Gazeta Transilvaniei, 1931 (Anul 94, nr. 1-130)
1931-01-01 / nr. 1
Pagina 2. Situaţia politică a P. N.T. Declaraţiile d-lui luliu Maniu. In n-rii de Crăciun al marelui ziar vienez „Neue Freie Presse" a apărut un important interview al d-lui luliu Maniu, preşedintele P. N.-Ţ., în care a precizat punctul de vedere al României faţă de criza mondială, faţă de atitudinea Rusiei sovietice, faţă de planul Briand privitor la realizarea unei confederaţiuni generale a Statelor europene şi despre raporturile României cu Austria. întrebat asupra situaţiei interne din România d-1 luliu Maniu a declarat următoarele : Situaţia internă din România este consolidată sub toate raporturile. Partidul național-țărănesc reprezintă voința națiunii deoarece se sprijină pe majoritatea covârșitoare a opiniei publice. Regele Carol acordă guvernului format din sânul acestui partid încrederea Sa deplină, manifestată deseori. Partidul național țărănesc cu majoritatea lui parlamentară compactă și solidaritatea lui disciplinată asistă guvernul în rezolvirea tuturor problemelor de Stat. Regele este decis să domnească în mod parlamentar. Așa fiind, nu se poate vorbi în baza acestor fapte, de o schimbare a regimului sau de o criză de guvern. Problemele esenţiale de Stat ale politicei interne româneşti, a căror rezolvire era principala datorie politică şi programatică a partidului naţional-ţărănesc au fost deslegate. Un sistem de guvernare constituţională a fost introdus împreună cu un parlamentarism ireproşabil şi sincer. Influenţa politică legitimă a agrarienilor în conducerea Statului, este asigurată, descentralizarea administrativă a devenit o realitate, porţile vieţii noastre economice sunt larg deschise capitalului străin şi experienţii străine şi tratamentul just al ' ‘ ■JTïTiltlfi'Itt'Pj1! 1rs* —« a fost realizat într’o măsură mai mare poate ca oriunde. Regele a fost reaşezat în drepturile Sale fără cea mai mică zguduire a ordinei şi liniştei şi în mijlocul entuziasmului general. România clădită pe fundamente pur nationale se afirmă astfel ca un Stat de Drept, încrederea străinătăţii fată de stabilitatea politică a României poate fi cu atât mai mare cu cât nicăeri ca în România o atât de puternică unitate culturală a poporului nu corespunde structurii politice a tării, cu toate că unitatea naţională n’a devenit o realitate decât de un deceniu. Oricât de aprinse ar fi divergenţele de opinii politice şi luptele între partide şi între oamenii de stat şi oricât de mult ele i-ar deosebi şi despărţi, nimic nu le desparte totuşi în ce priveşte conştiinţa naţională şi patriotică şi sentimentul datoriei şi al răspunderii istorice. Fireşte, mai există o întreagă serie de chestiuni economice şi administrative foarte importante de rezolvit, dar şi acestea vor primi soluţii pozitive şi foarte apropiate, graţie priceperii rare, judecăţii sigure, conştiinţei scopului urmărit şi puterii de muncă a Regelui, familiarizat într-o măsură extraordinară cu toate problemele de stat, precum şi graţie preşedintelui de Consiliu Mironescu, care a devenit aşa de cunoscut în domeniul politicei externe. Aceasta cu atât mai mult cu cât ei se pot sprijini cu toată siguranţa pe putereadisciplinată a partidului naţional-ţărănesc, care e condus de propria lui ideologie. De aceea am şi supus regelui Carol propunerea numirii unui alt preşedinte de Consiliu şi am încredinţat conducerea partidului actualului ministru de Interne Mihalache, o personalitate care, precum