Glasul Bucovinei, noiembrie 1919 (Anul 2, nr. 278-301)
1919-11-01 / nr. 278
Pag. 2 / GLASUL BUCOVINEI Nr. 278 Continuarea inspecțiilor d-lui ministru delegat Venea fustor1 inspetiția prefecturii Cernăuți, Vășcăuți și Vijnița.— Desmînțirea unor svinuri. — Patriotismul populației. In continuarea inspecției ce-a făcut-o tuturor prefecturilor din Bucovina, d-1 ministru Nistor a inspectat, Miercuri 29 Octombrie, prefectura județului Cernăuți. D-l ministru a fost întâmpinat de întregul corp al funcționarilor prefecturii, înteresându-se îndeaproape de bunul mers al tuturor agendelor. A urmat apoi recepția, prezentându-se delegațiile preoțimei ale învățătorimei, precum și primarii tuturor comunelor. La dorința primarilor, d-l ministru a dat lămuriri relativ la reforma agrară, la despăgubirile de război, la valută, la aprovizionarea cu sare și petrol, precum și relativ la multe alte chestiuni de la ordinea zilei. Stăruind primarii mai ales asupra reclădirii satelor distruse, d-l ministru a declarat că se va sta în ajutor cu material de construcție și băni. Ca multă mulțumire s’a luat la cunoștință această declarațiune. . " . . Joi, d-1 ministru Nistor a inspectat prefectura județului Vășcăuți și Vijnița. La orele 9 lum. d-i ministru a fost întâmpinat la marginea târgului ,Vășcăuți de un banderon de călăreți și condus la primărie, unde d-i primar Lesan îl primește cu pâne și sare, aducându-i totodată la cunoștință, în numele întregii populațiuni, omagiile de credință și supunere față de tronul Maiestății Sale Regelui. De fața erau toate autoritățile locale, funcționarii, judecătorii, reprezentanții clerului ortodox, catolic, evangelic și ai comunității evreești. Elevii școalor cu învățătorii înfrunte aclamând pe d. ministru Nistor, o elevă îi oferă un frumos buchet. Urmează apoi primirea feluritelor delegații, intre cari și delegația marilor proprietari in frunte cu d. Fiondor, proprietarul moșiei Hlinița. .s D. ministru a ascultat doleanțele tuturora, făgăduind că va lua măsurile cuvenite. Apoi d. ministru a vorbit mulțimii adunate ce aștepta afară, stăruind asupra tuturor chestiunilor de interes general. Expunerile d-lui ministru au fost primite,cu multe aplauze. De la Vășcăuți, d. ministru Nistor a plecat la Vijinița, așteptat fiind in fața prefecturii de toți funcționarii și de o mare mulțime de popor. A fost bineventat de păr. protopresviter Semaniuc. O deputăție de Huțani și primarul orașului d. dr. Hales l-au primit cu pâne și sare. D. ministru a muițurait pentru primirea făcută și pentru frumoasa manifestațiune. 8 A urmat apoi recepția delegaților, între cari și o numeroasă delegație de evrei in frunte in marele rabin, d. dr. Hager. Acesta aducând omagii de loialitate și alipire către tron și țară, arată în colori vii mizeria de nedescris a populației din Vijnița. Drept răspuns d.ministru a dat sfatul să se înființeze un comitet de ajutorare, care va afla cel mai larg sprijin material și moral din partea administrației. Cu acest prilej primarul orașului dr. Halep a arătat nedumerirea sa cu privire la unele zvonuri, că autoritățile din Vijnița ar urma să fie mutate in altă parte. D. ministru Nistor a dat o categorică desmințire acestor zvonuri neîntemeiate, zicând că administrația e ferm hotărită, de a da tot concursei la reclădirea orașului Vijnița, care își are importanța sa comercială. Totodată făgăduește că va lua măsuri, ca astfel de svonuri tendențoase să nu se repeți. Această declarație a d-lui ministru a fost primită cu mare satisfacție din partea tuturora. Directorul liceului rutean din localitate mulțumește d-lui ministru pentru redeschiderea