Glasul Bucovinei, noiembrie 1919 (Anul 2, nr. 278-301)

1919-11-01 / nr. 278

Ann! 'll 9 1 Cernăuți, Sâmbătă 1 Noem­brie 1919. Glasul bucovinei «OrganEst partidelui democrat al unirii ASPARE.£ £ 8LI ® fEL Teleton Mr. 6». Fondator: Sextil i* * *6 șpaHii. Abonamentul: Pe uci mi 60 lei, pe 4 lâ­an 89 lei, pe trei luci 16 lei, pentru țărani, silnic*, pe un an 80 lei, pe u/s an 16 lei, pe trei luni 7â.0 ; numai numărul de Durai­­nică pe un an 10 lei, pe *.l a an 5 lei,­ pe trei luni 2.50 lei. flîn număr,­­costă 25­,bani. R­edacția si administrafia «•­«!8*9 țâ*rt8ș Stp ®«i«s Răneiâ lo. I .­in­ palatul Coastei bănci austro-ungare) . Se primesc­ articole numai iscălite Amnii fiiPi s­i reclamei se calculează după tarif și se primesc la administrație * STRADA BĂNCII No. 1 Pentru inserare în interiorul ziarului,se urcă taxa cu 50,8­„. In ajunul alegerilor No «mai « decât » zi, © and teii ceti­­țenii României întregite se vor înfățișa îna­intea nunei,­­spre a­ da patriei ,mărite ,și vn­­hite cea dințate adun­are legiuitoare. Atât «de văfnice o facssiuni «așteaptă des­­„legarea iar dele aceasta ad«oare, precum ?n’au mai ffost decând e nea ami românesc. iar aici resida însemnătatea cea mare a a­­­cestei adunări și prin­­ ea și a­­ alegerilor ce au să o creeze. De aceasta și-au dat sama majoritatea covârșitoare a tuturor kscreto­rilor­­ României mtregae ■Botărîrea con­ducătoril­or unei părți «din opoziția vechi­unui Regat, in frânte cu d. Tache Ionesco și Generala­ Aversen«­­că­reia i s’a atașat și d. Flondor, de a se­­ ab­ține dela alegeri nu poate decât aY» regrete , ori­ce bun Român, având în vederie însemm­­•nătatea actualelor alegeri­­*á periferii politica­­ externă a României. Și e o dovadă de In­­țeleponifie politică ,a p­o­poru­lui românesc, că chiar In congres«­ Ligei #ópomlni, con­vocat de d. A­veresen, s’au­­ dat semne destul de răsvedite că această hotărire nu poate fi aprobată pe de­plin nici chiar de aderenții d-sale. De aici zvonurile că o nouă a­mapare, numai cu 1n zile, a­­ alegerilor,­­ar aduce par­ticiparea opoziției la campania electorală, ca siguranță având drept, armsce o incosasc­­­iabilă supărare a d-lui Flondor și apar­e vrednic de reținut faptul că din cauza ab­ținerii, mulți membrii de ai partidelor cu abținerea, au trecut în nouile vechile grupări politice din Regat, cari iau parte la alegeri. Neparticiparea opoziției deci « pe de­plin contrabalansată de participarea altor grupări politice cari,­­ dobândind * în­ această constituantă un număr mai important de lo­curi, sunt menite să aducă un sBÍtu nou în viața politică din vechiul Regat. Ne gân­dim cu deosebire la partidul democrat na­ționalist al d­lui Iorga și la partidul țărănesc al d-lui M­­alache. La aducerea acestui suflu nou însă vor contribui intr’o largă măsură și provinciile desrobite cari participă cu unada î suflețire. Din Basarabia nu s’a anunțat nici o abținere. Din Ardeal, Banat, Crișana și Maramureș nu­mai cea a socialiștilor și aceasta numai din solidaritate cu hotărârea socialișt­lor din Bu­curești, cari s’au lăsat atrași în apele opo­ziției. Căci candidații socialiștilor în actua­lele împre­jurări aveau mulți sorți de isbândă și o situație favorabilă, precum nu le au a­­vut nici o dată de când se fac alegerile în România. De aceea și șovăiala și