Glasul Bucovinei, noiembrie 1919 (Anul 2, nr. 278-301)

1919-11-01 / nr. 278

Pag. 2 / GLASUL BUCOVINEI Nr. 278 Continuarea inspecțiilor d-lui ministru delegat Venea fu­stor1 inspetiția prefecturii Cernăuți, Vășcăuți și Vijnița.— Desmînțirea unor svinuri. — Patriotismul populației. In continuarea inspecției ce-a făcut-o tuturor pre­fecturilor din Bucovina, d-1 ministru Nistor a inspec­tat, Miercuri 29 Octombrie, prefectura județului Cer­năuți. D-l ministru a fost întâmpinat de întregul corp al funcționarilor prefecturii, înteresându-se în­deaproape de bunul mers al tuturor agendelor. A urmat apoi recepția, prezentându-se delega­țiile preoțimei ale învățătorimei, precum și primarii tuturor comunelor. La dorința primarilor, d-l ministru a dat lămuriri relativ la reforma agrară, la despăgu­birile de război­, la valută, la aprovizionarea cu sare și petrol, precum și relativ la multe alte chestiuni de la ordinea zilei. Stăruind primarii mai ales asupra reclădirii satelor distruse, d-l ministru a declarat că se va sta în ajutor cu material de construcție și băni. Ca multă mulțumire s’a luat la cunoștință această declarațiun­e. . " . . Joi, d-1 ministru Nistor a inspectat prefectura județului Vășcăuți și Vijnița. La­ orele 9 lum. d-i mi­nistru a fost întâmpinat la marginea târgului ,Văș­­căuți de un banderon de călăreți și condus la primă­rie, unde d-i primar Lesan îl primește cu pâne și sare, aducându-i totodată la cunoștință, în numele întregii populațiuni, omagiile de credință și supunere față de tronul Maiestății Sale Regelui. De fața erau toate autoritățile locale, funcționa­rii, judecătorii, reprezentanții clerului ortodox, catolic, evangelic și ai comunității evreești. Elevii școalor cu învățătorii în­frunte aclamând pe d. ministru Nistor, o elevă îi oferă un frumos buchet. Urmează apoi pri­mirea feluritelor delegații, intre cari și delegația ma­rilor proprietari in frunte cu­ d. Fiondor, proprietarul moșiei Hlinița. .­­s D. ministru a ascultat doleanțele tuturora, făgă­duind că va lua măsurile cuvenite. Apoi d. ministru a vorbit mulțimii adunate ce­­ aștepta afară, stăruind asupra tuturor chestiunilor de interes general. Expu­nerile d-lui ministru au fost primite,cu multe aplauze. De la Vășcăuți, d. ministru Nistor a plecat la Vi­­jinița, așteptat fiind in fața prefecturii de toți funcțio­narii și de o mare mulțime de popor. A fost bine­­ventat de păr. protopresviter Semaniuc. O deputăție de Huțani și primarul orașu­lui d. dr.­­ Hales l-au primit cu pâne și sare. D. ministru a mui­­țurait pentru primirea făcută și pentru frumoasa ma­­nifestațiune. 8 A urmat apoi recepția delegaților, între cari și o numeroasă delegație de evrei in frunte in marele rabin, d. dr. Hager. Acesta aducând omagii de loiali­tate și alipire către­­ tron și țară, arată în colori vii mizeria de nedescris a populației din Vijnița. Drept răspuns d.ministru a dat sfatul să se înfiin­țeze un comitet de ajutorare, care va afla cel mai larg sprijin material și moral din partea administrației. Cu acest prilej primarul orașului dr. Halep a a­­rătat nedumerirea sa cu privire la unele zvonuri, că autoritățile din Vijnița ar urma să fie mutate in altă parte. D. ministru Nistor a dat o categorică desmin­­țire acestor zvonuri neîntemeiate, zicând că administrația e ferm hotărită, de a da tot concursei la reclădirea o­rașului Vijnița, care își are importanța sa comercială. Totodată făgăduește că va lua măsuri, ca astfel de svonuri tendenț­oase să nu se repeți. Această decla­rație a d-lui ministru a fost primită cu mare satis­facție din partea tuturora. Directorul liceului rutean din localitate mulțumește d-lui ministru pentru redeschiderea