Gazeta Transilvaniei, 1938 (Anul 101, nr. 1-95)

1938-01-01 / nr. 1

Anul al 101-lea Nr. 1 Braşov Sâmbătă 1 Ianuarie 1938 colaboratorilor, dorim REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA — BRAŞOV, Streda Lungă Nr. 5. — — Telefon 226 — Abonament anual 200 Lei Pentru streinătele 500 Lei Pentru eutoritări, instituţii şi întreprinderi 500 Lei Anunţuri, reclame, după tarif FONDATA U Im DE (ÎHEODGNE BARITID ) Apare de trei ori pe săptămână abonaţi, eg/ dustindere binefăcătoare, cificare imediată a psihologiei populare agitată la noi în timpul din urmă. Lozinca „România a Românilor" înscrisă pe steagul naţionalcreştin ca un adevăr care derivă din tripticul doctrinei noastre Hristos, Rege, Naţiune, socot că vine la timp oportun să inspire conducerea de stat. Creştinismul, pavăză străveche a neamului care în faţa altarului şi-a păstrat tainele de existenţă ale istoriei noastre, trebue să devie din nou piatra unghiulară a simţirii româneşti. Regalitatea, temelie a existenţei neamului, trebue să-şi ducă mai departe, neştirbită, strălucirea fără umbrire. Neamul, fiinţa vie a etnicului românesc, trebue să-şi afirme setea lui creatoare. Ţara s-a resimţit umilită şi protestatară, ţara va fi renăscută pe urma satisfacţiilor primite. Vom avea aşadar, pace şi speranţă legitimă pentru ziua de mâine. Ne dăm seama de realitate, — ni se va acorda un credit de către ceimulţi, — rămâne ca prin înfăptuirile noas-1— -n 1 - ‘ t — --- ^-1 1 _ _ ? alta această stare sufletească. Opera noastră de înfăptuire va fi înlesnită din moment ce găsim alături de noi, în calitate de colaboratori preţioşi, pe acei fruntaşi de seamă ai partidului naţional-ţărănesc cari, într-o înrudire de conştiinţă şi de program, vizând cu deosebire marile înoiri ce se vor produce în uşurarea condiţiilor de viaţă a ţărănimii noastre, au stabilit împreună cu noi un unison de gândire şi o unitate organică de acţiune. Programul elaborat de noi e vast şi-l vom face cunoscut în curând sincer şi detaliat, ca lumea să ştie cum sunt intenţiile noastre. drum nou... Opriţi în faţa porţilor deschise ale noului an, aruncăm o privire peste calea parcursă. Pentru a ne da mai bine seama de punctul, în care ne aflăm şi care în acelaşi timp marchează şi hotarul între trecut şi viitor. Ce-am făcut, ce-am învăţat ■din trecut ? Şi care ne estebusola în viitor ! Prin noianul de svârcoliri şi frământări ale anului ce dispare, sclipeşte plină de lumină steaua conştiinţei româneşti, care a dat oraşului nostru o conducere, spre surprinderea ţării întreagi. Glasul românismului a fost votul, care în fruntea municipiului Braşov a aşezat conducerea pe care o cereau drepturile şi nevoile româneşti. Iar bucuria cu care a fost întâmpinată vestea de întreg cuprinsul ţării, este dovada sentimentului naţional, care-şi reclamă drepturile. Pildă să ne fie acest punct luminos, rupt din frământările trecutului şi călăuză îndrumătoare să ne rămână pentru viitor. Calea, pe care o avem de bătut, este marcată cu ţăruşii conştiinţei româneşti. A subliniat acest adevăr şi Suveranul ţării, în discursul rostit cu ocazia solemnităţii depunerii jurământului de către membrii noului guvern. „Domniile Voastre păşiţi pe un drum nou, păşiţi pe un drum a cărui lozincă este „naţionalismul". N’a uitat Majestatea Sa, ca arătând noul drum, să amintească şi hrana sufletească a călătorului hotărât să străbată cu succes calea arătată . „Înţelepciunea şi spiritul de sacrificiu, pe care ceasurile acestea le cer..." Ceasurile acestea î Români din patru unghiuri ! înţelegeţi durerea celui ce şi-a vărsat amarul în strigătul disperării, că „pe voi vă nimiciră a pismei răutate“ ? Simţiţi-i elanul de supra-om, când ni-a strigat : „Deşteaptă-te Române" . Urmaţi-i ! Pătrunşi şi încălziţi de acest duh al vrerilor şi nevoilor româneşti, să păşim peste praga noului an. Şi noul drum, al naţionalismului, ne va duce spre fericirea, pe care neamul românesc de mult o aşteaptă. ilor Cuvântarea Hai, Sale Regelui după depunerea jurământului noului