Glasul Bucovinei, iunie 1919 (Anul 2, nr. 157-179)

1919-06-11 / nr. 163

Anul IL Cernăuți, Miercuri 11 Iunie 1919 Glasul Bucovinei O ZILMIC. Telefon Nr. 61 rg­an­dexx^ocra,tic sul "CLzxIrlI« Abonam­eniufi "» un an 60 lei (84 cor.), pe Va an 30 lei (42 cor.), pe trei luni 15 lei (21 cor.) , pentru țărani, zinc , pe un an 30 lei (41 cor.), pe Vs an 15 lei (21 cor.), pe trei luni 7'50 lei (10*50 cor.), sumai numărul de Duminică pe un an 10 lei (16 cor.) pa Vs­an 5 lei (8 cor.), pe trei luni 2­50 lei (4 cor.). Un număr costă 40 bani. Redacția și administrația : Cernăuți, Strad­a­ Băncii USTr. 1 (In palatul fo­stei bănci austro-ungare) Se primesc numai articole iscălite. Anunțuri și reclame: se calculează după tarif și se primesc la­ admi­­nistrație. Strada Băncei Nr. 1 Centru inserare în­ interiorul ziarului se urcă taxa cu 50%­ Doi oameni-două atitudini. Amândoi bărbați politici, cunoscuți prin trecutul lor de lupte împotriva asupritorului neamului. Amândoi cu rol hotărîtor în zilele mari ale înfăptuirii celui mai îndrăzneț gând al vizionarilor nației noastre. Amândoi cei dintâiu conducători ai provinciilor desrobite. Aceste sânt punctele de asemănare între dl. Dr. Iuliu Maniu, președintele Consiliului diri­gent din Ardeal și dl. Dr. I. Flondor, fost ministru-delegat al guvernului român la Cer­năuți. încolo, între calitățile și orizonturile po­litice ale amândurora, există deosebiri, care vor face imposibilă o colaborare politică înte­meiată pe principii între acești doi bărbați, pe cari o anume presă din vechiul Regat îi și puse nu demult într-­un „acord“, până ce oficiosul consiliului dirigent din Sibiiu a des­­mințit categoric această invențiune. Căci deoparte stă nepotul democratului din câmpia Libertății Simeon Bărnuțiu­ cu originea în straturile adânci ale poporului nostru de țărani, de cealaltă boierul cu origini îndepărtate în negura anilor. Deoparte lucrează dar, chiar în urma sângelui moștenit, demo­cratul convins că numai prin largi reforme de dreptate pentru marea mulțime a țăranilor se poate susține ca conducător, de cealaltă re­fractarul față de cerințele vremii, care nu vede în țăranul sărac decât unealta de muncă a moșiei sale. Deoparte stă în fruntea trebilor obștești Românul convins că unirea Ardealului cu Regatul românesc a fost și rămâne o nece­sitate istorică și că legături cât de strânse se impun între amândouă țările pentru închie­­garea unui suflet unitar, deși Ardealul n’a făcut nici­odată parte întregitoare din vechea Românie, de cealaltă se agită­ în societatea adversarilor unirii dl. Flondor, mărturisind că a făcut unirea necondiționată numai constrâns de forța împrejurărilor, vitrege pe atunci planurilor sale autonomiste, și că dorește acuma cu atât mai mult o autonomie specială pentru Bucovina. Deoparte omul politic cu orizonturi largi și condus de un uimitor simț de finețe diploma­tică, de cealaltă răsbunătorul pătimaș, pe care energia și inteligență ce le posedă nu-l ajută să se menție pe deasupra nervilor săi la rolul ce i l-a dat cu dragă inimă nația sa, deoarece totdeauna este gata să jertfească interese na­ționale, pentru a-și satisface o ambiție jignită și să primejduească chiar acțiunea noastră di­plomatică, care luptă cu atâtea greutăți, numai pentru a se răsbuna pe câțiva din foștii d-sale colegi de minister. Urmarea acestor deosebiri fundamentale între ambii bărbați politici e că, pe când dl. I. Maniu trimite primului nostru sfetnic la con­ferința din Paris, care trebuie spriji­nit în acțiunea sa de toți Românii, oricărui partid i-ar aparține el, telegrama pe care o publicăm în numărul nostru de astăzi, dl. I. Flondor ține la Cer­năuți faimoasa adunare internațională, în care se critică în limbă străină acțiunea noastră externă și împotriva căreia e necesitat să protesteze energic dl. N. Iorga prin cuvin­tele ce le tipărim în corpul ziarului. Pe când la Sibiiu ziarul d-lui I. Maniu „Patria“, con­dus și redactat de scriitori ardeleni cu repu­tație, e un stimulent la muncă româneasca,­­ coordonată spre binele neamului nostru întreg, la Cernăuți „Bucovina“ d-lui I. Flondor e o gazetă de opoziție stearpă, de vrajbă și de sprijinire fățișă a tendințelor centrifugale din Nordul Moldovei. Unul își croește dar drum drept spre nemurire prin o muncă sistematică, făcută spre binele nației noastre și numai al ei, celalalt e pe cale să-și înmormânteze frumosul său trecut spre mâhnirea tuturor Românilor, cari l-au stimat și l-au iubit. între acești doi oameni politici există așadar o prăpăstie de principii, care îi va despărți cu siguranță, cât timp dl. I. Flondor va purcede mai departe pe calea apucată. D. Marmeliuc. Judecata d-lui N. Iorga asupra adunării d-lui Iancu Flondor. Citim în „Neamul Românesc“ din 7 Iunie C. următoarele : Desaprobăm­ cu cea mai mare hotărîre adunarea ținută la Cernăuți de dl I. Flondor împreună cu ele­mentele străine care având locul cu­venit în Stat, nu pot avea nici-un loc în cele interne ale vieții noastre naționale. Și ne ridicăm energic împotriva combaterii, în vreme de războiu și primejdie, a acțiunii externe, oricare ar fi ea, a Statului român. Nr. 163. Director: Sextil Pușcariu.