acestui liceu, asi­gurând că acolo se va da o creștere loială și pa­triotică. Primarii tuturor satelor din județ stăruind pentru îmbunătățirea căilor de comunicație și a aprovizionării de ministru se promite tot concursul administrației. Reținem că atât la Vășcăuți cât și la Vijnița toate delegațiile,­­la orice prilej, au ținut să stărue cu deosebire asupra recunoștinței ce o datorește populația armatei românești pentru menținerea ordinii­­ și a li­niștii și să aducă la cunoștință omagiile de loialitate, credință și iubire a aceleiași populațiuni față de tron și țară. Coresp. --------------------- ---------------------­SCRISORI ARDELENE Deschiderea școalelor.—Candidații partidului național.— După expozeu! de la Alba Iulia.—Candidaturile Șvabilor. Ultimele două săptămâni se pot numi pentru Ar­deal : Săptămânele școalelor. Aproape in toate orașele din Transilvania s’au deschis școalele de­ stat și liceele. in Cluj, liceul de fete Regina Maria și liceul de bă­ieți Gheorghe Barițiu, s’au deschis cu mare solemni­tate și în prezența profesorilor universitari, în fruntea cărora, se remarcă în toate împrejurări­le. Sextil Pușcăria. Tot in Cluj s'au deschis cele două școale pri­mare. La Orăștie liceul de băieți Aurel Vlaicu ; ia Lu­goj liceul de băieți Coriolan Brediceciu ; ia Diciosă­­martin școala de istaz Mihail Eminescu și în celelalte centre transilvănene. Se observă, după declarațiile profesorilor, o a­­bundență neobișnuită de elevi. La anele licee, ca la cel din Sibiu, dramia s­a numără peste două sute. La Ibăș­­falău, unde elementul străin este atât de preponde­rant, liceul de băieți a devenit neîncăpător, în fața in­vaziei de feciori de la țară, care au inundat orașele. Felni cum au fost înlocuiți străinii de români prin școa­­lele de stat, dovedește, mai bine decât oricare argu­ment, cât de departe eram ținuți noi de școale și cât drept avem de a stăpâni pământul acesta. Acum sunt pe cale de a se înființa eforiile șco­lare. Când se va deschide universitatea din Cluj, ea se va deschide intr'o atmosferă școlară formală și va fi justificată necesitatea ei tocmai prin acest mare nu­măr de elevi la școale secondare. * * * Partidul național român, de sub șefia d-lui Iulia Mariu, și-a anunțat candidații la alegerile pentru Ca­meră și Senat, in toate circumscripțiile electorale. Can­didații de astăzi sunt luptătorii vajnici de ieri. Sunt oamenii trecutului istoric ardelenesc pe umerii cârora s’a sprijinit nația noastră. Sunt și învățători. La Senat în majoritate sunt protopopii din diferite județe, recru­tați din ambele confesiuni. In prima Duminecă după afișarea candidaților, sau ținut adunări populare mai în fiecare cerc electoral. Pretutideni au fost întâmpinați cu bucurie și încredere de țărani, căci majoritatea covârșitoare a votanților sunt elementele de la sate. Astfel la Hida, în apropiere de Cluj, unde candidează d. Emil Hațiegan, șeful re­sortului de Justiție, întrunirea electorală s’a prefăcut intr’o adunare cu caracter național, sărbătorindu-se candidatul ca fiu­­ de țăran de aici și ca fost judecătri sub Unguri. O măreață manifestație de simpatie i-au făcut țăranii d­-lui Ion Agârbiceanu, directorul ziarului „Patria“, care candidează în cercul Șercaia. Candidații se înfățișează pretutindeni cu programul politic al partidului expus de d. Iuliu Maniu la Alba- Iulia, unde este cercul în care candidează d-sa. In acest program se cuprind punctele după care înțeleg Ardelenii să se organizeze România­ Mare. El se re­duce la două propuneri : Desăvârșirea națională și Dreptatea Socială, manifestând nevoia de a înlătura particularismul provincial din toate instituțiile de stat și din gândirea