trăgănarea candidaților socialiști bucovineni de a-și a­­nunța în regulă retragerea candidaților. In Bucovina alegerle sunt așteptate de păturile largi ale poporului cu multă însu­flețire și nerăbdare, dându-li-se importanța cuvenită. Aceasta s’a putut constata în dea­juns ia­r impozantele adance, ținute în toată Bucovina, de partidul nostru. D. Ministru Nistor, în inspecțiile ce le-a făcut în toate județele, a­­ găsit mai ales la populația ro­mânească credința că această chemare la alegeri e privită nu numai ca o împlinire,a datoriei de cetățean, ci ca o încredere și o­­ distincție se i se dă populației din partea «stăpânirii­­ românești. Încercările agenților d-lui Flondor de­ a influența populația Bucovinei în­ sensul abr tinerii au avut un­­ rezultat de drept lamen­tabil. D­­­intr­e adunare la Gura Humorului, con­vocată spre a se voia abținerea, s-a cerut în unanimitate să se voteze înscrierea în par­tidul democrat al unirii. D-l Fiondor a reușit să câștige numai pe vechii conducători de pe vremea aus­triacă ai minorităților. Adunări însă ținute de­­ Evrei la­­­ Rădăuți și iar„M “ales de Ruteni cer participarea la alegeri Candidații ruteni, evrei și germani cari ma aprobă abținerea, sau ivit, fiind primiți și aprobați de conaționalii lor. Ba un ziar german din localitate, destul de dârz de alt­fel în­­ chestia abținerii, scrie în ultimul său număr ,că „abținerea dela alegeri, nu e o dogmă ,și că un curent însemnat pentru nar­­dicipare”.se impune (macht sich geh­end) în tabăra Evreilor și a Germanilor și că nouăi candidați reușind să ia conducerea organi­zării Ioft, vor fi bineveniți. Astfel fiind, nu rămâne îndoială că prima Constituantă a României întregite, va fi și o­­adevarata­­ expresie a voinței și a aspirațiilor întregii populațion­ cuprinse în «hotarele ei Vasile Grecu D. «nistru Sistor și n­evaile urgente ale tării in­­­ urma inspecțiilor făcute în toată țara s’a con­vins d. «sinistre Nistor de nevoile populației și pentru a alina suferințele »ei mei urgente a dispus, intre al­tele, trimiterea următoarelor ajutoare : 1. S’a trimis primarilor țiri orașele Câmpulung, Gura-Humorani­, Suceava, Siret, Rădăuți, Strojineț, Vijnița, Vășcăuți, Zastavna, Coțmani suma de­ câte 5000 coroane spre formarea unui fond de ajutor pentru locu­itorii cari .Se găsesc în mizerie. 2.­­ Văzând mizeria orașului Vijnița, d. ministru a avizat prefecturii suma de 100.000 coroane pentru re­clădirea caselor distruse. . . 3. Pentru repararea că­lor de comunicație din ju­dețul Vijnița și Vășcăuți s’a avizat prefecturilor de acolo 50.000 coroane. De asemenea s’a avizat pre­fecturilor din Coțmani și Zastavna câte 20.000­ co­roane pentru îndreptarea căilor de comunicație 4. S’au mai avizat prefecturile din Coțmani și Zastavna câte 20.000 coroane p­entru a veni în ajutor la repararea edificiilor publice distruse. 5. Pentru ajutorarea locuitorilor din­ satele dis­truse ale județului Zastavna s’a îndrumat o acțiune mai mare, pentru care s’a avansat prefecturii de acolo suma de 30000. 