Presse" a apărut un important interview al d-lui luliu Maniu, preşedintele P. N.-Ţ., în care a precizat punctul de vedere al Ro­mâniei faţă de criza mondială, faţă de atitudinea Rusiei sovietice, faţă de planul Briand privitor la realizarea unei confederaţiuni generale a Sta­telor europene şi despre raporturile României cu Austria. întrebat asupra situaţiei interne din România d-1 luliu Maniu a declarat următoarele : Situaţia internă din România este consolidată sub toate ra­porturile. Partidul național-țără­­nesc reprezintă voința națiunii de­oarece se sprijină pe majo­ritatea covârșitoare a opiniei publice. Regele Carol acordă guvernului format din sânul a­­cestui partid încrederea Sa de­plină, manifestată deseori. Par­tidul național țărănesc cu majo­ritatea lui parlamentară com­pactă și solidaritatea lui disci­plinată asistă guvernul în rezol­­virea tuturor problemelor de Stat. Regele este decis să dom­nească în mod parlamentar. Așa fiind, nu se poate vorbi în baza acestor fapte, de o schim­bare a regimului sau de o criză de guvern. Problemele esenţiale de Stat ale politicei interne româneşti, a căror rezolvire era principala datorie politică şi programatică a partidului naţional-ţărănesc au fost deslegate. Un sistem de gu­vernare constituţională a fost introdus împreună cu un parla­mentarism ireproşabil şi sincer. Influenţa politică legitimă a a­­grarienilor în conducerea Sta­tului, este asigurată, descentra­lizarea administrativă a devenit o realitate, porţile vieţii noastre economice sunt larg deschise capitalului străin şi experienţii străine şi tratamentul just al ' ‘ ■JTïTiltlfi'Itt'Pj1! 1rs* —« a fost realizat într’o măsură mai mare poate ca ori­unde. Regele a fost reaşezat în drepturile Sale fără cea mai mică zgu­duire a ordinei şi liniştei şi în mijlocul entuziasmului general. România clădită pe fundamente pur nationale se afirmă astfel ca un Stat de Drept, încrederea străinătăţii fată de stabilitatea politică a României poate fi cu atât mai mare cu cât nicăeri ca în România o atât de puternică unitate cultu­rală a poporului nu corespunde structurii politice a tării, cu toate că unitatea naţională n’a devenit o realitate decât de un deceniu. Oricât de aprinse ar fi divergenţele de opinii poli­tice şi luptele între partide şi între oamenii de stat şi oricât de mult ele i-ar deosebi şi des­părţi, nimic nu le desparte to­tuşi în ce priveşte conştiinţa naţională şi patriotică şi senti­mentul datoriei şi al răspunderii istorice. Fireşte, mai există o întreagă serie de chestiuni economice şi administrative foarte importante de rezolvit, dar şi acestea vor primi soluţii pozitive şi foarte apropiate, graţie priceperii rare, judecăţii sigure, conştiinţei sco­pului urmărit şi puterii de muncă a Regelui, familiarizat într-o mă­sură extraordinară cu toate pro­blemele de stat, precum şi gra­ţie preşedintelui de Consiliu Mironescu, care a devenit aşa de cunoscut în domeniul poli­ticei externe. Aceasta cu atât mai mult cu cât ei se pot spri­jini cu toată siguranţa pe pu­terea­­disciplinată a partidului naţional-ţărănesc, care e condus de propria lui ideologie. De aceea am şi supus regelui Carol propunerea numirii unui alt preşedinte de Consiliu şi am încredinţat conducerea par­tidului actualului ministru de Interne Mihalache, o persona­litate care, precum cred, este abia acum apreciată de străină­tate în deplină măsură. Aceste împrejurări fericite mi-au per­mis să plec în străinătate ca persoană cu totul