Gazeta Transilvaniei, 1933 (Anul 96, nr. 1-99)
1933-01-01 / nr. 1
•V Spic \ i Cb pragul noului an i ignora adevărata semnijs a Anului Nou, dacă im* Ma acestei zile am redu- -o numai la veselia, |pornită jfi jurul tradiţionalului purcel ,i menit. zi de reculegere, un po* n drumul, ce*l tăem zi de nesfârşita întindere a vieţii, ii 4 pta în această zi privirile •vii conştiu de chemarea sa pământ, asupra trecutului, ca din faptele şi învăţăre indicate de acesta să-şi orienta paşii în viitor, fie, în viaţa individuluişi în a neamurilor, Jîncheiem un an. Nu putem spune că ne des- i lim de el cu inima împăcată speranţelor împlinite. Criza,e de ani de zile ţine înga lume într-o stare de neroasa înfrigurare- continuă încă a întârzie răsăritul atât de mult jşteptat^w, zorilor altor vremuri. Dacă ne despărţim del anul, ce pleacă, cu regretul că împreună ca el nu a reuşit c&ă ducă în lumea tre ăpă-î- şi nwurii îm* prii • mî* ’'ei,’ avem ] d ■ t hnpi:- ' ' vedem tre* cai-'-», ce o vi mai bune, .-in*. dădcjdi o . din gitisul iapieioi ! Comparată prima jumătate a a* tuli cu cea de a doua, — trebue să recunoaştem adevărul de netăgăduit: soarta ţârii a ajuns în mânile cârmaciului de mult eştepiat. Nu e nevoe să înşiruim prea mult din activitatea actualului guvern, pentru stabilirea acestui adevăr. O reprivire cât de fuga în toți anii, Arhiereii Bi-sericilor româneşti au adresat şi în ajunul Sărbătorilor Naşterii Domnului 1932 pastorale pline de învăţături şi sfaturi părinteşti credincioşilor români. Cetind aceste cuvinte arhiereşti cu adevărat înălţătoare de inimi şi educative, am găsit în trei din aceste pastorale pasagii in care se atrage deosebita luare aminte a credincioşilor Bisericilor româneşti şi asupra primejdiilor ce ne împresoară venind de la răsărit ori dela apus. Reținem în următoarele aceste solii de reconfortare sufletească, cari sunt o înălţătoare dovadă despre grijea ce-o poartă înalfii arhierei poporului dreptcredincios şi patriei noastre reîntregite pe veci. Din pastorala I. P. S. Mitropolitului dr. Nicolae Bălan: „... In mjlocul vrăjmăşiilor cumplite ceri ne pasc astăzi din toate părţile, numai solia de iubire şi jertfelnicie care vine de la Vitleem ne poate strânge rândurile, ne poate înfrăţi migară peste trecut ne lămureşte. Lacrimile slujbaşilor şi pensionarilor ţării, stoarse de mizeria neprimirii salariilor, au dispărut deodată cu venirea acestui guvern, care prin respectarea angajamentelor luate a reuşit să-i dea ţarii prestigiul de ţară. Şi să nu uite: în timpuri de mizerie şi de criză cu mult mai apăsătoare asupra lumei întregi, decât înainte de venirea sa la cârma ţării ! Am fi duşmani —, nu ai guvernului —, ci ai ţării însăşi, dacă nu am recunoaşte şi nu am aprecia după merit gravitatea acestui fapt ! Trecem peste atâtea alte înfăptuiri, din care cârmuirea de azi a înţeles să clădescă temelia noului viitor al ţării. Şi ne întărim nădejdile în acest viitor, privind, acum la încheerea anului, uriaşele greutăţi şi piedici atât de ordin intern cât şi extern, peste care ţara a avut de trecut. Gura celor ce strigă în pustiu împotriva înfăptuiriior cu f ■ !.. *«*« t viilor ar trenUT sft atinge» a»"*! . Mai puternic și mai încrezător decât aceasta strigă aprecierile'ce ne vin de peste hotare. încrederea acordată de streinătate în chestiunea aranjării datoriilor externe este un indiciu al aprecierii ce n-o face aceasta. Este un răspuns al streinătăţii, care ne spune lămurit, că suntem pe calea cea bună ! Şi pe această cale, înarmaţi cu virtuţile neamului nostru, călcăm încrezători pragul anului ce vine I mile, sporindu-ne puterile, ca în toate clipele mari ale vieţii neamului nostru „într’un gând să mărturisim*. Numai purtând „sarcinile unii altora* (Calateni 6, 2) şi întărindu-ne în dragostea lui Hristos vom fi ^ în stare să ne împotrivim cu înţeleaptă vitejie ispitelor şi _ primejdiilor ce ne împresoară — venind dela răsărit ori dela apus. „Mai ales dela răsărit, unde s’a deslănţuit o luptă crâncenă împotriva Domnului Hristos şi împotriva sfintei lui Biserici, care a fost pavăza nebiruită a neamului nostru în vremuri de răstrişte. Ca nebunii din