Glasul Bucovinei, februarie 1920 (Anul 3, nr. 341-364)
1920-02-01 / nr. 341
M >  ft mmf&iél&ámMmíiMitiiá, \ Cernăuți. Duminică 1 Februarie 1920 Apoi IIIsul Bucovinei jft„mmm»s partidului fiin@ar*t «1 unirii MI.HI0.aNjy £ ft £!^ T’f I TeifefGR Nr._61._ Foitdfttor î Snxul Ffestistrift' AboNsinjiesst'ulfi Pe anaa 60 lei, pe *1, &n 80 lai, pe “trei hmt IB lei» pentru țărani zilnic : pe ® n an 30 lei, pe *i *a 16 lei, pe trei Îmi 7.50, smmnt și niuetrul de Duminică pe an *a 10 lei, f* * ia la 5 lei, pe trei mmi 2.50 lei. Pa «»mai costă 25 bani. iMistem ® fi» ți »€ IB«fi»sgstpaim fiœpnaist if Strada Fizuid ® ® 8 ü ®« S ® (FOSTA DOMNEASCA) Si primesc articole numai iscălite Jtra ai s» fi* ri și v>m fi » n» » iae eaionîe&aft după tarif și se primesc la administrați« STRADA FIöNDßi fie. S3 Pentru Inserate In interiorul siatului se «re £ ta*» an W »*.. #■ Universitatea din Cluj Astăzi se prăznuește în Transilvania o sărbătoare mare. In fața miniștrilor țării, în fața reprezentanților tuturor universităților românești, în fața trimișilor universităților franceze și italiene, în fața poporului românesc, M. S. Regele, însoțit de Regina, inaugurează un chip solemn Universitatea din Dacia Superioară. Ardealul lui Gh. Și arai, neobositul călător cu hronicul la desagă, fanaticul luptător al latinității noastre. Ardealul lui Petru Maior, Ardealul lui Clain, Ardealul apostolului Gheorghe Lázár — Ardealul acesta s’a deșteptat și a aruncat câtușile ignobile cu care l-au înlănțuit dușmanii noștri. Acum un Șincai nou nu va trebui să cerșească pe la străini, an al doilea Gheorghe Lazăr nu va fi silit sa ia toiagul pribegiei,, jignit prin dureroasa ironie a stăpânilor streini, că ar fi prea învățat pentru Valahii proști, buni de exploatat. Din inima Transilvaniei va arde de aci încolo pururea o făclie cu menirea de a răspândi lumina cea adevărată in toate colțurile Românismului. Vreme de o jumătate de veac a dăinuit în Clujul făcut prin forță unguresc într’o mare de sate românești, o universitate care nu era altceva decât o unealtă de desnaționalizare. Cum Clujul se înfipsese într’o regiune curat românească ca un pumnal ascuțit în pieptul poporului nostru, așa și Universitatea ungurească din Koloszvar însemna o batjocorire a sentimentelor noastre românești, un gest amenințător din partea dușmanilor noștri seculari, o țintuire pe loc a năzuințelor noastre culturale, o înăbușire a oricărei licăriri de viață sufletească proprie. Dar poporul nostru, bunul nostru popor martir a biruit. Abia a trecut un deceniu de când un ucaz al rectorului universității de al unei opri pe studenții români de a vorbi romănește, și astăzi acest mare erou negativ trăiește într’un colț al Ardealului liberat deșertăciunea unui vis nebun Afflavit Deus et dissipaii sunt ! De aci înainte Cm joi cu Universitatea sa va fi un focar de binefacere culturală, învățătura lumii, cinstită, nefalsificată, învățătura care mobilează sufletele, se va sălășlui in acest oraș înstrăinat multă vreme și va porni de aici, ducând lumina până și la ciobanii din munți, darnici ctitori ai Universității și dânșii. De aci încolo sufletul românesc își va putea lua sborul, nestingherit de nimeni. Dela apostolatul nobil al profesorilor din Cluj vor porni ucenicii de astăzi, fericiții apostoli culturali ai zilelor de mâine, și generație după generație Românii se vor adăpa la acest neprefăcut și curat izvor al celei mai frumoase vieți sufletești. In această zi de sărbătoare populația românească din Bucovina, care