­­ Resignare. Cu gândul înoptat te-am căutat din zori de zi. Dar nu te-am întâlnit... Din clopot cântă seara peste sat , nu le-am găsit... Cu dorul pironit pe geamurile tale Aștept doar te ivești în străveziul lor Curat ca ochii tăi._ Dar cine mă aude. Când inima mea bate ca un cerșitor La poarta ta?... Și totuși, zimbitor într’un, târziu pornesc spre casă Mulțămit, că în odaie ți-am văzut o clipă — umbra — Alunecând dealungul pe păreți .. Vie­ața’ ntreagă eu voiu căuta vieața Și nu voiu întâlni-o. Dar poate’ntâmplător îi voiu zări vr’odată — umbra— Și-atunci a împăcat cu mine voiu pleca Acasă — pentru totdeauna ... Lucian Blaga. Rubrica școlară. Reorganizarea­ învățământului de toate gradele.*) Sâmbătă 31 Main, cu ocazia conferinței d-lui Gr. Adamescu asupra învățământului, d. profesor dr. C. Angelescu, ministrul cultelor și instrucțiunea a făcut o interesantă expunere asupra proectului de reorganizare a învățământului de toate gradele. D. ministru al instrucțiunei a spus următoarele : Domnilor, în legătură cu cele spuse de d. Adamescu, care a expus în linii generale directiva și planul nostru urmărit la ministerul instrucțiunei publice cu privire la reorganizarea învățământului de toate gradele mai am de adăugat câteva detalii: învățământul primar. D-lor, cu cea mai mare amărăciune în suflet vă expun situația învățământului nostru primar. Numărul copiilor în stare de a urma în școală trece de 1.300.000. Din aceștia sânt înscriși în școală 600.000, din care însă nu urmează decât 300.000 adică numai a 4-a parte din totalul copiilor capabili de a urma o școală elementară. Această stare nenorocită de lucruri provine pe de o parte din lipsa de localuri de școală, iar pe de alta din lipsă de învățători. In prezent țara dispune de 0.500 de învățători și noi avem nevoie de 22.000. Preocupați de a remedia această stare de lu­cruri, ne-am hotărît a rezolvi această lipsă în câți­va ani de a rândul și anume : am luat dispoziția ca în 6 ani să ajungem a complecta numărul localuri­lor și mai ales al învățătorilor. Așa anul acesta vom face 3000 de numiri, anul viitor de asemenea și așa în ceilalți ani. Școalele normale. D-lor, pepiniera de unde ies învățătorii noștri, sânt școalele normale. Dar, numărul școalelor nor­male este așa de mic, că ele abia pot da personalul necesar pentru a înlocui pe cei scoși la pensie ori pe cei cari mor. Cum necesitățile sunt cu mult mai mari, se impun creieri de numeroase școale normale. De aceea ne-am gândit să înființăm, chiar cu începere dela Septembre, câte o școală normală de fiecare județ pentru băeți și câte o școală de fete la fiecare trei județe, sau în total 25 școli normale, ceea ce va face cu cele 19 școli normale existente 44 școli normale. Cum nevoia de învățători este urgentă, ne-am hotărît ca, pentru anul acesta, să recurgem și la alte elemente de­cât cele eșite din școalele normale, elemente cari, de­sigur, nu au pregătirea celor eșiți din școalele speciale, dar cari vor primi o pregătire sumară în aceste 3 luni de vacanță, organizând cur­suri speciale pentru ei. Vom angaja ca învățători pe cei eșiți din Seminare, pe preoți din sate, pe absolvenții de gimnazii și licee, pe cei cari au ter­minat o școală profesională, așa încât vom obține numărul de 3000 de­­ care avem imediat nevoe. Gradinele de copii. Cu privire la grădinile de copii de care se simte așa de mult nevoia, ne-am gândit de asemenea a treia școale normale pentru acest scop, una la Craiova, una la București și alta la Iași din cari se va recruta mai târziu corpul didactic necesar ace­stor feluri de școli. Școală uniformă la sate și la orașe. Dl. Adamescu v’a vorbit că sânt două concep­ții cu privire la cultura și educația poporului. *). Atragem atențiunea corpului nostru didactic asupra acestor expuneri ale d-lui ministru al cultelor și instrucțiunii reproduse după „Viitorul“ din București.

Next