Glasul Bucovinei, aprilie 1920 (Anul 3, nr. 391-412)

1920-04-01 / nr. 391

Psg. 2 D. Vaida către Lloyd George înainte de a pleca la București, d. Vaida Voevod a trimis următoarea telegramă d-lui Loyd George : Excelență Nouă și grele îndatoriri mă cheamă în țară. Du­pă crâncena răsturnare a răsboiului sunt dator cu totul țării mele, oricare ar fi dificu­tățile momentului, ori­care ar fi vitregiile împrejurărilor. Părăsind țările Aliaților țin să reinoiesc mărturi­sirea adâncei mele simpatii, a marii admirații și a nesfârșitei mele recunoștințe pentru spiritul de bună­voință și echitate, ce v’a călăuzit în deciziunile cu pri­vire la țara mea. Ducându-mă în țară, voi spune aceasta com­patrioților mei, cărora le va fi și mai drag numele vostru. Vă rog să nu uitați neamul meu, care trece printr’o epocă critică, despre care am o credință nes­trămutată în consolidarea și în măreția sa. Pe viitor, așa cum a fost și în trecut va fi ală­turi de Aliați. Voi Incerca tot, ca admirabila voastră constituție să servească de model patriei mele, pe care veți cu­noaște-o intr’o zi. Doresc să ne faceți cinstea de a fi oaspete României, care vă va fi totdeauna recunoscătoare. Muilțumindu-vă încă odată, vă rog să primiți i­­magiile mele respectuoase. ---------------------ss--------------------­ Vaida Voevod Corespondență din Paris Societatea națiunilor și-a ținut în 13 Martie a treia întrunire la ministerul de externe, sub preșe­dinția d-lui Leon Bourgeois. Obiectul principal al în­trunirii a fost alegerea comisiunii care va merge în Rusia și va face anchetă asupra situației de acolo. Înainte de a trece la obiect, prezidentul întrunirii a crezut de bine să comunice unele acțiuni ale Socie­tății Națiunilor și să dovedească celor scept­­i că „Societatea Națiunilor“ nu mai e azi o chimeră ci e o realitate, care a trecut de mult din sfera principi­lor vagi la fapte concrete ca: organizarea guvernămân­tului din bazinul râului Saare, stabilirea Înaltului Co­­misariat al orașului Danz­a, și acce­ptarea protecției minorităților din Polonia, numirea comisiei însărcinată cu organizarea Curții de justiție internațională. „Și in câteva săptămâni, la Roma, consiliul va isprăvi constituția societății printr'un statut al adunării generale unde vor trebui să fie reprezentate în mod direct toate statele“.­­ Că societatea e de azi înainte o realitate de­ care trebue să se țină seamă o dovedesc și cererile­ sosite nu de mult ale celor 13 state neutre, cari vreau să fie primite in Societate. Săptămâna trecută a’a publicat un interview al mareșalului Foch unde marele om de acțiune se ex­primă în mod foarte sceptic despre puterea și rolul efectiv al societății n­ațiunilor, în prezent și ’n viitorul apropiat. Ce e mai mult, neagă direct orice rol ce l-ar putea avea societatea intrucât îi neagă însăși exis­tența ei, intre declarația asta a lui Foch și între ținuta ce-o observă. Consiliul Suprem față de Societate era o mare contrazicere. Consiliul suprem mai dăunăzi a însărcinat Societatea cu organizarea conferenței financiare internationale, iar azi cu prepararea anche­tei asupră staria actuale a Rusiei. Această contrazicere între, să-i zicem puterea legislativă“ și cea „executivă“ a Consiliului Suprem a produs mare desiiuz­e și amărăciune în inimele acelora cari credeau că cu anul 1920 istoria va marca un curent nou nu numai în principiu ci și în fapte in ceea ce privește raporturile internaționale. Contrazicerea a fost înlăturată. Fo­ch a desmințit autenticitatea inter­­vievului ce i s-a atribuit gazeta americană „Chicago Tribune“. Dr. Leon Borgeois închee : „Oricum ar fi, trebue să ne bucurăm, și trebue să avem nădejde în viitorul Societății, când vedem că atunci când guvernelor li­ se impune deslegarea unei probleme dificile, pe care n’o pot deslega in mod satisfăcător ne încredințează pe noi ca studiarea ei, și ne roagă s’o deslegăm. Nu e aceasta, în definitiv, rolul suprem al Societății Națiunilor, și uma­nitatea nu vede în ea deja puterea rațiunii, a drep­tății, înaintea căreia statele își vor supune bucuros toate diferendele,­ cerând aplanarea lor pe cale pacinica?