privată. e linişte în Basarabia „Universul" şi „Ordinea" au fost date în judecată. Ziarele „Universul" şi „Ordi*­nea* din 30 Decembrie cor. pu­blică o serie de inform­aţiuni cu caracter alarmist, în care se re­latează, că în judeţul Soroca sar fi descoperit o organizaţie revoluţionară, compusă din pri­marii mai multor comune, cari posedau depozite clandestine de arme şi proectau o mişcare sub­versivă pentru data de 28 De­cembrie cor. Ministerul de Interne verifi­când imediat aceste ştiri, a gă­sit că sunt pedeantregul inven­tate şi le dă cea mai catego­riei de amintire. Dacă ziarele .Universul* şi .Ordinea* eu înţeles­­să se re­fere la ancheta incepută încă de acum 10 zile asupra unei neînsemnate organizaţii de li­necat comunist, formată din e­ ţevi de SCCam­ in Ocsaiauto, cv­tunci este incontestabil că cu rea credinţă au fdsifcat pe deantregul lucrurile. Cum reportajele publicate de numitele ziare sunt de natură a provoca în mod vinovat nelinişte în opinia publică şi atingerea creditului Statului ministerul de Interne a sesizat instanţele ju­decătoreşti, pentru a se des­chide acţiune publică şi a se aplica sancţiunile prevăzute de legea alarmismului. Declaraţiile d-lui Armand Câtinescu. Tot în această chestiune, d-l Armand Câtinescu, subsecre­tarul de Stat al Ministerului de Interne, a făcut reprezentanţilor presei următoarele ne declara­­ţiuni : Am citit informaţiunea alar­mistă publicată în Itziarul .Uni­versul* de astăzi: Ţin să dau o desminţire ca­tegorică celor relatate acolo. Nu este adevărat că ar fi fost arestat sau cel puţin implicat vre­un primar în organizaţii co­muniste . Nu este adevărat că cin­eva ar fi făcut mărturisiri a­­supra existenţei vre­unor depo­zite clandestine de arme in ju­deţul Soroca. Nu este adevărat că s’ar fi plănuit o mişcare subversivă pentru data de 28 Decem­. cri. Nu este adevărat că s’ar fi găsit­­un plan* al vre-unei pro­­ectate mişcări. Dacă ziarul .Universul* a în­ţeles so se Is rn­hela începută încă de acum 10 zile asupra unei neînsemnate orga­nizaţii de tineret comunist, com­pusă din elevi de şcoală din Basarabia, alune, este incontes­tabil că cu rea credinţă a falsi­ficat pe deantregul lucrurile. In orice caz reportajul­­Uni­versului* este de natură sa pro­voace nelinişte în opi­na publică din ţară şi din străinătate. Ministrul Franţei a crezut util să ne ceară informaţîuni in a­­ceastă privinţă. I dă deci cât rău se poate face ţârii prin mijloa­cele criminale intre­buluţate de aceste ziare. De aceea astăzi chiar am se­sizat instanţa represivă pentru FOILETONUL „GAZETEI TRANSILVANIEI*. Colindele..... Câtă duioşie se ascunde in acest cuvânt ! Colindă ! E nu- i mai sonoritate, poezie şi vi­ l sore. Colinda mi-e cântecul cel mai dreg; el nu te oboseşte, ascultându 1. Te transportă, ca prin farmec, pe aripi nevăzute, spre lagunele feerice ale bas­melor şi miturilor. Te vrăjeşte în faţa ieslei celei sfinte făcân­­du-te martor ocular şi sufletesc al minunii Naşterii Domnului, al celui mai mare şi strălucitor eveniment, petrecut aevea, a­­cum o mie nouă sute treizeci de ani. Prefer o colindă frumoasă ori­cărei simfonii ! O iubesc pentru primitivitatea ei, pentru vigoarea ei neprefăcută, pentru căldura şi elanul ei nemijlocit, pentru lirismul ei neasemănat de du­­ios. Iubesc colindele şi cânte­cele de stea, nu pentru­ că sunt ale noastre, parfumate flori ale tradiţiei, ci pentru­ că româneşti fiind, sunt profund omeneşti. Prin nici-o operă de artă, su­fletul poporului nostru