acestui liceu, asigurând că acolo se va da o creștere loială și patriotică. Primarii tuturor satelor din județ stăruind pentru îmbunătățirea căilor de comunicație și a aprovizionării de ministru se promite tot concursul administrației. Reținem că atât la Vășcăuți cât și la Vijnița toate delegațiile,la orice prilej, au ținut să stărue cu deosebire asupra recunoștinței ce o datorește populația armatei românești pentru menținerea ordinii și a liniștii și să aducă la cunoștință omagiile de loialitate, credință și iubire a aceleiași populațiuni față de tron și țară. Coresp. --------------------- ---------------------SCRISORI ARDELENE Deschiderea școalelor.—Candidații partidului național.— După expozeu! de la Alba Iulia.—Candidaturile Șvabilor. Ultimele două săptămâni se pot numi pentru Ardeal : Săptămânele școalelor. Aproape in toate orașele din Transilvania s’au deschis școalele de stat și liceele. in Cluj, liceul de fete Regina Maria și liceul de băieți Gheorghe Barițiu, s’au deschis cu mare solemnitate și în prezența profesorilor universitari, în fruntea cărora, se remarcă în toate împrejurările. Sextil Pușcăria. Tot in Cluj s'au deschis cele două școale primare. La Orăștie liceul de băieți Aurel Vlaicu ; ia Lugoj liceul de băieți Coriolan Brediceciu ; ia Diciosămartin școala de istaz Mihail Eminescu și în celelalte centre transilvănene. Se observă, după declarațiile profesorilor, o abundență neobișnuită de elevi. La anele licee, ca la cel din Sibiu, dramia sa numără peste două sute. La Ibășfalău, unde elementul străin este atât de preponderant, liceul de băieți a devenit neîncăpător, în fața invaziei de feciori de la țară, care au inundat orașele. Felni cum au fost înlocuiți străinii de români prin școalele de stat, dovedește, mai bine decât oricare argument, cât de departe eram ținuți noi de școale și cât drept avem de a stăpâni pământul acesta. Acum sunt pe cale de a se înființa eforiile școlare. Când se va deschide universitatea din Cluj, ea se va deschide intr'o atmosferă școlară formală și va fi justificată necesitatea ei tocmai prin acest mare număr de elevi la școale secondare. * * * Partidul național român, de sub șefia d-lui Iulia Mariu, și-a anunțat candidații la alegerile pentru Cameră și Senat, in toate circumscripțiile electorale. Candidații de astăzi sunt luptătorii vajnici de ieri. Sunt oamenii trecutului istoric ardelenesc pe umerii cârora s’a sprijinit nația noastră. Sunt și învățători. La Senat în majoritate sunt protopopii din diferite județe, recrutați din ambele confesiuni. In prima Duminecă după afișarea candidaților, sau ținut adunări populare mai în fiecare cerc electoral. Pretutideni au fost întâmpinați cu bucurie și încredere de țărani, căci majoritatea covârșitoare a votanților sunt elementele de la sate. Astfel la Hida, în apropiere de Cluj, unde candidează d. Emil Hațiegan, șeful resortului de Justiție, întrunirea electorală s’a prefăcut intr’o adunare cu caracter național, sărbătorindu-se candidatul ca fiu de țăran de aici și ca fost judecătri sub Unguri. O măreață manifestație de simpatie i-au făcut țăranii d-lui Ion Agârbiceanu, directorul ziarului „Patria“, care candidează în cercul Șercaia. Candidații se înfățișează pretutindeni cu programul politic al partidului expus de d. Iuliu Maniu la Alba- Iulia, unde este cercul în care candidează d-sa. In acest program se cuprind punctele după care înțeleg Ardelenii să se organizeze România Mare. El se reduce la două propuneri : Desăvârșirea națională și Dreptatea Socială, manifestând nevoia de a înlătura particularismul provincial din toate instituțiile de stat și din gândirea