Gazeta Transilvaniei, 1933 (Anul 96, nr. 1-99)

1933-01-01 / nr. 1

Pagina 2 irii lui K­a Irai la Braşov Ca omagiu memoriei şi acti­­vităţii laborioase a marelui dis­părut Spiru Haret, în ziua de 18 Decembrie a. c. , a făcut come­morarea a 20 ani de la moartea sa. Invăţătorimea română din întreaga ţară, a ţinut să come­moreze pe cel care a fost în­drumătorul ei. In cadrele unei festivităţi im­punătoare, a fost comemorată amintirea lui Spiru Haret şi de Asociaţia învăţătorilor din ora­şul şi judeţul Braşov. După parastasul oficiat la bi­serica Sf. Nicolae din Şcheiu, toţi învăţătorii, în corpore, au asistat la şedinţa comemorativă, ţinută în sala festivă a liceului „Andrei Şaguna". D­l Romulus Cosma preşedin­tele Asociaţiei, deschizând şe­dinţa dă cuvântul d-lui institutor Gheorghe Muşătescu de la şcoa­­­la primară Nr. 4 Braşov, care desvoltă­­conferinţa, tratând de­spre activitatea şi personalitatea lui Spiru Haret, înfăptuitorul şcoalei şi apostolul culturii ro­mâneşti. Această conferinţă, în­soţită de expunerea frumoasă şi documentată, a adus un omagiu strălucit celui dispărut, fiind as­cultată cu mult interes de pu­blic şi învăţători. Ca încheiere s-au păstrat câteva momente de reculegere, într-o profundă şi emoţionantă tăcere. Conferenţiarului i - a mulţu­mit de d-l preşedinte, în cuvinte de adevărată dragoste colegială, pentru expunerea făcută. Corul Asociaţiei, sub condu­cerea pricepută a d-lui director Romulus Ardeleanu, a executat mai multe coruri cu o precizie şi armonie perfectă, delectând publicul asistent. Prin munca stă­ruitoare, jertfa de timp şi inte­rpsii membri şi­i cet­lce, a reuşit c­a frumoase. Această activitate cul­turală e un merit şi un punct din programul frumos ce-l des­voltă şi fiecare la şcoala sa şi în satul său. Conduşi de acest ideal, se contribue foarte mult la ridicarea nivelului cultural. La această comemorare au mai luat parte ca invitaţi şi d­l Dr. Iosif Blaga protopop, d-nul Gheorghe Cuteanu prefectul ju­deţului, d­l Dr. Cornel Voicu primarul oraşului, d­l Dr. I. Tur­tea preşedintele Asociaţiei pro­fesorilor secundari, însoţit de o delegaţie de mai mulţi profesori şi d-1 Ioan Moşoiu directorul li­ceului „Andrei Şaguna". D-1 preşedinte mulţumeşte dis­tinşilor oaspeţi pentru participa­rea la comemorare şi pentru ar­monioasa conlucrare la promo­varea intereselor şcoalei primare, încheie apoi şedinţa urmând ca după masă să se continue cu conferinţa pedagogică a d-lui insp. şcolar Andrei Pora şi adu­narea generală a Asociaţiei cu programul fixat. Conferinţă pedagogică. La ora 15.30 d-l inspector şco­lar A. Pora îşi începe conferinţa d-sale, tratând despre metodele noui în educaţie. Această con­ferinţă a fost ascultată cu mult interes de corpul didactic. Ex­punerea frumoasă, argumentarea bazată pe principii şi experienţe, a captat atenţia şi a convins pe ascultători de directivele pe care trebue să le urmeze „Şcoala vieţii, prin viaţă, la viaţă". Fiind timpul înaintat, cu con­simţământul unanim al adunării, se amână discuţia punctelor din programul adunării generale, până la şedinţa ce se va fixa în luna Februarie sau Martie 1933, când va urma să se ţină o şedinţă numai pentru scopu­rile Asociaţiei. Se discută chestiunile mai ur­gente cu organizarea cercurilor culturale, cu respectarea legii de armonizare a salariilor, încadra­t. La asabularea acestor ch­e­­stiuni de importanţă covârşitoare, în ce priveşte situaţia materială şin echitatea cauzei, au luat cu­vântul mai mulţi învăţători, ce­­rându-se individual darea în ju­decată a Ministerului­ Instruc­ţiunii, pentru nerespectarea dis­­poziţiunilor legii de armonizare, iar pentru salariile restante să se facă tot individual somaţiile de lip­să prin portărei. Se v­a mai cere şi eliberarea de or­donanţe individuale pentru sa­lariile restante. Rămâne