guverne. Domnilor, îmi dau foarte bine seama că, încredinţându-vă în aceste clipe grele conducerea şi administrarea ţării, nu am îndeplinit acest act fără o adâncă chibzuire. Ştiu că pentru fiecare dintre Domniile-Voastre se deschid de astăseară clipe de îngrijorare, clipe de neprecupeţită muncă şi că Domniile-Voastre, înainte de toate, trebue să fiţi mânaţi de cel mai desăvârşit simţimânt de patriotism şi de credinţă către Suveranul ţârii. Fiind convins că în inimile Domniilor-Voastre bat aceste înalte simţiminte, cu toată încrederea Mea v’am încredinţat conducerea treburilor obşteşti. O fi o întâmplare, majoritatea Domniilor-Voastre faceţi parte dintr'un partid, în a cărui lozincă intră şi „Dumnezeu şi Rege" şi aţi depus jurământul în această sală, în care din întâmplare se află şi Pomul de Crăciun, care este chiar simbolul Naşterii Aceluia în numele căruia doriţi să lucraţi. Să fie aceasta de un bun augur şi harul lui Dumnezeu să fie asupra Domniilor-Voastre ! Domniile-Voastre păşiţi pe un drum nou, păşiţi pe un drum a cărui lozincă este „naţionalismul". Este o lozincă frumoasă, dar este şi o lozincă greu de îndeplinit. Toate acestea le-am ştiut când v-am chemat să îndepliniţi această misiune. Sunt convins că în sufletul şi mintea Domniilor-Voastre veţi găsi înţelepciunea şi spiritul de sacrificiu, pe cari ceasurile acestea vi le cer, spre a îndeplini fără şovăire, dar în acelaş timpcu adâncă prudenţă şi cu toată chibzuiala care este cerută unor oameni politici, şi a duce la bun sfârşit greaua misiune pe care v-o încredinţez. Baza care s'a găsit acestui guvern, cu această lozincă superioară de „Dumnezeu, Rege şi Naţiune“ întruneşte aceste două credinţe ale zilei de azi, puterea naţionalismului, bazată pe talpa ţării, care este ţăranul. Acestea sunt simbolurile de unire în acest guvern şi sunt convins că toţi, din oricare latură aţi venit, veţi şti să îndepliniţi cu credinţă şi dragoste această înaltă misiune şi aceste lozinci cârmuitoare ale neamului românesc. Urându-vă, în această seară, în care v-aţi legat faţă de Cel Atotputernic şi de Mine, să îndepliniţi cu credinţă şi conştiinţă misiunea Domniilor-Voastre, urez guvernului Meu cel mai deplin succes, — succes care va fi o întărire a neamului, o întărire a Patriei. Așa să vă ajute Dumnezeu ! DIZOLVAREA consiliilor comunale şi judeţene. La ministerul de interne se lucrează la întocmirea unui jurnal al consiliului de miniştri pentru dizolvarea tuturor consiliilor comunale şi judeţene. Acest jurnal va intra în vigoare în primele zile ale lunii ianuarie. ncă un an Anii urcă pe o spirală infinită şi de pe fiecare colac zare a lumii e alta. Cuprinşi de talazurile vieţii — mai mult sau mai puţin ameninţătoare— încrustăm o nouă linie pe răbojul zilelor noastre, fără să băgăm de seamă învârtiturile mosorului pe care se deapănă firul vremii. Şi dacă la un moment dat, ne-am putea da seama de această scurgere în neant, ce-am fi în măsură să facem, noi pigmeii acestui glob terestru, pentru a zăgăzui inevitabilul? Desigur, atât cât o minte omenească pricepe, — nimic ! Totuşi o observaţie se impune. Cuvine-se ca el puţin când timpul ajunge la punctul de trecere în celălait an, să ne oprim o clipă privind retrospectiv. E mult prea necesar acest popas pentru analiza activităţii noastre din trecut. Raportând vârstei bilanţul acestor constatări, vom vedea nu cu puţină surprindere că suntem departe de a fi realizat,ceva pentru societate faţă de ceea ce trebuia să înfăptuim. Fără a exagera lucrurile întrebuinţând locuţiuni, cari vor avea darul de a nu putea fi înţelese,a munci este imperativul vremii şi la rigoare, lăsând pe alţii să culeagă roadele străduinţelor noastre... pentru că nu cunoaştem momentul când viaţa are să ajungă la capătul ei. In clipa de faţă ţara are nevoie de linişte, prosperitate economică şi sănătate. Descendenţi crescuţi în spiritul celor ce ne-au făurit independenţa şi unitatea naţională, să făgăduim în faţa lui Dumnezeu că vom lupta uniţi împotriva uzurpatorilor ce îndrăznesc să ne dis- I