fiecăruia, de a ocroti minoritățile și a consolida unirea, iar pe de altă parte ocrotirea celor slabi, introducerea impositului de venit, dare pe avuțiile făcute in timpul războiului, protecția industriei mici și participarea muncei la capital. Acesta este programul cu care candidează ardelenii în alegeri și pe care, probabil îi vor susține și în constituantă. In Ardeal nu s’au obținut de la alegeri decât Socialiștii și Ungurii, a căror situare excepțională în Transilvania, încă nu vor să o considere ca tranșată. Cu toate astea Ungurii din S.culme vor candida in alegeri. Partidul poporan șvăbesc din Banat a propus până acuma 7 candidați pentru Cameră și 2 pentru Senat. Zîieie acestea se va publica și lista candidaților din partea Sașilor. Așa că Ardealul va fi complet reprezentat în Constituantă, exceptând pe socialiști. Coresp. O revistă care ne trebue A apărut sub conducerea și cu sprijinul scriitorilor cunoscuți și bunilor povățuitori ai neamului nostru.. No, al revistei «Lamura». Ea se adresează cu deosebire învățătorilor și tuturor celor, cari împreună cu ei, sunt chemați să dea României statornicite în vechile-i hotare, un suflet curat și întreg. Dorința ei de căpetenie este de a ajuta poporul să se cunoască pe sine în marile lui puteri tăcute, în munca generoasă, în adânca lui bunătate și iubire de oameni, precum și în frumoasele lui tradiții de artă, pe cari atingerea cu orașele amestecate și adesea lipsite de orice tradiții, a început să i le strice. Pornită din inițiativa și cu ajutorul Ministerului de Instrucție, revista «Lamura», e pusă sub direcția d-lui Al. Vlahuță și apare odată pe lună. Redacția și Administrația, Calea Dorobanților No. 40, București. Abonamentul 50 de lei pe an. FORȚA Aleprea lui Vasile Hangia de mitropolit al Românilor din Ardeal (Urmare și spășit) Au fost aleși dintre mireni—preoții, a treia parte din congres, nu puteau fi înlocuiți—majoritatea oameni caii în viața lor nu se interesaseră de biserică, oameni pe cari nu-i știa și nu-i cunoștea nimeni, cu atât mai puțin alegătorii lor, oameni cari priviau și ei mirați în jurul lor, când se văzură într’o adunare bisericească, unde simțeau instinctiv că nu le este locul , micii satrapi puși de stăpânire in satele noastre, pretorii și notarii comunali, funcționari de la finanțe, pădurari cu titlul eufemistic de „magistrați sîlvanarî“, negustori de porci și alții. Toată ceata aceasta de oameni al stăpânirii, pe lângă câțiva Români ca sentimente bune cari reușiră cu toată presiunea la alegeri, nu veniseră să discute chestiunile bisericești, pentru cari nu aveau nici o pricepere, ci veniseră să împlinească o poruncă atotputernicului lor stăpân, contele Tisza. Le era silă să șadă mai multe zile un congres și în adevărată oroare ascultau discuțiile la care nu indlasniau să fie parte. In ziua alegerii se grăbiră să-și dea votul poruncit și părăsiră Sibîiul cu iuțeala oamenilor noștri că au făcut o faptă rea. Astfel isbuti Tisza să capete pentru Vasile Mangra 71 din cele 114 voturi date.. In vremuri de pace mici cu mijloacele întrebuințate nu s’ar fi ajuns la un astfel de congres. In războia insă când 600.000 de Români luptau cu desnădeji de la fronturile austriace pentru mărirea Ungariei, pe bărbații puțini, rămași acasă, părăsiți de toți, fără speranță, tăsindu-și feciorii căzuți în războiu, i-au putut intimida mai ușor. Pe țăranii cu drept de vot i-au amenințat că-ii trimit in tranșee, pe primarii români i-au amenințat cu destituire, pe preoți cu retragerea congrue și internare. Se pornise sistematic în întreaga Mitropolie presiunea din partea organelor administrative ale statului. Nu