cred, este abia acum apreciată de străinătate în deplină măsură. Aceste împrejurări fericite mi-au permis să plec în străinătate ca persoană cu totul privată. e linişte în Basarabia „Universul" şi „Ordinea" au fost date în judecată. Ziarele „Universul" şi „Ordi*nea* din 30 Decembrie cor. publică o serie de informaţiuni cu caracter alarmist, în care se relatează, că în judeţul Soroca sar fi descoperit o organizaţie revoluţionară, compusă din primarii mai multor comune, cari posedau depozite clandestine de arme şi proectau o mişcare subversivă pentru data de 28 Decembrie cor. Ministerul de Interne verificând imediat aceste ştiri, a găsit că sunt pedeantregul inventate şi le dă cea mai categoriei de amintire. Dacă ziarele .Universul* şi .Ordinea* eu înţelessă se refere la ancheta incepută încă de acum 10 zile asupra unei neînsemnate organizaţii de linecat comunist, formată din e ţevi de SCCam in Ocsaiauto, cvtunci este incontestabil că cu rea credinţă au fdsifcat pe deantregul lucrurile. Cum reportajele publicate de numitele ziare sunt de natură a provoca în mod vinovat nelinişte în opinia publică şi atingerea creditului Statului ministerul de Interne a sesizat instanţele judecătoreşti, pentru a se deschide acţiune publică şi a se aplica sancţiunile prevăzute de legea alarmismului. Declaraţiile d-lui Armand Câtinescu. Tot în această chestiune, d-l Armand Câtinescu, subsecretarul de Stat al Ministerului de Interne, a făcut reprezentanţilor presei următoarele ne declaraţiuni : Am citit informaţiunea alarmistă publicată în Itziarul .Universul* de astăzi: Ţin să dau o desminţire categorică celor relatate acolo. Nu este adevărat că ar fi fost arestat sau cel puţin implicat vreun primar în organizaţii comuniste . Nu este adevărat că cineva ar fi făcut mărturisiri asupra existenţei vreunor depozite clandestine de arme in judeţul Soroca. Nu este adevărat că s’ar fi plănuit o mişcare subversivă pentru data de 28 Decem. cri. Nu este adevărat că s’ar fi găsitun plan* al vre-unei proectate mişcări. Dacă ziarul .Universul* a înţeles so se Is rnhela începută încă de acum 10 zile asupra unei neînsemnate organizaţii de tineret comunist, compusă din elevi de şcoală din Basarabia, alune, este incontestabil că cu rea credinţă a falsificat pe deantregul lucrurile. In orice caz reportajulUniversului* este de natură sa provoace nelinişte în opina publică din ţară şi din străinătate. Ministrul Franţei a crezut util să ne ceară informaţîuni in această privinţă. I dă deci cât rău se poate face ţârii prin mijloacele criminale intrebuluţate de aceste ziare. De aceea astăzi chiar am sesizat instanţa represivă pentru FOILETONUL „GAZETEI TRANSILVANIEI*. Colindele..... Câtă duioşie se ascunde in acest cuvânt ! Colindă ! E nu- i mai sonoritate, poezie şi vi l sore. Colinda mi-e cântecul cel mai dreg; el nu te oboseşte, ascultându 1. Te transportă, ca prin farmec, pe aripi nevăzute, spre lagunele feerice ale basmelor şi miturilor. Te vrăjeşte în faţa ieslei celei sfinte făcându-te martor ocular şi sufletesc al minunii Naşterii Domnului, al celui mai mare şi strălucitor eveniment, petrecut aevea, acum o mie nouă sute treizeci de ani. Prefer o colindă frumoasă oricărei simfonii ! O iubesc pentru primitivitatea ei, pentru vigoarea ei neprefăcută, pentru căldura şi elanul ei nemijlocit, pentru lirismul ei neasemănat de duios. Iubesc colindele şi cântecele de stea, nu pentru că sunt ale noastre, parfumate flori ale tradiţiei, ci