cute fruntariile unde am înfipt pietre grele de strajă. Munca, numai sfânta muncă, ne va da siguranţa unui popor încrezător în forţele sale, forţe ce la nevoie ştie a le pune în slujba intereselor colective ! Ţară, Tron şi Naţiune. Cu această nădejde anul 1938, înainte ! Aurel V. Navrea. Ce urmăreşte guvernarea naţional-creştină. După preluarea guvernării d-l prim-ministru Octavian Goga a făcut ziariştilor câteva declaraţiuni, dintre cari reţinem următoarele : ...In seara de Anul Nou, la Radio, vorbind cu ţara, voi avea ocazia să fac o expunere largă, şi a primelor măsuri pe care guvernul înţelege să le ia, precum şi a desfăşurării apropiate a unor dispoziţii menite să fie înregistrate de opinia publică din ţară. Ce vă pot accentua din primul moment este spiritul în care se va desfăşura noua conducere de stat. Noi nu suntem nişte improvizaţi, de aceea nu trebue să vorbesc mult. Se desprind în mod firesc din trecutul nostru, atât indicaţiile cât şi chezăşia pentru ziua de mâine. Intru cât mă priveşte, socot că judecata mea politică a urmat aceeaşi linie dreaptă, care astăzi a atins un punct hotărâtor. Un crez naţional cu toate atributele lui fireşti m’a călăuzit în viaţă. De demult, de sub stăpânirea ungurească s'au făurit convingerile mele care au fost sporite, nu alterate în cursul vremii. Cred în neam şi în prerogativele lui de stăpânire reală a Statului. Nu-mi pot închipui consolidarea ţării noastre, fără accentuarea acestui adevăr, că trebue să afirmăm dreptul nostru de îndrumare naţională în toate ramificările vieţii de Stat. Aceste credinţe mi-au prilejuit în mod firesc întâlnirea cu A. C. Cuza, a cărui doctrină naţionalistă a fost determinată de gândul constructiv, menitsă salveze ideea de stat. Astfel s-a născut partidul naţional-creştin, ale cărui lozinci şi activitate le cunoaşteţi. Ce înseamnă, deci, venirea noastră la guvern? Cuvântarea de omi a M. S. Regelui a lămurit în chip magistral pentru toată lumea rostul nostru la cârma ţării. Programul naţional-creştin trebue, de la guvern, ca înfăptuirile lui să creeze un cadru nou de viaţă pentru poporul nostru. Sunt convins că din primul moment se va pro Sub titlul „Un nou regim“ d-l prof. N. Iorga scrie în „Neamul Românesc": „... înaintea deficienţei la alegerea partidului liberal, lipsit de o strînsă legătură disciplinată şi de entusiasmul pentru aşa de frumoasa operă pe care o îndeplinise guvernul ieşit din sinul sau, înaintea situaţiei în care s'a pus al doilea partid, ca represintare parlamentară, printr'o absurdă campanie personală contra Suveranului însuşi, înaintea lipsei de direcţie şi de program a unei formaţiuni populare cu caracter mistic şi făţiş dictatorial, Regele, crezând că pentru un astfel de moment n'ar ajunge la cîrmă o formaţiune parlamentară lucrând după datina de până acum, s'a hotărît la numirea unui Ministeriu care înseamnă o schimbare de regim. „Din partea noastră recunoaştem în formaţiunea lui două caractere, cărora nu li putem refuza simpatia noastră. „Preşedintele de Consiliu, lingă care se află, fără portofoliu, din cauza vrâstei sale, unul din cei mai respectaţi bătrâni ai naţiei, este unul din fruntaşii literaturii noastre şi a rămas până astăzi cea mai înaltă valoare literară pe care a dat-o Ardealul. La Externe, pentru a se înlătura orice bănuială că poate fi vorba de altă politică faţă de aliaţii noştri, oricât i-ar îngădui cele mai bune legături cu Italia, se aşează cel d’întâiu avocat al României. Instrucţia e încredinţată unui gânditor a cărui originalitate a fost nu odată preţuită şi aiurea. O nuanţă de intelectualitate se substituie astfel spiritului nivelator al plebii electorale. „Al doilea, presenţa în Ministeriu a unor oameni cari nu au părăsit partidul lor, dar au înţeles să manifeste public desaprobarea unei politice care merge până la les-maiestate, afirmă încă o dată că vremea partidelor închise a trecut. „Aşa fiind, în aşteptarea evenimentelor, trebue să constatăm că judecata nepărtenitoare a Co- Voci deprese Despre noul guvern