Glasul Bucovinei, octombrie 1919 (Anul 2, nr. 252-277)
1919-10-01 / nr. 252
A b ül IL Cernăuți. Miercuri. 1 Otnnivrie 19191 apare zilnic. Org*a,r^"CLl ^axtia.^I"uî democrat a*l no.n.lril. ucovinei Telefon Nr. 61 Fondator: Sextil Pușcarît. Aboname atun Pe an an 60 lei, pe */* an 30 lei. ,pe trei luni 15 lei., pentru țărasî, kî Imei, pe tui an 30 lei, pe *2 an 15 lei, pe trei 7*50 lei, malal număratie Duminică penn pers an & lei, pe trei luci 259 lei. Uss RMP văr rafflsîn 25 bani. g?© daciî ® și' aeimsnis'trafta Cernăuți, Strada. 3 Ba xicii 3STr. 2. (in palatul fostei bănci austro ungare) Se primesc numai articole iscălite. Anusițuri și reclamei se calculează după tarii și se primesc la adinstrație : Strada Băncii No. î. 10 lei. „BUCOVINÆ.. . — Ziarul românilor bucovineni?! — Sânt mai bine de șase luni de zile, de când a apărut în Cernăuți al doilea cotidian românesc. Faptul în sine era în măsură numai să ne umple de bucurie. S’ar fi putut crede că Românii bucovineni cari, în împrejurările unei stăpâniri vitrege, n’au fost în stare să scrie și să găsească cititori pentru un singur cotidian, cum au scăpat de jugul străin, simt nevoia chiar de două, având destule condeie, ca să-l scrie, și destui abonați, ca să-l citească, în realitate însă nu era așa. De aceea condeie s’au adus din vechiul Regat, iar ziarul s’a trimis la orice adresă s’a putut găsi. Dar oricine va putea spune că și aceste-s lucruri vrednice de laudă. Fără îndoială, dacă ziarul e însuflețit de adevăr și pune interesele superioare ale neamului românesc mai presus de scopurile ce le urmărește. Dar „Bucovina“, acuma în subtitlu, spune un sfruntar neadevăr, intitulându-se „Ziarul românilor bucovineni“, in vreme ce se știe până la evidență că nu e decât organul dlui Flondor și al celor câțiva bărbați politici bucovineni, deveniți, în urma fericitului eveniment al unirii, naufragiați din punct de vedere politic din cauza atitudinei lor politice încă de pe vremea stăpânirii austriace. Și nu înțeleg de ce e nevoie să se demită la neadevăruri, când s -ar putea spune pe nume fără înconjur, puținii oameni grupați în jurul ei, constituindu se în partid sau într’o sucursală de partid. S’ar da astfel o dovada de sinceritate și lumea ar ști cum să se conformeze. „Bucovina“ însă, peste puțină vreme după apariția sa a început a face, numai pe ascunsele și pe înconjur, politica vechilor partide din Regat Mai întâiu politica conservatorilor filipescani, apoi a celor democrați de sub conducerea d-lui Tache Ionescu și în sfârșit s-a alăturat „Ligei Poporului”1 de sub șefia generalului Averescu, după cum patronul ei, dl. Flondor, a căutat să se alătureze la una din grupările amintite." Că într’o vreme susținea pe tachiști, a fost subliniat chiar de „Neamul Românesc“, a cărui obiectivitate nu se poate trage la îndoială nici o clipă. Dar spre a-și da aere de independență, „Bucovina“ se face că biciuește relele din viața publică a vechiului Regat. Și tocmai în punctul acesta dă mai mult cu oiștea în gard ! Căci datoria sfântă a oricărui ziar în provinciile desrobite și mai ales al unuia scris de oameni din vechiul Regat e ca să apropie inimile românilor eliberați cât mai mult de acest Regat. Dar cum să ți se apropie sufletul de el, dacă „Bucovina“ nu mai găsește culori destul de întunecate spre a descrie păcatele și putreziciunea care au cuprins în întregime România. Acolo nu e nimic bun, absolut nimic. Acest fel de luptă al „Bucovinei“, importat din arsenalul de luptă al vechilor partide istorice, nu i-l putem ierta niciodată. Ge să spuie țăranul român din Bucovina care e obicinuit să aibă oarecare respect de autoritatea statului, când citește în ultimul număr al „Bucovinei“ pentru țărani că „Oamenii cinstiți nu pot intra în ruptul capului ca sfetnici ai TVronului“. Rămâne cu impresia că România e o țară de jaf și fără nici o rândoeală, precum își dau stiința a descrie răuvoitorii neamului nostru, între de astă data se înșirue și „Bucovina“. Iar cât despre forma în care e scrisă"„Bucovina“ scapată mereu, căci nu trece număr în care să nu întâlnim trivialități care de care mai vulgară. Adversarii ei politici, în lipsa altor argumente cu ajutorul cărora s-ar putea încinge discuții lămuritoare și edificatoare pentru cititori, sânt acoperiți din belșug cu epitete ca „mameluc, secături, mormoloci, infirmi