fiecăruia, de a ocroti minoritățile și a consolida unirea, iar pe de altă parte ocrotirea celor slabi, introducerea impositului de venit, dare pe avu­țiile făcute in timpul războiului, protecția industriei mici și participarea muncei la capital. Acesta es­te programul cu care candidează ardelenii în alegeri și pe care, probabil îi vor susține și în constituantă. In Ardeal nu s’au obținut de la alegeri de­cât Socialiștii și Ungurii, a căror situare excepțională în Transilvania, încă nu vor să o considere ca tranșată. Cu toate astea Ungurii din­ S.culme vor candida in alegeri. Partidul poporan șvăbesc din Banat a propus până acuma 7 candidați pentru Cameră și 2 pentru Senat. Zîieie acestea se­ va publica și lista candida­ților din partea Sașilor. Așa că Ardea­lul va fi complet reprezentat în Constituantă, exceptând pe socialiști. Coresp. O revistă care ne trebue A apărut sub conducerea și cu sprijinul scrii­torilor cunoscuți și bunilor povățuitori ai neamului nostru.. No,­­ al revistei «Lamura». Ea se a­­dresează cu deosebire învățătorilor și tuturor celor, cari împreună cu ei, sunt chemați să dea Ro­mâniei statornicite în vechile-i hotare, un suflet curat și întreg. Dorința ei de căpetenie este de a ajuta po­porul să se cunoască pe sine în marile lui puteri tăcute,­­ în munca generoasă, în adânca lui bună­tate și iubire de oameni, precum și în frumoa­sele lui tradiții­­ de artă, pe cari atingerea cu o­­rașele amestecate și adesea lipsite de orice tradiții, a început să i le strice. Pornită din inițiativa și cu ajutorul Minis­terului de Instrucție, revista «Lamura», e pusă sub direcția d-lui Al. Vlahuță și apare odată pe lună. Redacția și Administrația, Calea Doroban­ților No. 40, București. Abonamentul 50 de lei pe an. FORȚA Aleprea lui Vasile Hangia de mitropolit al Românilor din Ardeal (Urmare și spășit) Au fost aleși dintre mireni—preoții, a treia parte din congres, nu puteau fi înlocuiți—majoritatea oameni caii în viața lor nu se interesaseră de biserică, oa­meni pe cari nu-i știa și nu-i cunoștea nimeni, cu atât mai puțin alegătorii lor, oameni cari priviau și ei mirați în jurul lor, când se văzură într’o adunare bisericească, unde simțeau instinctiv că nu le este lo­cul , micii satrapi puși de stăpânire in satele noastre, pretorii și notarii comunali, funcționari de la finanțe, pădurari cu titlul eufemistic de „magistrați sîlvanarî“, negustori de porci și alții. Toată ceata aceasta de oa­meni al stăpânirii, pe lângă câțiva Români ca senti­mente bune cari reușiră cu toată presiunea la alegeri, nu veniseră să discute chestiunile bisericești, pentru cari nu aveau nici o pricepere, ci veniseră să împli­nească o poruncă atotputernicului lor stăpân, contele Tisza. Le era silă să șadă mai multe zile un congres și în adevărată oroare ascultau discuțiile la care nu in­dl­asniau să fie parte. In ziua alegerii se grăbiră să-și dea votul poruncit și părăsiră Sibîiul cu iuțeala oamenilor noștri că au făcut o faptă rea. Astfel isbuti Tisza să capete pentru Vasile Mangra 71 din cele 114 voturi date.. In vremuri de pace mici cu mijloacele întrebuin­țate nu s’ar fi ajuns la un astfel de congres. In răz­boia insă când 600.000 de Români luptau cu desnă­­deji de la fronturile austriace pentru mărirea Ungariei, pe bărbații puțini, rămași acasă, părăsiți de toți, fără speranță, tăsindu-și feciorii căzuți în războiu, i-au putut intimida m­ai ușor. Pe țăranii cu drept de vot i-au amenințat că-i­­­i trimit in tranșee, pe primarii români i-au amenințat cu destituire, pe preoți cu retragerea congrue­ și in­ternare. Se pornise sistematic în întreaga Mitropolie presiunea din partea organelor administrative ale sta­tului. Nu a