știe și ea ce înseamnă o Universitate prefăcută într’un institut de desnaționalizare forțată, trimite Rectorului Sextil Pușcariu, harul și neobositul apostol al culturii naționale în colțul acesta de Moldovă, asigurarea recunoștință devotate și salutul său Pățesc, trimite salutul său frățesc profesorilor și studenților din Cluj, dorind tinerei Universități din Dacia Superioară, durată eternă și prosperare —------------——mm—-----------------R. Gândea. Reprezentație filantropică Luni 2 Februarie orele 7 luni, seara va avea loc sub patronajul doamnei general Zadik în sala teatrului o reprezentație în scop de binefacere dată de către trupa dramatică I. L. Caragiale de sub conducerea dlui Mărculescu, în folosul societății «Ocrotim orfa* ! Ion din războate“, secția Cernăuți. Se va reprezenta comedia de Scribe și Lenove „Lupta între femei“. In pauze va concerta capela Reg. Ștefan cel Mare Nolj. Biletele de intrare sunt de vânzare, cu începere de Sâmbătă g1 Ianuarie la Comenduirea Pieței, strada Regele Ferdinand. Publicul cernăuțean este rugat să dea tot sprijinul acestei reprezentații, fiind vorba de ajutorarea orfanilor de războiu fără deosebire de națiune. ---------------------Qmin------------------- Mr. 341 D. Secretar general Iorgu G. Tona in mijlocul milițienilor la Câmpulung Dela Vama d. Iorga G. Toma plecă la Câmpulung, unde convocase din timp o adunare a alegătorilor din circumstcripția sa. Adunarea aceasta, ținută în vasta sală a primăriei, ta deschisă la ora 3 p. m. de către președintele ad hoc, d. primar Nicolae Balan. Cercetată de un mare număr de locuitori ai frumosului oraș muntenesc, în fruntea cărora stăteau reprezentanții intelectualității locale, adunarea aceasta a fost una din cele mai frumoase ce s’au ținut cândva în Câmpulung, fiindcă în ea și-au trimis nu numai toate comunele aparținătoare circumscripției electorale, ci cele ale județului politic, pe cei mai vajnici reprezentanți ai lor, d. Iorgu G Toma bucurându-se de toată simpatia fraților săi munteni. La dumirea aceasta au participat și senatorii Nistor Andronicescu și dr Nicu Carabioschi, precum și d. Filatet Doboș, deputat de Suceava D, deputat Iorgu G. Toma luând cuvântul a ținut un lung și interesant discurs, în care a arătat activitatea primului parlament al României întregite de la deschiderea sa prin magistratul Mesagiu al Tronului până la vacanța sărbătorilor de Iarnă, insistând cu deosebire asupra formării blocului parlamentar, a elaborării programului de muncă al acestuia, la care a contribuit și oratorul ca delegat al Partidului democrat al Unirii, a formării noului guvern parlamentar în care a intrat din nou și d. dr. Nistor ca ministrudelegat al Bucovinei, apoi asupra semnării tratatului de pace de către noul guvern după ce s’au obținut unele ameliorări importante, asupra împrejurărilor extraordinare in care s’a făcut semnarea tratatului ce rămâne încă să fie sau nu ratificată de Corpurile leguitoare, găsind frumoase cuvinte pentru durerea neamului din cauza știrbirii Banatului și a Maramureșului, asupra înălțătoarelor acte ale Unirii politice și bisericești pentru vecie a tuturor provinciilor desrobite cu Patria-mumă, a trecut apoi în revistă nevoile și doleanțele țării și in special cele ale județului, arătând ce s’a făcut și ce se va mai face pentru satisfacerea necesităților populațiunii, a subliniat activitatea Partidului democrat al Unirii și a terminat, în aplauzele generale ale asistenței, cu apelul călduros adresat adunării să aleagă