“ După aceasta d. Balfour expune deciziunile luate cu privire la ancheta ce se va face în Rusia. E vorba de trimiterea a două comisiuni de câte 10 membri. O comisiune va fi numită de „Societatea Națiunilor", iar alta de „Biroul internațional al muncii“ Pentru a evita ca aceste două anchete să nu se contrazică comisiunea emisă de Societatea Națiunilor va avea doi membri, un muncitor și un patron, in­dicați de Biroul internațional al muncii. Aceștia vor servi de agenți de legătură între cele două comision­. Aceste propuneri s’au formulat in două resoluțiuni, cari s’au trimis imediat consiliului Suprem. Paris, 16 Martie. 1920. Goresp. I GLASUL BUCOVINEI Dela Secretariatele de Serviciu Asupra activității Secretariatului de serviciu pentru comerț Asupra activității Secretariatului de serviciu pentru comerț, industrie și îngrijire socială dela 22 Martie 1920 până la 28 Martie 1920 dăm următoarele informațiuni: 1. S'au trimis Ministerului pentru Externe din București, listele tuturor prizonierilor de război. 2. Hainele, jufăriile și alimentele dăruite din partea Maiestății Sale Regina Maria s’au distribuit internatelor din Bucovina. 3. Inmulțindu-se plângeri că birtașii cer prețuri exorbitante și de tot arbitrare pentru oțeluri s’a publicat o ordonanță in baza căreia autoritățile ad­ministrative de prima Instanță s’au autorizat a fixa prețuri maximale pentru meseria de ospătări și cârș­­mării. 4. Profesorul Thaddäus Stupnicki a fost trimis ca delegat al Secretariatului pentru Comerț, Industrie și inginire socială la Viena pentru a cumpăra cărți didactice pentru școalele speciale și unelte pentru atelierile acestor școli. 5. Consilierul de Administrație Bonnert împre­ună cu directorul Moritz Fuhrmann au fost trimiși ca delegați la Liov în chestiunile lichidării Institutului de asigurare a muncitorilor contra accidentelor pentru Galiția și Bucovina și in chest­unile lichidării Institu­tului de asigurare a pensiunilor lefegiilor particulari. Biroul prezidial al Secretariatului de serviciu pentru comerț, industrie și îngrijire socială. Ian­iu Prodaniiuc, concepist. •i­ Asupra activității sccției veterinare dela secre­tariatul de Agricultură Cărbunele emfizematos, despre care s’a amintit altă dată in ziarul nostru, a isbucnit în comuna Sa­dova, județul Câmpulung sporind cu două cazuri nouă. Acum sânt infestate 24 de curți. Medicul vete­rinar delegat acolo și însărcinat cu luarea măsurilor de profilaxie și combatere rămâne și mai departe in acea comună. Pentru a combate în mod eficace această zootie se simte nevoie absolută de serovaccin. Secretariatul neprimind încă până acum nimic din acest serovaccin vaccinările nu s’au putut face. De la medicul veterinar Jacob Citron, care a fost trimis din partea acestui Secretariat cu curier special la Viena să cumpere vaccinurile și serurile necesare, ni­ a sosit o telegramă, în care nu comunică, că Austria germană nu dă serurile și vaccinurile cerute de noi de­cât numai pentru compensațiuni în alimente.­­ Cazuri sporadice de cărbune emfizematos au apărut și în alte comune. Acelaș lucru se poate anunța și despre antrax. S’au ivit două cazuri singuratice de morvă și s’au luat toate măsurile de poliția sanitară vete­rinară. Scabia cabalinelor bântuie încă. Ca să se poată combate cu toată energia, se așteaptă sosirea de motorină și alte medicamente din București pre­cum și din Viena. -----------------------------------------­ Scrisoare din Basarabia Publicăm scrisoarea, de mai jos ce sit din Reni, u­n orășel din Basarabia ne­ a­ma de Galați, bucurându-ne că avem prilej să aproape con­statăm un interes viu al conducătorilor