pentru că româneşti fiind, sunt profund omeneşti. Prin nici-o operă de artă, sufletul poporului nostru nu se depăşeşte mai mult, nu se universalizează mai viguros, nu străluceşte într’un vestmânt mai solemn, într’o lumină mai sacră, deci nu atâta splendoare de leterrescenţă naturală, ca în colindele noastre. Colinda e puntea de diamant, ce ne leagă de Dumnezeire. Colinda e cel mai primitiv, dar şi cel mai preţios titlu de nobleţe şi mândrie al poporului nostru. Şi e cântată de copii. De copii noştri. O generaţie întreagă de vlăstare nevinovate ! O, dacă am şti să învăţăm curăţenia de la aceşti copţi şi să-i creştem apoi în acest spirit de nevinovăţie, pe care ne prezintă ei cu atâta dărnicie şi sinceritate. Colindele... au fost cultivate anul acesta, frumos, ca niciodată. Să le mulţumim tuturor acelora cari ne-au făcut să trăim clipe de înaltă satisfacţie. Cuvine-se să amintim numele lor : d-na Eleonora Ştefănescu, prof. de muzică, pentru organizareaSerbării de Crăciun, dată de liceul de fete .Principesa Elena*. D-lui I. Brânzea, dirigintele corului Sf.Nicolae pentru concertul din 15 Dec. a. c., d-nului prof. N. Oancea pentru succesul concertului bisericesc din Cetate (21 Dec. e. c ), dlui lonescu dir. şcoalei primare Nr. 1 pentru reuşita serbare şcolară-producţiunea Naşterii Domnului şi nu mai puţin luceafărului nostru în domeniul muzicii, C. Bobescu, pentru contribuţia compoziţiilor sale. Cu acest bun augur al anului ce moare, sa deschidem cu încredere porţile noului an. /. Al. R. L. GAZETA TRANSILVANIE Abonaţii cari ne fac reclamaţiuni şi comunicări in scris in chestia ziarului sunt rugaţi a ne indica întotdeauna şi n rul de pe adresă sub care li se trimite ziarul. a constata judecătoreşte faptul şi a aplica sancţiunea. Adaog că în acest moment cea mai desăvârşită linişte domneşte în întreaga ţară şi că singurul lucrucare a putut să aducă o atingere a acestei linişti a fost numai reportajul vinovat din ziarul .Universul*. De altminteri guvern nu ezită să ia împotriva oricui măsurile cele mai riguroase pentru garantarea siguranței Statului. Insinuările la adresa d-ui Mihai Popovici Din partea Ministerului de Finanţe primimurmătorul comunicat : In urma insinuărilor apărute în unele ziare, privitoare la obligaţiile fiscale aled-lui Mihai Popovici, ministrul finanţelor, pentru lămurirea celor ce s’ar putea lăsa induşi în eroare, Ministerul de Finanţe aduce la cunoştinţă că declaraţiunile de impunere ale d-lui Mihai Popovici, figurează înregistrate la Percepţia Circumscripţiei la Braşov precum urmează : Pe anul 1928 sub No. 680 din 23 Ianuarie 1928, pe anul 1929 sub No. 653 din 28 Ianuarie 1929 şi pe 1930 sub No. 1694 din 7 Februarie 1930; întrucât priveşte achitarea impozitelor de mai sus, reese din rolurile acestei percepţii că impozitul pe anul 1928 este achitat sub chitanţa No. 17106 din 1928, pe anul 1929 sub chitanţa N-rul 22121 din 1929 şi pe anul 1930 sub chitanţa No. 17108 din 1930. In consecință d-l Mihai Popovici nu datorează nimic pe trecut fiscului, impozitele sale fiind achitate la zi. Prelungirea reducerilor şi gratuităţilor pe C. F. R. Direcţiunea gen. a Regiei autonome cft. a luat dispoziţiunea ca toate permisele pe căile ferate, ale ziariştilor, decoraţilor, cu ordinul „Mihai Viteazul" şi Virtutea militară, deputaţilor şi senatorilor, veteranilor războiului dela 1877—78, invalizilor orbi de războiu şi ofiţerilor de stat major, secţiunea VII transporturi, a căror valabilitate expiră