6. Pentru reedificarea «coaselor din județele Coț­mani, Zastavna, Vijnița și Vășcăuți s’a avizat prefec­turilor câte 10 000 coroane. Acordarea acestor ajutoare sunt o parte din re­zultatele imediate ale inspecțiilor făcute de d-l mi­nistru. Nr. 278 Un răspuns cu fapta, nu cu vorba Cu ocazia inspecțiilor făcute prin județe, d-l ministru delegat Nistor a avut prilej să audă plân­gerile populației că la poșta, căile ferate și regia monopolului i se cere să facă plata numai în lei sau coroane după cursul bursei. Pentru a pune capăt a­­cestor plângeri d-l ministru delegat s'a adresat tele­­grafic către președinția consiliului de miniștri, cerând ca la toate aceste instituțiuni să se primească co­roane ștampilate cu relațiunea de 2 coroane 1 leu. In urma intervenției d-lui ministru a sosit astăzi următorul răspuns din București : Domnule Ministru, avem onoare a răspunde a­­dresei d-voastre „No. 2893 1­919 ce ne-a transmis Președinta Consiliului de Miniștri pe lângă adresa No. 1620 1­919, că dispoziția nea luată este ca poșta și calea ferată din Bucovina să primească, prima, taxele poștale și telegrafice și secunda, valoarea bi­letelor de călătorie și taxelor pentru transportul ba­gajelor și mărfurilor și în coroane ștampilate și de cele neștampilate li și­ 2 coroane. Pentru mandatele poștale insă, primite de ofi­ciile poștale din ținutul Bucovinei, dar plătibile în vechiul regat sau Basarabia, valorile se primesc nu­mai in lei, iar pentru mandatele poștale plătibile in cuprinsul Bucovinei, se primesc i6 coroane și lei și se plătesc foi în coroane sau lei,­adică în moneda care s’a pus. Faptul acesta servească și ca răspuns unei părți a presei locale, care caută cu orice preț și la orice prilej să facă imputări d-lui ministru, că nu se in­teresează de chestia valutei și nu apără i­ deajuns interesele populației. AU BIRUIT N’are să cetească orice om neprevenit anume foi de peste hotarele vechii Românii politice pentru a o găsi întreagă, așa frumoasă, arătoasă și vrednică de toată considerația cum o cunoaștem. Dacă Patria păstrează o atitudine totdeauna demnă, dacă Glasul Bucovinei se supraveghiază de obiceiu, în schimb ca Bucovina — a cui o fi și pe mâna cui o fi, căci d. Pamfil Șeicaru n’a putut ajunge acolo încât să culeagă insulte din gunoiul „Sodial­smului“ — și cu așa de bucureșteana „Renaș­terea Română a fraților Goga se găsește cineva în vechiu­l paradis al Insinuărilor, batjocurilor și ame­nințărilor. E presa revolver­ă toată deplinătatea ei. O cetește cineva ? Se pare că ei da. Căci altfel din ce s’ar ținea? Nu sacrifică doar cineva o avere ca să aibă plăcerea de a vedea răul făcându­-se în fie­care zi. Și, dacă și acolo este un public pentru a­­ceastă literatură politică, un sentiment de îngrozire pentru viitor ne cuprinde. Cum­ oare, cinstiți preoți, harnici învățători și oa­meni de treabă din toate clasele­­ societății­ românești în Ținuturile liberale, pentru aceasta am făcut noi Ro­mânia­ Mare, pentru terfelirea zilnică a oamenilor de bine și pentru­­ înălțarea, unde nu se cuvine, a ce­lorlalți ? Din „Neamul Românesc“­­. N. Iorga Situația electorală în Basarabia Minoritățile din Basarabia și anume germanii, bulgarii, evreii și găgăuții din toate regiunile au hotă­­rît să participe la alegeri. Dumineca trecută a fost la Leova o mare întru­nire la care au luat parte minoritățile și în care s’a votat o moțiune în acest sens. Pe listele de candidați figurează și reprezentanți ai minorităților : în Hotin ucraninei și evrei, la Chișinău evrei Iar­­ia sadul Basarabie| bulgari, ruși și ucraineni. ’ -S3-

Next