stabilit, că acţiunea se va face de fiecare individual şi nu de Asociaţie, fapt care a fost adus la cunoştinţa adunării generale, de d-l preşedinte R. Cosma, din incident. După acest anunţ, d 1 Gheor­ghe D. Ionescu, directorul şcoa­lei primare Nr. 1 Braşov, pe un ton foarte agitat, mai mult sbie­­rând, se adresează d-lui preşe­dinte Romulus Cosma, că în calitatea d-sale de s­­revizor şcolar nu e a­misibil să pro­nunţe că cine vrea poate să facă formele individual, dar nu se pot face colectiv. Mai ripostează că d-l R. Cosma şi în calitatea de s­­revizor, durere, ar trebui să susţină mai mult cauza învăţă­­torească şi să nu fie indiferent de acţiune. Atitudinea d-lui G. Ionescu a produs o impresie penibilă în sală, mai mult că erau şi per­soane streine de corpul didac­tic,venite la concertul de colinde, ce urma să înceapă la ora 17.30. E condamnabilă această ati­tudine, care numai colegială şi înţeleaptă nu se poate socoti. Patima, răutatea şi neînţelegerea nu ar trebui să aibă loc în mij­locul membrilor unei asociaţii, care e compusă din oameni cari trebuiesc să fie conduşi de ideal, înţelegere perfectă, solidaritate şi mai presus de toate de iu­bire şi stimă colegială. Participant. FOILETONUL „GAZETEI TRANSILVANIEI". Pe unu Bortiisi issue fila le Me­nlailer" de V. Bogza Neamul acesta românesc a avut rare momente de linişte in­ternă sau externă. Eminescu a­­vea, precum ştim, pentru carac­terizarea istoriei noastre, expre­sia „un şir neîntrerupt de mar­tiri", iar recenta deshumare a rămăşiţelor Brâncoveanului, a reamintit o epocă, al cărei dina­mism sfârşeşte prin a întrupa o incomparabilă putere tragică. Generaţia noastră încă supor­tă vremuri complect tulburi. Ni­meni nu contestă că ne aflăm într’o epocă de adânci transfor­mări, sau cum s’ar spune „în tranzit" spre vremuri nouă. In asemenea epoce relativitatea şi deci nestabilitatea aşezămintelor apare evidenţă, întrucât îndepăr­tarea de mersul obişnuit al lu­crurilor, îi dă o îndoită poten­ţare prin desorientarea ce o pro­voacă. De aici neîncrederea în prezent şi dezarmarea în faţa unor realităţi care invadează in­dividualitatea fără putinţa de a fi fost prevăzute. Pentru mintea omenească în­să, nevoia unor puncte fixe, de sprijin, este primară. Fireşte deci că, atunci când nu şe află ase­menea suporturi în realitatea obiectivă reflectând o anumită ordine de idei, şi­ le construeşte, fie­­ imaginând, fie idealizând stări de fapt, mai mult sau mai puţin anormale. In situaţii de fe­lul acestora întâlnim apoi toată gama personalităţilor : unii mai talentaţi, alţii mai puţin talentaţi, unii speculând asupra elemen­telor economiei contimporane cu o rară inteligenţă, dar fără să poată deduce astfel soluţii imediate ale unor probleme pen­tru rezolvarea cărora termenile cele mai aproximative, umplute cu eforturile cele mai mari, (dacă nu la noi, cel puţin în alte ţări), se dovedesc complect plecate neprevăzutului. In sfârşit pe treapta ultimă stau fanaticii mari şi mici, obscuri sau c’o anumită suprafaţă în viaţa publică, parti­zani ai unor mari creaţiuni teo­retice, a căror încercare de rea­lizare experimentală însă, — cel puţin până ’n prezent —, s’a do­vedit falimentară. Conferinţa d-lui prof. Ilie Cris­­tea la secţiunea locală a „As­­trei", provocând indignarea ce­lei mai mari părţi din asistenţă, un articol de elogii fără rezerve în ziarul Dimineaţa, şi o recen­zie sumară a d-nei Căliman în coloanele acestei gazete,1) mi se pare că exemplifică precis această categorie ultimă.,, Premiza generală a conferin­ţei era considerarea evoluţionis­tului ca singura realitate eter­nă. Prin urmare omenirea ar tre­bui să înţeleagă în sfârşit această realitate afirmată de la Heraclit până dincoace de Bergson şi explicată în mod divers între a­­celeaşi limite din istoria fooso­­fiei. Evidenţa