Babilon, cari au vrut să înalţe turn până la cer, aşa vor să se urce bolşevicii la cer, ca să doboare pe Dumnezeu de pe tronul strălucirii sale. Ei se vor prăbuşi însă, şi prăbuşirea lor va fi mare foarte. Căci după vorba Scripturii sfinte „Dumnezeu nu se batjocoreşte*. „Păziţivă deci, iubirii mei fii sufleteşti, de nebunia roşie a bolşevismului care vrea să ne tulbure rânduiala noastră, să ne surpe credinţa şi puterea şi să ne robească diavolului. Şi când vreun vestitor năimit al acestei nebunii se va apropia de Voi cu vorbe de ocară la adresa Domnului nostru Isus Hristos sau a Bisericii lui — Voi să-i răspundeţi ca strămoşii Voştri cucernici: Domnul este izbăvirea noastră, de cine te vom teme ? ! „Iar vecinilor noştri de la Apus, care nici în preajma praznicului păcii nu se odihnesc, ci uneltesc împotriva libertăţii şi unităţii noastre naţionale — trimiterile deCrăciun răspunsul creştinesc şi românesc : Dumnezeul părinţilor noştri ne-a ajutat să locuim fraţii împreună. Ceea ce a împreunat Dumnezeu, omul nu va fi ‘în stare să despartă. „Cu noi este Dumnezeu, înţelegeţi neamuri şi vă plecaţi !“... Din pastorala P. S. Episcopului Orăzii Roman Ciorogariu]: ...Cei ‘ peste uniţii au aprins focul rodirii, adecă ru- i perea peceţii», de pe pacea de la Trianon ce a scos Ardea-i lui de sub stăpânirea ungurească I și l-a pus subfitB^ânirca roma- f nenscă. Ei sâ rVC,d 1»' marile ^ ,-mrm , „ v 'v ' r'- - -i deal si cer ca •i.-îoaiui sâ h*. t pus iarăși sub vechea stăpânire străină, un lucru ce nu se poete face fără nou război. ** „Poporul românesc întotdeauna a fost un element de ordine. Aşa aţi venit şi voi, iubiţii mei, după legea din bătrâni a oamenilor buni, în valuri, valuri de mii şi mii de oameni, să faceţi mărturisire de credinţă către ţara aceea care v’a primit ca o mamă bună la sânul ei şi v’a dat în moştenire pământul strămoşesc şi libertăţi cetăţeneşti depline. „Aţi făcut această manifestaţie naţională cu vrednicia oamenilor cinstiţi cari nu atacă, nu urăsc pe nimeni, ci şi iubesc ţara lor pentru a cărei hotar adevărat sunt gata a trăi şi muri. Acel cuvânt de ordin de pe steagurile şi buzele voastre, că „vrem pace", era rupt din stihul corului îngeresc care vestea păstorilor naşterea lui Hristos aducătoare de „pace bunăvoire între oameni". Sunt fericit că străjerii de la graniţa de sub păstorirea mea sufletească sunt paşnicii cetăţeni şi treji păzitori ai moşiei străbune gata de a şi-o apăra contra ori şi cui. . . „Nici rebeli, nici apostaţi. Sa nu fie între noi, iubiţii mei în aceste grele zile de încercare în economia statului, nici răsvrătitori contra ordinei publice, nici trădători de neam. Ci toţi uniţi în credinţa cătră Dumnezeu, patrie şi tron. Aceasta este porunca zilei de astăzi pe care o tălmăcesc vouă de pe amvonul arhieriei mele". Din pastorala P. S. Episcopului Clujului Nicolae Ivan: „Din prilejul fericit al zilei de 1 Decemvrie, 14 ani împliniţi de la unirea noastră cu Patria mame, am rostit cuvinte tari în faţa miilor de credincioşi, ca să se audă de departe peste hotarele ţării, că dreptatea ce s’a câştigat pentru poporul şi patria româneasca, cu jertfa atâtor sute de mii de vieţi, nu se poate răsturna la pofta uneltirilor nesocotite ale duşmanilor neîmpăcaţi. »Noi vrem pacea; dar la nevoie, vom apăra cu orce jertfă pământul scump al patriei noastre. Vom face zid puternic în jurul Regelui nostru şi în jurul conducătorilor noştri, strigând cu Psalmistul: „Scoate-ne de la vrăjmaşii noştri, Doamne, căci la Tine am scăpat, învaţă-ne să facem voia Ta, căci Tu eşti Dumnezeul nostru*, (s. 142,11). iii iiii te Hilare în contra bolşevicilor şi revizioniştilor. Anul al XCV Mea Nr. 1 «MCTH $1 ADMIIMTRATUI RASOV, STRADA LUNGA Nr. 1. tj (Cinematograful „ Astra“) ai. TELEKOM 226 Abonament anual 1 60 lei ventru atremnătate 800 lei Pf^auntari reclame dup» tar» SUMARUL 2 Lei 8 pagin’ ■....... % % * %s o-* •a % cP. •£ *£. Brasov Duminecă 1 Ianuarie 1938 Fondată la 1838 de George Bariţiu Apare de trei ori pe săptămână nou fericit dorim tuturor cetitorilor şi prietenilor ziarului. aven Actualități îngrozit de debandada, care-i zgudue partidul, dl Duca își caută mângăere, vestind o aprigă „ofensivă", împotriva guvernului. Se spune despre cineva că văzând că-i arde casa, a luat-o razna prin sat, strigând în gura ■tare că arde în satul vecin. Dar acest cineva nu era șef de partid, ci un nebun. Ziarul d-lui Iorga, vorbind de „drama bugetară a Franței“, j . v. ^ ------------------------— —------------Ș are și bunăvoinţa să-i dea Franței şi reţeta, care s'o scoată din impas : „trebuesc reduse cheltuelile...