răm­as cerc electoral, unde să nu se ames­tece guvernul prin funcționarii săi, începând cu fișpanii și sfârșind cu servitorii de la primăriile comunale. Și aceasta se făcea intr’un mod atât de revoltător, că e­­piscopul Caransebeșului ceru convocarea consistorului mitropolitan pentru a protesta împotriva încălcării sta­tutului organic. Fișpanii trimeteau direct sau prin pretori acte o­­ficiali preoților noștri, prin care li se aducea la cu­noștință că este „dorința expresă“ (kifejezett okaj) a lui să fie ales cutare candidat. Această dorință însemna hotărîrea de a face a­­legerile cu jandarmii. Și alegerile se făcură. Plini de revoltă sufletească protestară însă alegători­ la congres împotriva abuzu­rilor. La nici un congres n’au fost atâtea proteste îm­potriva alegerilor ca la congresul din 1916. La Făgăraș, în arhidiecesa Sibiiului, funcționarul ministerial dr. Petre Ionescu a amenințat pe preoți cu retragerea salarului, iar notarii și pretorii s-au năpus­tit asupra satelor să fie prezenți la alegeri, declarând că-i vor trimite pe oameni la frontul din Galiția, dacă vor îndrăzni să voteze altfel, decât cum cer ei Prim­­pretorele Făgărașului, E. Bokros, se află în ziua ale­gerii în bis­erica din Lisa, funcționarul comitatens R. Pap la Galați (lângă O.J), primpretorele din Arpaș, Cserey B., în Porumbacul de jos. N’a rămas biserică unde să nu fi fost vre-un primpretor, pretor, notar sau alt slujbaș al statului, străini firește. E cel dintâiu caz in viața constituțională a bise­ricii noastre, când s’a desfășurat pe față tot teroris­mul guvernului unguresc. In cercul F­ garajului preoții au fost chiar opriți de a publica șî­men-i­ ca"’d>daț lor neguvernamentați " (Act. carta. Nr. 114/1916 Metr.). In cercul Com­loșului bănățenesc, dieceza Ara­dului, fișpanul, mai expeditiv, dădu ordin „confiden­țial“ notarilor să înlăture pe toți preoții „suspecți" dela actul de alegere (Nr. 103/1916 M.). Iar in­ cercul Beliului, vicariatul Orăzii-Mari,­ fiș­panul precaut l’a pus pe primpretor­i să adreseze fie­cărui­ preot un act cu următorul conținut: „Mă adresez On­ d-tale cu rugarea ca, fiind do­rința expresă a d-lui fișpan, să sprijinești după cea mai mare putință pe advocatul din Ceica ungurească Dr. I. I. la alegerea de deputat congresual. Beiin 28 Aprilie 1916. (Actul in original la consilier Nr. 172 din 1916 M.). Alți pretori, ca cel din Ilia, chemându-i pe preoți acasă la sine, le-a adus la cunoștință aceiași „do­rință ferbinte“ a fișpanului (Nr. 98/16 M ). Tot așa la Lugoj. In cercul Devei primpreteni nu s’au mulțumit cu amenințări, ci chiar în orașul Deva au fost aduși ale­gătorii cu forța polițienească la biserică. In acelaș cerc, în comuna Petreni, alegătorii mai bine au părăsit bi­serica, decât să voteze la poruncă. Mai revoltătoare a fost purtarea funcționarilor de stat în dieceza Caransebeșului, teritoriul clasic al amestecului guvernului unguresc în afacerile bisericii românești. In Uzdin, cercul Alibunar, notarul c­omunal, străin de nație și de lege, stătea la spatele preotului, să vadă cu cine votează fiecare. Rezultatul a fost că vre­ o 3 .400 creștini au eșit din biserică și numai 39 au votat. In Nicolinț, acelaș cerc, alegătorii au fost aduși de spate la bi­serică prin servitorii comiunali, iar în comuna Sân- Mihaiu notarul, străin și acesta, a aflat că este foarte potrivit să stea in biserică cu carnetul in mână, în­semnând pe cei ce nu votează cu candidații guver­nului. (Nr.­­104/16 M). In cercul Satul-Nou au fost duși alegătorii deasemenea ca poliția la biserică, având buletinele de votare scrise de notarul ungur Kis Ka­roly , chiar și nealegătorilor li s’au dat baietine. (Nr. 107/16 M). f

Next