un comitet județan al partidului democrat al Unirii, în care să intre cel puțin câte un reprezentant din fiecare română, care va forma apoi în comuna sa comitetul local, punându-se astfel baza organizării serioase a Partidului nostru. După d. deputat Toma a luat cuvântul de senator Nistor Andronicescu, care a făcut o amănunțită dare de samă asupra activității sale la Senat, insistând asupra frumosului său discurs rostit in sinia maturului corp, unde a arătat toate nevoile poporului de la țară și a cerut alinarea lor, și sfârșind cu desvoltarea ideii de a înființa prin satele noastre cooperative locale pentru înlesnirea procurării și schimbului de mărfuri și produse ale pământului românesc de pretutindeni. Darea de samă a înțeleptului senator de la Fundul Moldovei a fost bine primită de întreaga adunare care a adus apoi la discuție prin rostul oratorilor săi Nistor Porcuțanu, tanarul Nistoiu și Ion Lacatâșu din Câmpulung, Gavril Droiciuc din Frasin ș. a. chestiunile ardente de la ordinea zilei, precum sunt pagubele de războia, greutățile aprovizionării, lipsa de pământ și necesitatea grabnicei înfăptuiri a reformei agrare, chestiunea valutei, specula infamă ce se face cu coroana la schimb, refuzul stăruitor al oficiiior poștale și ceferiste de a primi coroana în cursul ei legal de 50 bani, chestiunea despăgubirii vitelor pierdute pe urma războiului, chestiunea împrumutului de războiu, întoarcerea prizonierilor din Siberia ș. m. a., cărora i-au răspâns d. deputat Doboș, vorbind frumos și pe înțelesul tuturora despre cele ce privesc reforma agrară și pagubele de vite, și d. deputat Iorgu G. Toma vorbind despre toate celelalte chestiuni atinse de oratorii țărani. Adunarea luând act de expunerile oratorilor a votat încredere deplină d-lui deputat Iorgu G. Toma și senatorului Nistor Andronicescu, la propunerea căruia s’a ales apoi prin aclamațiune următorul comitet județan al Partidului democrat al Unirii, care urmează să se constituie : Dr. Nicu Carabinschi, avocat ; Constantin Supor, învățător superior; Dimitrie Logigan, profesor secundar; Nicolae Balan, primar; Vasile Aîboi-Șandru, Nistor Porcuțan, Ion Lacatâș și Teodor Miroțoiu, gospodari, toți din Câmpulung ; gospodarul Grigorii Pizderea din Sadova ; gospodarii Costan Bedrrlea din Pojorâta ; gospodarii Nistor Andronicescu, senator, și Nicolae Țăranu din Fundul Moldovei ; gospodarul Ion Borduhosu din Breaza; învățătorul Ion Strugariu din Valea Putnei; pariái de exarhh Nicu Lomicovschi și gospodarul Georghe Dașchevici din Vamă ; gospodarul Dumitru Vataan din Dea ; învățătorul superior Atecu Constantinovici și primarul Dumitru Moliș din Vatra Moldoviței cu Demárna ; părintele Popovici din Roși pe-Boul ; părintele Ilarie Prdici din Ruși-Moldoviței cu Argelul; primarul Gavril Drebciuc din Frasin M ; primarul Dumitru Sâhleanu din Bucșoaia ; gospodarul Ion Cricina din Dorot<a Ploiniței ; primarul N. Moroșanu din Stulpicani; primarul Gheorghe Scheuleac din Negrileasa învățătorul N. M’hafoș din Floceuî ; forestierul Toma Procopiuc din Gemene și gospodarul Georghe Moglan din Slătioara. Adunarea, care a decurs în mod demn și cuviincios, dând o strălucită dovadă de maturitatea politică a populațiunii noastre de la munte și de perfecta Înțelegere ce domnește între aceasta și deputatul de Câmpulung, nu s’a terminat decât la ora 7 seara când participanții s’au despărțit adânc mulțămîți și satisfăcuți pentru a ajunge la îndepărtatele lor vetre. Coresp. --------------------------------------——