fenomenelor, sau poate însăşi fenomenele — sin­gure cognoscibile —, nu sunt altceva decât momente ale de­venirei. Ideea de evoluţie este deci fundamentală. Aşa încât, în­­c­epând, dacă voiţi, cu costumul ţărănesc şi trecând prin unităţile sociale de la cea mai simplă,— familia —, în forma lor actuală n’au „nici un legământ cu eter­nitatea". Tradiţionalismul cores­punzând unei simple stări su­biective, — dorinţa de stabilita­te —, nu are nici un sens. Prin­cipiile chiar, odinioară conside­rate patrimoniu indisolubil al ştiinţei, sunt şi ele relative, prin urmare se schimbă după legile evoluţiei, prin urmare nu sunt veşnice. Fenomenele sociale alcătuesc categoria a cărei evoluţie ne in­teresează, şi cauzele acestei e­­voluţiuni sunt cuprinse în infras­tructura — economică, — a so­cietăţii. Suntem obligaţi aşa­dar să recunoaştem primatul incon­testabil al economicului, asupra tuturor celorlalte categorii de fe­nomene, şi interpretarea mate­­riali­stă a istoriei, ca singura "­ De altfel, fără textul con­ferinţei — pe care până acum în zădăr l-am aşteptat să apară tipărit undeva­­, o recenzie amănunţită nici nu e posi­bilă,­­ plauzibilă. Infrastructura (econo­mică) este deci aceea care dă tonul evoluţiei sociale. Karl Marx a avut ideea de a împrumuta din filosofia Hegeliană legea triadei „teză, antiteză, sinteză", şi apli­când-o fenomenelor sociale, le-a determinat modalitatea de evo­luţie. Este cea mai pozitivă din­tre influenţele exercitate de dia­lectica Hegeliană. Iată — deşi este cunoscut —, cum la Hegel triada fundamentală porneşte de­la conceptul de „existenţă, o­­d­ată stabilită ideea de „existen­ţă" ea declanşează imediat şi în mod necesar un contrariu „inexis­tenţă", sau dacă voiţi, după pro­pria expresie a filosofului ger-­­ man, teza existentă, „conţine" în ea antiteza inexistentă şi contra­­rietatea acestor două concepte (pure) se rezolvă în sinteza „de­venire". Iar Marx raţionează principial în felul următor: Capitalismul va declanşa în mod necesar o an­titeză întrupată în proletariatul de toate speciile, şi sinteza nu va putea fi decât colectivismul. Hegel­e ajunsese la această nouă formulă de „dialectică între con­­trarii", studiind fenomenele isto­rice şi exemplificându-şi-o apoi cu dânsele. împrumutul lui Marx este aşadar direct. Vreţi acum un exemplu con-­­ cret, concludent faţă de consi-­­ deraţiunile teoretice , de până aici ? — şi acum începe cuprin­sul propriu-zis al conferinţei­­, d-l prof. Iile Cristea ne oferă cu importante desvoltări realiză­rile din Rusia­ Sovietică . Acolo este egalitate, libertate şi dreptate ; acolo nu sunt muritori de foame, fiindcă nu este şomaj ; acolo virtutea burgheză a e­­conomiei, este cel puţin inutilă, pentru că bătrâneţele şi îngriji­rea în caz de boală sunt asigu­rate ; acolo sunt uzine minunate, şi satele dacă n’au ajuns încă pe aceeaş treaptă cu oraşele, vor ajunge — probabil —, cel mai târziu la sfârşitul unui al doilea plan quinquenal ; în sfârşit, „istoria" începe dea­­bea în Rusia­ Sovietică, celelalte state trăind încă în „preistorie"... Acesta este foarte pe scurt con­ţinutul conferinţei d-lui prof Cris­­tea, reprodus atât de exact cât memoria mă poate ajuta, întru­cât nu am textul conferinţei. • «­9 Şi acum ţin să scot de la în­ceput din discuţie ideile asupra evoluţionismului hegelian, a că­ror desvoltare forma introduce­rea conferinţei şi premiza ei ge­nerală, chiar dacă d-l conferen­ţiar în timp ce-şi fondează în­treaga desvoltare a temei d-sale pe dânsele afirmă că „înseşi principiile sunt schimbătoare", şi chiar dacă principiul triadei hegeliene şi marxiste este în sine discutabil astăzi. Deaseme­­nea nu mai reamintesc observa­­ţiunea făcută de d-na Valeria Câliman, asupra diferenţei între atitudinea d-lui conferenţiar, şti­inţifică în introducere şi fanaiie subiectivă