Glasul Bucovinei, ianuarie 1919 (Anul 2, nr. 42-61)

1919-01-03 / nr. 42

il IL Cernăuți, Vineri 3 Ianuarie 1919 Organ de propagandă pentru unirea politică a Românilor de pretutindeni, lip­are silnic. Telefon Nr. 61. 1 ] Director: Sextil Pu­ȘcariU. 1 1 îl *_______­_______._______________.---------------------------*-------------■—■ Abonamentul:­­­e 1,1 îr 60 Lei (84 cor), pe 1­,1 an 30 Lei (42 cor.), per trei luni 15 Lei (21 cor.) Un număr costă 40 Bani. Redacția și administrația: Cernăuți, Piața Unirii Nr. 3 (Palatul național). Se primesc numai articole iscălite. Anunțuri și reclame: se calculă în Petit, coloana în două, pe pag. a a 4-a: un șir 30 b., de două ori 50 b., de trei ori 60 b. Pentru inserare în inte­riorul ziarului se urcă taxa cu 50%­SSV retul­ lege despre unirea Bucovintei cu ftnânia. Monitorul oficial din 19 Decemvrie v. 1918 (1 ianuarie n.) 1919 publică următoarele decrete:­­Sc ie.cL siui decret. I. PREȘIDENȚIA CONSILIULUI DE MINIȘTrI FERDINAND L Prin grația lui Dumnezeu și voința națională, Rege al României. La toți de față și viitori, sănătate: Asupra raportului președintelui consiliului Nostru de miniștri Nr. 2211 din 1918, luând act de hotărârea unanimă a Congresului *al al Bucovinei din Cernăuți dela 15 Noemvrie 1918 Am decretat și decretăm • Aht. B. Bucovina, în cuprinsul granițelor sale istorice, este și rămâne atarea unită cu Regatul României. Al. al„ Președintele consiliului Nostru de miniștri este însărcinat ecutarea acestui decret. Dat în Buc­urești, la 18 Decemvrie 1918. Ifl­­ r­­ >­reședințele consiliului de miniștri și ministrul afacerilor străine. FERDN­TAXT D. Ion I. C. Brătianuu. Nr. 3744. II. PREȘIDENȚIA CONSILIULUI DE MINIȘTRI. FERDINAND I. " Prin grația lui Dumnezeu și voința națională, Rege al României. La toți de față și viitori, sănătate. Având în vedere legea promulgată cu decretul Nostru Nr. 8205 din 11 Decemvrie 1916 Am decretat și decretăm : U&lt; I. Domnii Iancu Flondor și Ion Nistor se numesc miniștri ai Noștri secre­­­­­ ’­tari­i stat fără portofoliu. Președintele consiliului Nostru de miniștri este însărcinat cu executarea ace­lat la București, la 18 Decemvrie 1918. FERDI­TAXTD. P­reședințele consiliului de miniștri și ministrul Nr 3746 afacerilor strâine, Ion X. C. Statianu. Prin înaltul decret Nr. 3745 se hotărăsc dispozițiunile tranzitorii pentru administrația și­­ a Bucovinei. lancu Nistor. Regele a numit pe lancu Nistor ministru al Bucovinei. Neți, c­are scriem cuvântul „ministru“ cu ni­mic și nu avem obiceiul să facem temenele îna­intea puternicilor zilei, am­­ fi înregistrat faptul a­cesta, cu caractere tipografice mai mult sau mai puțin mascate, între „ultim­ele știri“, dacă personalitatea c­elui ce va avea să pregătească m­ai mult­­ decât oricine altul fuziunea definitivă și înțeleaptă a­­­ Bucovinei cu Țara-mumă, ca mem­­bru în consiliul de miniștri din București, nu sar îm­pune de sine atenției noastre­în zilele grele prin care am trecut înainte de actul măreț al Unirii, când, nepregătiți cum­ eram.­ai fără orientare, am fost puși de­ odată, prin cascada nebună a evenimentelor mari din lupta Octomvre, în fața celui mai critic moment din istoria neamului nostru, s’au aflat la noi bărbați vrednici, inimi românești curate și minți luminate, c­are au spus cuvântul hotărîtor în mo­mentul potrivit. Meritul acestor bărbați e mare și faptele lor sunt o dovadă pentru capacitatea politică a neamului nostru. tor bărbați­i de seamă rămâne de a se fi știut găsi în­­ situația nouă cu repeziciunea ce­rută de năvala sch­imbărilor, pe care noi numai în mod indirect le-am determinat. Nu prea văd însă între ei pe cei ce, înțelegând rostul vremilor, ar fi lucrat dinainte, cu fap­ta, cu vorba propo­văduitoare sau du scrisul dor, la pregătirea iatestei mari priienjeniri venită la sfârșitul răz­boiului. De la id­eea vedem că mulți dintre cei clare au fost în stare într’un moment de înălțător entuziasm să voteze fără nici o restricție actul Unirii, acum,­­abia după câteva săptămâni, au început să aibă fel de fel de nedumeriri, nemai­­simțindu-se în toate apele lor în fața orizontului mare care li s’a deschis în locul unei zări a șe­derilor mărginite asupra unei provincii mititele. Precumpăni­rea intereselor, formalismul și a cal­ciului, acest nimicitor al oricărui elan, trăsura ca­racteristică a generației trecute, lipsite de orice i­dealism și romanticism, fac ca mulți să nu se m­ai știe regăsi astăzi în noua situație ce li s’a creat. E evident că România nouă nu o vor putea clădi cei din generația trecută, ci numai o ge­nerație care să fi înțeles glasul vremii nouă și mai ales să fi lucrat înșiși la pregătirea ei. Un reprezentant tipic al acestei generații nouă este Iancu Nistor. De aceea suntem feri­ciți că înțeleptul și bine sfătuitul Rege al Ro­mâniei Mari l-a numit tocmai pe el de ministru al Bucovinenilor în București. Iancu Nistor e fiu de țăran din Vicovul de su­s. El aduce deci de acasă înțelegerea deplină pentru clasa țărănească, pe care România nouă va trebui s’o ridice și s’o cultive, precum și spi­ritul democratic care e azi la temelia întregii al­cătuiri sociale. Nici o piedecă tradițională, nici un resentiment nutrit printr’o creștere aristocra­tică nu-1 desparte de opinca, pe care astăzi mulți o slăvesc în vorbirile lor, sfiindu-se totuși s’o ia în mână și s’o­­ ridice de jos și strâmbând din nas, când ea lasă Urme de praf pe cove -’=’ persane ale saloanelor lor Ca toți cei de V vârstU' liceu, prin universitate băției într’o vreme cu" 1 inanilor de " i­c<=* ; pi ,

Next