nu se depăşeşte mai mult, nu se uni­versalizează mai viguros, nu străluceşte într’un vestmânt mai solemn, într’o lumină mai sacră, deci nu atâta splendoare de leter­­rescenţă naturală, ca în colin­dele noastre. Colinda e puntea de diamant, ce ne leagă de Dum­nezeire. Colinda e cel mai pri­mitiv, dar şi cel mai preţios titlu de nobleţe şi mândrie al popo­rului nostru. Şi e cântată de copii. De copii noştri. O gene­raţie întreagă de vlăstare nevi­novate ! O, dacă am şti să în­văţăm curăţenia de la aceşti copţi şi să-i creştem apoi în acest spirit de nevinovăţie, pe care ne prezintă ei cu atâta dărnicie şi sinceritate. Colindele... au fost cultivate anul acesta, frumos, ca nici­­odată. Să le mulţumim tuturor acelora cari ne-au făcut să trăim clipe de înaltă satisfacţie. Cuvine-se să amintim numele lor : d-na Eleonora Ştefănescu, prof. de muzică, pentru organi­zarea­­Serbării de Crăciun, dată de liceul de fete .Principesa Elena*. D-lui I. Brânzea, diri­gintele corului Sf.­­Nicolae pen­tru concertul din 15 Dec. a. c., d-nului prof. N. Oancea pentru succesul concertului bisericesc din Cetate (21 Dec. e. c ), d­lui lonescu dir. şcoalei primare Nr. 1 pentru reuşita serbare şco­­lară-producţiunea Naşterii Dom­nului şi nu mai puţin luceafăru­lui nostru în domeniul muzicii, C. Bobescu, pentru contribuţia compoziţiilor sale. Cu acest bun augur al anu­lui ce moare, sa deschidem cu încredere porţile noului an. /. Al. R. L. GAZETA TRANSILVANIE Abonaţii cari ne fac re­­­clamaţiuni şi comunicări in scris in chestia ziaru­lui sunt rugaţi a ne in­dica întotdeauna şi n­ rul de pe adresă sub care li se trimite ziarul. a constata judecătoreşte faptul şi a aplica sancţiunea. Adaog că în acest moment cea mai desăvârşită linişte dom­neşte în întreag­a ţară şi că sin­gurul lucru­­care a putut să a­­ducă o atingere a acestei linişti a fost numai reportajul vinovat din ziarul .Universu­l*. De altminteri guvern­­ nu e­­zită să ia împotriva oricui mă­surile cele mai riguroase pen­tru garantarea siguranței Statului. Insinuările la adresa d-­ui Mihai Popovici Din partea Ministerului de Fi­nanţe primim­­următorul comu­nicat : In urma insinuărilor apărute în unele ziare, privitoare la o­­bligaţiile fiscale ale­­d-lui Mihai Popovici, ministrul finanţelor, pentru lămurirea celor ce s’ar putea lăsa induşi în eroare, Ministerul de Finanţe aduce la cunoştinţă că declaraţiunile de impunere ale d-lui Mihai Popo­vici, figurează înregistrate la Percepţia Circumscripţiei l­a Braşov precum urmează : Pe anul 1928 sub No. 680 din 23 Ianuarie 1928, pe anul 1929 sub No. 653 din 28 Ianua­rie 1929 şi pe 1930 sub No. 1694 din 7 Februarie 1930; întrucât priveşte achitarea im­pozitelor de mai sus, reese din rolurile acestei percepţii că im­pozitul pe anul 1928 este achi­tat sub chitanţa No. 17106 din 1928, pe anul 1929 sub chi­tanţa N-rul 22121 din 1929 şi pe anul 1930 sub chitanţa No. 17108 din 1930. In consecință d-l Mihai Po­povici nu datorează nimic pe trecut fiscului, impozitele sale fiind achitate la zi. Prelungirea redu­cerilor şi gratuită­ţilor pe C. F. R. Direcţiunea gen. a Regiei au­tonome cft. a luat dispoziţiunea ca toate permisele pe căile fe­rate, ale ziariştilor, decoraţilor, cu ordinul „Mihai Viteazul" şi Virtutea militară, deputaţilor şi senatorilor, veteranilor războiu­­lui dela 1877—78, invalizilor orbi de războiu şi ofiţerilor de stat major, secţiunea VII trans­porturi, a căror valabilitate ex­piră la 31 Decembrie 1930, să fie valabile