în tratarea conferin­ţei, diferenţă pe care în rezu­matul de mai sus m’am silit s’o redau cât mai obiectiv cu pu­tinţă. Este firească întrebarea dacă din consideraţiunile evoluţionis­te, — justificate prin teoriile he­geliene sau altfel —, concluzia GAZETA TRANSILVANIEI Ci­m­­isihii Iuni. Brapi Despre decursul şedinţei Consiliului Municipiului Braşov, ţinută în ajunul Crăciunului mai aducem următoarele amănunte : D . primar C. Voicu a adus la începutul şedinţei la cunoş­tinţa Consiliului, că procesul intentat de către concesionarul Decei Municipiului a fost câş­tigat de către Municipiu. Regulamentul furnizării cu­rentului electric. Se aduce la cunoştinţa Con­siliului Regulamentul elaborat de către Societatea de electri­citate U. E. B. referitor la sta­bilirea normelor şi condiţiunilor generale, privitoare la furnizarea curentului electric, instalarea de contoare, etc. In jurul acestui regulament s’a ivit o vie discuţie la care iau parte d-na Copony, Hett­­inc^n. în ‰7­­7 ,Hrknc. Hr pau­man. Hr , Ziske şi Dr. Harmath, dând diferite explicaţii sau cerând unele modificări. După răspunsul dat de d-l pri­mar, d-nii consilieri se declară mulţumiţi. Acest regulament se va traduce în limba germană şi maghiară şi se va da publici­tăţii pentru ca toţi cetăţenii să poată lua cunoştinţă de regu­lament. Sanitare. D-1 Dr. Câliman în calitate de raportor, aduce la cunoş­tinţa Consiliului adresa Inspec­toratului General Sanitar din Cluj, No. 20244—1932, prin care cere să se pună la dispoziţia serviciului sanitar, o parte din proprietatea Municipiului din Str. Hirscher No. 1 etajul, pen­tru adăpostirea oficiului de o­­crotire şi biroului surorilor, în mod provizoriu până când vor fi în situaţia de aşi clădi un e­­dificiu propriu. Serviciul sanitar luându-şi obligaţia de­ a face reparaţiile necesare în cont propriu, reparaţii, ce se ridică la folima de­­ lei 236.00,0 Ocnaşi îi­­l admite codul­ dl etajului ÎFI mod provizoriu. Credite suplimentare. Se aduce la cunoştinţa Con­siliului adresa Ministerului de Interne No. 18651—1932, prin care se fixează cei 400 s indemnizaţie pentru fiecare “ bru din comisia de rece, lucrărilor şi furniturilor fiecare zi de lucru. Con­cesia fiind epuizat, abi­­ admite deschiderea unui­­x. suplimentar în suma de lei 36.000. Consiliul admite deschiderea unui credit suplimentar de lei 5000 la cap. XII art. 140 pentru înmormântarea săracilor.­­ Deasemeni d­l Dr. Călima în calitate de raportor ce deschiderea unui credit su­­mentar la cap. I art. 12 în su­me lei 25.000 pentru bilete taxe și registre pentru cot ‘­­ litatea dublă. Fondul fiind'- ' zat și bunul mers al ser ' cerând neapărata procur cestor bilete și registru* liul admite deschiderea*^' ? tului suplimentar. J Ch’ria pentru funcție» D-1 Dr. Polony în călit! raportor aduce la eunoştii®. Consoliului adresa Ministerul de Interne No. 21006 -19, prin care se aprobă plata ch­iiei majorate pentru funcjiar Municipiului. Funcţionarii­­ cipiului având dreptul la cef ce se ridică la suma de­ 2.450.000 şi cum pentru ce lucrări edilitare Municipiul mai avea fonduri, s’au­ 600.000 lei din chiria fun- ; riior cari în calitate de­­jpp înţelegând greutăţile cu are de luptat Municipiul a», cut sacrificiul renunţând la ■ ceasta sumă. D l secretar neral Socaciu aduce la curt­­iinţa consiliului, că funcţionar nu sunt la primul sacrificiu­ ’ care-l fac în folosul Municipiului ci ei au mai cedat încă o sumă de peste 2 milioane Munici­piului pentru a putea continua cu lucrări edilitare, cari din lipsă de fonduri trebuiau să fie întrerupte. In urmia acestor sa­crificii făc către bravii înncponari un­uiun­ic piului nos­tru, Consiliului învită onor. Pri­mărie să găsească mijloacele necesare ca restul de iei 1850.000 ce se mai compete funcţionarilor, să le fie achitat. C. A­­. Nr. 1—19!

Next