la 31 Decembrie 1930, să fie valabile până la 15 Ianuarie 1951. De asemeni vor rămâne valabile, până la aceeaşi dată şi carnetele de identitate, cu 50 la sută reducere, ale pensionarilor statului şi abonamentele de serviciu ale ceferiştilor. In ceea ce priveşte călătoria personalului drumului de fier s’a dispus ca până la 15 Ianuarie, acest personal să poată călători, cu 75 la sută reducere fără a se mai face reţinerea cupoanelor ataşate la carnetele de identitate. Aceste nouă dispoziţiuni au fost comunicate telegrafic, tuturor staţiunilor cft. din ţară, precum şi organelor de control. Vilii Baturaie vecin Sas pivnigiBe „iSiiHU S* Sir*. BSe ®g**ă &L». 14 Ui 20 - 26 TUICA naturală de prim« Lei 38-40 Apă minerală Lei ?k Nisolae BS|buwiMt. Nr. 1 ,y'l Inmormântarea lui Vintila Brătianu. După un serviciu divin oficiat Vineri înainte de amiezi la tocuinţa din Mihăeşti a defunctului, rămăşiţele pământeşti ale lui Vintilă Brătianu au fost ridicate şi conduse la halta Govora, de unde au fost pornite spre cripta familiară de la Fiorica, unde a doua zi a avut loc înhumarea. Serviciul religios a fost oficciat de un sobor de preoţi în frunte cu episcopul Nichita al Argeşului, Ghenadie al Buzăului, arh. Nifon Criveanu şi preotul din Piteşti. Răspusurile au fost date de corul Patriarchal şi corul catedralei Sf. Gheorghe Piteşui După oficierea serviciului religion coşciugul a fost ridicat de foşti miniştrii liberali şi dus în faţa capelei, unde au rostit discursul: episcopul Nahita al Argeşului, d-1 Mihai Popovici ministru de finnţe, Traian Bratu preşed. Senatului, gen. Coaderescu şi d 1 I. G Duca. In timpul așezării in criptă ale osemintelor defunctului s’au tras mai mute salve de foc. Solemnitatea a luat sfârșit pe la ora d. e. Candidaţii naţional-ţărănişti la alegerile parţiale Joi 29 ianuarie vor avea loc alegeri parţiale pentru patru locuri de deputat şii anume în judeţele: Vlaşca, Putna, Bihor şi Cernăuţi şi pentru două locuri de senator în judeţele Caraş şi Teleorman. Partidul naţional-ţărănist a fixat următoarele candidaturi : La Cameră : In judeţul Vlaşca, d-1 Al. Cartojan, actualul prefect. In judeţul Putna, d-1 Ion, P. Ioan, actualul pref, fi actualul secretar general al directoratului Banatului. In judeţul Cernăuţi, Partidul Naţional Ţărănesc nu va pune candidat, ci va susţine pe d-l Griforovici candidatul social-democru.Aceasta în urma faptului ca alegerea se face pentru locul rămas vacant în urma morţii deputatului Pistinei, ales în cartel cu guvernul. La Scant: In judeţul Teleorman d-l Tuliu Panait, actualul prefect. In judeţul Caraş, d-l Aurel Dobrescu, fost subsecretar de stat și fost director al Ardealului. Un discurs al Papei S. S. Papa nu crede că va izbucni în curând un nou războiu. Primind în audienţă pe cardinali în ajunul Crăciunului, Papa a ţinut o cuvântare în care a vorbit între altele despre dezastruoasele condiţiuni economice în care se găsesc popoarele cele mai bogate. Papa a adăugat că la orizont sunt nori deşi, însă are profunda convingere că norii se vor împrăştia fără să dea loc la dezastre. In continuarea cuvântărei sale S. S. Papa a arătat că nu crede în realitatea ameniţărilor unui războiu, deoarece nu poate să creadă în existenţa unui Stat capabil să deslănțue un nou război, acum când omenirea suferă încă de rănile provocate de războiul cel mare. Papa a vorbit apoi de propaganda protestantă în Roma, pe care o socoteşte contrară pactelor, cum şi caracterului sfânt al Romei.