a rămas cerc electoral, unde să nu se amestece guvernul prin funcționarii săi, începând cu fișpanii și sfârșind cu servitorii de la primăriile comunale. Și aceasta se făcea intr’un mod atât de revoltător, că episcopul Caransebeșului ceru convocarea consistorului mitropolitan pentru a protesta împotriva încălcării statutului organic. Fișpanii trimeteau direct sau prin pretori acte oficiali preoților noștri, prin care li se aducea la cunoștință că este „dorința expresă“ (kifejezett okaj) a lui să fie ales cutare candidat. Această dorință însemna hotărîrea de a face alegerile cu jandarmii. Și alegerile se făcură. Plini de revoltă sufletească protestară însă alegători la congres împotriva abuzurilor. La nici un congres n’au fost atâtea proteste împotriva alegerilor ca la congresul din 1916. La Făgăraș, în arhidiecesa Sibiiului, funcționarul ministerial dr. Petre Ionescu a amenințat pe preoți cu retragerea salarului, iar notarii și pretorii s-au năpustit asupra satelor să fie prezenți la alegeri, declarând că-i vor trimite pe oameni la frontul din Galiția, dacă vor îndrăzni să voteze altfel, decât cum cer ei Primpretorele Făgărașului, E. Bokros, se află în ziua alegerii în biserica din Lisa, funcționarul comitatens R. Pap la Galați (lângă O.J), primpretorele din Arpaș, Cserey B., în Porumbacul de jos. N’a rămas biserică unde să nu fi fost vre-un primpretor, pretor, notar sau alt slujbaș al statului, străini firește. E cel dintâiu caz in viața constituțională a bisericii noastre, când s’a desfășurat pe față tot terorismul guvernului unguresc. In cercul F garajului preoții au fost chiar opriți de a publica șîmen-i ca"’d>daț lor neguvernamentați " (Act. carta. Nr. 114/1916 Metr.). In cercul Comloșului bănățenesc, dieceza Aradului, fișpanul, mai expeditiv, dădu ordin „confidențial“ notarilor să înlăture pe toți preoții „suspecți" dela actul de alegere (Nr. 103/1916 M.). Iar in cercul Beliului, vicariatul Orăzii-Mari, fișpanul precaut l’a pus pe primpretori să adreseze fiecărui preot un act cu următorul conținut: „Mă adresez On d-tale cu rugarea ca, fiind dorința expresă a d-lui fișpan, să sprijinești după cea mai mare putință pe advocatul din Ceica ungurească Dr. I. I. la alegerea de deputat congresual. Beiin 28 Aprilie 1916. (Actul in original la consilier Nr. 172 din 1916 M.). Alți pretori, ca cel din Ilia, chemându-i pe preoți acasă la sine, le-a adus la cunoștință aceiași „dorință ferbinte“ a fișpanului (Nr. 98/16 M ). Tot așa la Lugoj. In cercul Devei primpreteni nu s’au mulțumit cu amenințări, ci chiar în orașul Deva au fost aduși alegătorii cu forța polițienească la biserică. In acelaș cerc, în comuna Petreni, alegătorii mai bine au părăsit biserica, decât să voteze la poruncă. Mai revoltătoare a fost purtarea funcționarilor de stat în dieceza Caransebeșului, teritoriul clasic al amestecului guvernului unguresc în afacerile bisericii românești. In Uzdin, cercul Alibunar, notarul comunal, străin de nație și de lege, stătea la spatele preotului, să vadă cu cine votează fiecare. Rezultatul a fost că vre o 3 .400 creștini au eșit din biserică și numai 39 au votat. In Nicolinț, acelaș cerc, alegătorii au fost aduși de spate la biserică prin servitorii comiunali, iar în comuna Sân- Mihaiu notarul, străin și acesta, a aflat că este foarte potrivit să stea in biserică cu carnetul in mână, însemnând pe cei ce nu votează cu candidații guvernului. (Nr.104/16 M). In cercul Satul-Nou au fost duși alegătorii deasemenea ca poliția la biserică, având buletinele de votare scrise de notarul ungur Kis Karoly , chiar și nealegătorilor li s’au dat baietine. (Nr. 107/16 M). f