“ „ Adecă, după dicţionarulmedical al ritmului tehnician : Neplătirea pensiilor şi lefurilor funcţionarilor statului. * * * Persistă suonul, că înţelegerea Lupu—Stere—Iunian, ar fi pe calea înfăptuirii. Şi că acordul ar fi perfect, — rămânând numai să se stabilească : care va fi numele noului partid? ; ce rost şi ce menire va avea el? Şi : Cine-i va fi şeful ? Convenţia de clearing cu Italia se închee Un comunicat al ministerului de industrie şi comerţ. Ministerul de industrie şi comerţ comunică următoarele : Ataşatul comercial de la Roma a informat că guvernul italian este dispus a pune în aplicare, pentru luna ianuarie, un aranjament de clearing bazat pe cursul oficial al leului şi în condiţiuni aproape de cele ce s au tratat la Bucureşti. Guvernul român a dat dispoziţii ataşatului nostru comercial în vederea încheerii acordului. Un comunicat al ministerului de finanţe. Primim : Cu începere de la 1anuarie 1933 încetează reducerile acordate contribuabililor pe baza jurnalului consiliului de miniștri cu No. 1249 din 29 Noembrie 1932, pen- tru a se pune la curent cu plata impozitelor. Dela acea dată reintra in vigoare normele obicinuite, în virtutea cărora cei ce nu si achită impozitele la timp vor suporta adaosul dobânzei de întârziere Reflexii. Revelionul. Calendarul de perete la ultima filă... agonia unui an... Ce agonie ciudată ! Plină de zgomot şi mişcare. Ciocniri de pahare, strângeri de mâni, urări, îmbrăţişări şi tot ce iartă un program de revelion.. Să nu păcătuim, — sunt mulţi, mulţi de tot, cari n’au revelion, nici nu-i cunosc barem numele. Pentru mulţi, realitatea unei bucăţi de pâine a fost cea mai mare bucurie a zilelor, pe cari le-a umplut un an. Aceştia nu cunosc revelionul, ei nu sfârtică rumenitul purcel, ei nu ciocnesc, nu cântă, nu se ’mbrăţişază, ei nu nţeleg, n’au puterea şi nu găsesc nici logic, ca năcazul şi suferinţa unui an s’o minţească cu bucuria false a unei zile sau " unei nopţi. Căci mulţi minţesc, sau mai bine zis, vreau să se minţească în spasmul nebunatic al revelionului. Dacă ’n iureşul lui, revelionul îi poate înşela pe aceştia să-i trăiască cele câteva ciasuri în Pi y -• r\r ♦frttţuL ect»^* f: rn-■ - ... ^ SjjUlUU'O»,^—jI • ' trezește privind cu teamă spre calendarul proaspăt din pereta»* Nujipsesc nici prăznuitorii sini*#l ai %j^ttHdionului... cari cântă nesiliţi, pe cari nu i-a torturat nici ziua de eri, nu-i înspăimântă nici cea de mâine, pentru cari întreg anul a fost revelion şi cari cu aceleaşi perspective bat în poarta anului nou.... Reflexii, cari n’au intenţia nici imposibila pretenţie de-a îndrăzni să gândească, cât pot distruge sau chiar numai tempera un obicei, sau — hai să-i zicem — tradiţie. Poate-i bine să fie aşa,... să ne ’ntâlnim, să ne veselim, să ne ’ncurajăm, să ne dorim bine şi sănătate unii altora. Şi-i potrivit acest lucru la deschiderea unui an nou. Dar în cursul lui ? Cu ce dăruim cele peste trei sute şi jumătate de zile ale anului din elanul revelionului ? Atâta altruism esprimă cele câteva cuvinte, cu Cari ne ’ntâmpinăm şi ne salutăm, sau cele câteva iniţiale de pe biletele de vizită, pe cari ni le schimbăm la sfârşit şi început de an ! Cât de frumos, cât de nobil, atât de uman ar fi, ca acest altruism să nu fie un rai al cuvintelor şi al slovelor; — să fie şi-al gândurilor şi-al faptelor !... Alunei toţi ar cinsti revelionul — şi toţi ar trăi sincer. Aşa să ne dorim unii altora: „An nou fericit*. Guvspnni bi’ga:1 anenvaionat* Musanoff, prese- I dintele consiliului, a remis eri ! Suveranului demisia intregului cabinet. Regele a acceptat demisia, însărcinând pe miniştrii demisionaţi să continue expedierea afacerilor curente. Suveranul a început consultările.