cu capul ca o dobă hodorogită, schemându-se din răsputeri“ și câte alte grațiozități. De aceea, poporul românesc din Bucovina nu s’a ales cu nici un folos, de pe urma eneriei, și a cheltuielilor risipite cu editarea „Bucovinei“. Singura ei parte bună a fost că, având întotdeauna prisos de spațiu, i a fost cu putință să reproducă mai multă literatură, cu toate că și aici uneori e deeditată rău. Astfel bunăoară, în anul 86, reproduce un sonet în care e vorba despre „obiceiuri stranii și lubrice amante ce sacrifică Vene«„ plăceri, extravagante“ , despre „gesturi delirante“ și despre „o fiică de rege ct se scaldă și-și toarnă pe trup parfumuri fexcitante“, iar scriitorul, poate vreunul de la „Bucovina“, „simte în toți nervii o înfiorare caldă și privirea sa avidă pe dânsa se fixează. “ Numai cât, domnilor, aceasta e o literatură potrivită mai de grabă pentru „casa cu geamurile portocalii“ decât să fie reprodusă într’un ziar pe care pretind a-l scrie ziariști „cari au" venit în Bucovina să facă un apostolat“. Vasile Grecu. Sosirea d-lui ministru Nistor. Astăzi, firistcuri în 1 Momvrla, cu trenul dl București, dl. Nistor sosește în Cernăuți. DL Nistor, fiind numit din nou ministrudelegat al Bucovinei. I se va face primire oficială la Ițcani, Dărmanești Dornești și în Cernăuți. Invităm pe toți adereniții și prietenii noștri să vie în număr cât de mare la această manifestațiune bine meritată. Un ultim răspuns, „Epoca“, ziarul care în numărul 42, anul I, ser. III din 30 Octomvrie 1918, scria în articolul „Teritoriile din Austro-Ungaria locuite de Români“, textual „La Nord-Vest ... va trebui să renunțăm, reflectând numai la aproximativ 6000 m2“ (se subînțelege din Bucovina), ziarul deci care de pe atunci a dădea dovezi zdrobitoare despre luminatul său patriotism, renunțând dintr’un condeiu la jumătate din Bucovina, fiind în completă necunoștință despre împrejurările de la noi și pe atuncia și acuma, debitează din nou toate injuriile și calomniile împotriva d-lui ministru Nistor, puse în curs de adversarii săi politici, atunci când acesta, împotriva așteptării lor, a fost numit ministru delegat la Cernăuți. După demisia guvernului Brătianu, dl. Nistor fiind înqredințat din nou cu administrația Bucovinei, „Epoca,“ în n-rul ei de Luni, Nr. 252. MELANCOLIE. Dintr’un ciclu de poezii „Singur“. ... Și lumină nu mai râde njururi. Umbre mute curg peste contururi... Nu mai râde rază și coloare — Zilele, (cândva strălucitoare), triste atărnă ca și lin negru lori — Totul e î nghețat — și gol — și mort Soare, vrajă și balsam ești tu! — Dar , eu, vai, în van te cer acu ! — Ieri, trăiam crâmpee de poveste — Lac de lacrimi sufletul, azi, mi-este. Dom, ii umbra pustnicei mansarde, ca văpaia iadului mă arde... — Și tu nu mai vii, copil suteget. .. Și inprejuru-mi jalea, fără preget fâlfâie cu aripe de umbre ca și corbii ’n jur de turnuri sumbre, — și, de strălucirea ta ’nsetați ochii mei în dam se-aștern pe cale, — și visează, stinși și ’ndoliați, binecuvântarea razei tale. George Voievidca. 129 Septemvrie a. c. repetă și reproduce din nou aceleași neadevăruri, cari în anul 141 din 13 Main a. c. pag. 5 a ziarului nostru și-au găsit o categorică de smințire. Nu numai atât, ci în numărul 140 din 11 Maiu, se publică chiar actele oficiale, ieșite la iveală în urma anchetei ordonate de dl. ministru Nistor, acte care arată lămurit neadevărul afirmațiilor dlui Flondor, care nu a mai răspuns nimică după aceea. Dar se vede că de va mai fi o demisie a guvernului iar dl. Nistor de va mai fi numit iarăși ministru-delegat al Bucovinei, neadevărurile se vor repeta din nou, căci e recunoscut adevărul proverbului latinesc: Audacter calumniari, semper aliquid haeret. V. Gr. Alegerile și minoritățile din Ardeal. Se știe prea bine că legea electorală din Ardeal e aceeași, chiar și în amănunte, ca și legea electorală din Bucovina, căci administrația țării ține să stea într-un contact cât mai strâns cu conducătorii consiliului dirigent din Ardeal. Ziarele din Ardeal ne aduc știrea că ungurii și celelalte minorități de acolo și-au numit candidații lor. Prin aceasta aceștia dau o strălucită dovadă că posed simțul realității și o zdrobitoare dovadă de maturitate politică. Toți bunii Homesei din Ischicoriin să se Înscrie in partidul demcrat si al Unirii* H ■ ■ ■ »