până la 15 Ianuarie 1951. De asemeni vor rămâne va­labile, până la aceeaşi dată şi carnetele de identitate, cu 50 la sută reducere, ale pensiona­rilor statului şi abonamentele de serviciu ale ceferiştilor. In ceea­ ce priveşte călătoria personalului drumului de fier s’a dispus ca până la 15 Ianua­rie, acest personal să poată călători, cu 75 la sută reducere fără a se mai face reţinerea cupoanelor ataşate la carnetele de identitate. Aceste nouă dispoziţiuni au fost comunicate telegrafic, tutu­ror staţiunilor cft. din ţară, pre­cum şi organelor de control. Vilii Baturaie vecin Sas pivnigiBe „iSiiHU S* Sir*. BSe­ ®g**ă &L». 14 Ui 20 - 26 TUICA naturală de prim« Lei 38-40 Apă minerală Lei ?k Nisolae BS|buwiMt. Nr. 1 ,y'l Inmormântarea lui Vintila Brătianu. După un serviciu divin oficiat Vineri înainte de amiezi la to­­cuinţa din Mihăeşti a defunctului, rămăşiţele pământeşti ale lui Vintilă Brătianu au fost ridicate şi conduse la halta Govora, de unde au fost pornite spre cripta familiară de la Fiorica, unde a doua zi a avut loc înhumarea. Serviciul religios a fost ofic­ciat de un sobor de preoţi în frunte cu episcopul Nichita al Argeşului, Ghenadie al Buză­ului, arh. Nifon Criveanu şi preotul din Piteşti. Răsp­usurile au fost date de corul Patriar­chal şi corul catedralei Sf. Gheorghe Piteşui După oficierea serviciului re­ligion coşciugul a fost ridicat de foşti miniştrii liberali şi dus în faţa capelei, unde au rostit discursul: episcopul Nahita al Argeşului, d-1 Mihai Popovici ministru de fin­nţe, Traian Bratu preşed. Senatului, gen. Coader­escu şi d 1 I. G Duca. In timpul așezării in criptă ale osemintelor defunctului s’au tras mai mu­te salve de foc. Solemnitatea a luat sfârșit pe la ora­­ d. e. Candidaţii naţional-ţărănişti la alegerile parţiale Joi 29 ianuarie vor avea loc alegeri parţiale pentru patru locuri de deputat şi­i anume în judeţele: Vlaşca, Putna, Bihor şi Cernăuţi şi pentru două lo­curi de senator în judeţele Ca­­raş şi Teleorman. Partidul naţional-ţărănist a fixat următoarele candidaturi : La Cameră : In judeţul Vlaşca, d-1 Al. Cartojan, actualul pre­fect. In judeţul Putna, d-1 Ion, P. Ioan, actualul pre­f, fi ac­­tualul secretar general al direc­toratului Banatului. In judeţul Cernăuţi, Partidul Naţional Ţă­rănesc nu va pune candidat, ci va susţine pe d-l Griforovici candidatul social-democru.­A­ceasta în urma faptului ca ale­gerea se face pentru locul ră­mas vacant în urma morţii de­­putatului Pistinei, ales în cartel cu guvernul. La Scant: In judeţul Teleor­man d-l Tuliu Panait, actualul prefect. In judeţul Caraş, d-l Aurel Dobrescu, fost subsecre­tar de stat și fost director al Ardealului. Un discurs al Papei S. S. Papa nu crede că va izbucni în curând un nou războiu. Primind în audienţă pe car­dinali în ajunul Crăciunului, Papa a ţinut o cuvântare în care a vorbit între altele des­pre dezastruoasele condiţiuni economice în care se găsesc popoarele cele mai bogate. Papa a adăugat că la orizont sunt nori deşi, însă are pro­funda convingere că norii se vor împrăştia fără să dea loc la dezastre. In continuarea cuvântărei sale S. S. Papa a arătat că nu cre­de în realitatea amen­iţărilor unui războiu, de­oarece nu poate să creadă în existenţa unui Stat capabil să deslănțue un nou război, acum când o­­menirea suferă încă de rănile provocate de războiul cel mare. Papa a vorbit apoi de pro­paganda protestantă în Roma, pe care o socoteşte contrară pactelor, cum şi caracterului sfânt al Romei.

Next