intelec­tuali de acolo pentru deșteptarea fraților noștri basarabeni : Domnule Redactor. Vă rugăm a face loc în ziarul D­v. urmă­toarei informațiuni : Liga Culturală, secția Reni, a ținut până acum două șezători, la care a luat parte un mare număr de public din oraș și împrejurimi. Prima șezătoare a avut loc în ziua de 6 Martie a. c. și a constat din : O conferință ținută de d-l G. Săndulescu, magistrat, despre : „Femeia in literatura română“, și a doua la 20 Martie, când d-l profesor Comendat­or. a vorbit despre „Uoa sută ș­ase ani sub stăpânirea rusească“. Conferințele au fost însoțite de citiri din autorii clasici și moderni români, coruri, recitări, etc. Liga a deschis o sală de lectură unde sunt puse la dispoziția membrilor : ziarele, revistele și cărțile, ce liga le­­ primește și a înființat cursuri populare de­ „Istoria românilor“ predate de d-l Popovici, de „Li­teratura românească“ predate de d-l G. Săndulescu ajutor de judecător, care ține și cursuri de drept ro­mânesc , precum și d l M. Stănescu, agronom „Cur­suri de agronomie și economie“. Președinte: Maior, C. Alexandrescu Nr. 391 Socotelile Țărănimii Cinstea întruchipată în d-l Ing. Muntencu și d-nli Traian Brăileanu și Constantin Țopa, pe cari „fonda­torul“ Țărănimii l-a grupat în jurul său, s’a apucat să faci bl­anțul Institutului de arte grafice și editură „Glasul Bucovinei“. Inventând o sumedenie de cifre imaginare, dom­niile lor se înșiră la repezeală, după clasicul exemplu al steagurilor lui Ghiță Pristanda, convinși probabil că cititorii d-lor se pot prosti în felul acesta. De la nivelul moralității lui Gh­ță Pristanda polițanii, care are obiceiul de a trage cu urechea pe subt ferestrile oamenilor, ca și unul dintre domniile lor, care Dumi­neca trecută pe la orele 12 din și a deschis ușile bi­roului nostru spre a se retrage rușinat și în grabă mare, pentru că n'a reușit să surprindă redacția noastră intr’o clipă în care nime­ni se afla într’in­ a—ne bă­nuia la serviciul divin care se țînea chiar atunci la o catedrală [pentru aniversarea alipirii Basarabiei—dela­­ nivelul acelei moralități domniile lor vor să moralizeze țara aceasta prin insinuări care-i caracterizează doar pe d­­or. Reținem doar prețioasa mărturisire că domniile lor, țărăniști câtă vreme țărăniștii au fost la putere,, averescani în urma unei spontane metamorfoze indată ce s’a simțit că generalul va lua cârma țării, pot ti­­­ 4­­păzi organul lor „Țărănimea“ din neprihănita lor să­răcie cu o cheltuială de 1 coroană 50 bani de fiecare număr, un lux pe care nu și-l permite nici o singură gazetă în întreaga Românie. Încolo constatăm: Institutul de arte grafice și editură „Glasul Bucovinei“ care îl are printre numeroșii săi clienți și pe „Glasul Bucovinei“, organul partidului democrat al Unirii, este o societate pe acțiuni, cu re­gistrele în regulă, supuse în baza legilor controlului public. Nici un secret nu poate să existe prin urmare în registrele acestea. Oricât s’ar zbuciuma ci­nic cu monopolul exclusiv al cinstei dela „Țărănimea“, pri­ceperea și munca conducătorilor acestei tipografii continuă a face din ea o Întreprindere comercială rentabilă și o instituție culturală folositoare neamului. Acționarii și alesul personal angajat in serviciul tipo­grafiei vor colabora și de aci inainte in armonie spre mulțumirea clientelei lor, executând lucrări reproșa­­­­bile din punct de vedere tehnic, răspândind scrisul­ românesc și crescând o viguroasă generație de meșteri tipografi români. Tertipurile domilor de la Țărănimea­­nu vor putea zdruncina creditul pe care îl are tipo­grafia aceasta la frun așeler instituții financiare de aici, care nu i-ar acorda încrederea lor, dacă ai lucra, du­pă cum susține, Țărănimea, cu un deficit anual de aproape 1000.000 coroane. y L. C­ r Ce vreți să vă plasați bine capitalul» să ajutați țara și să iefteniți traiul, subscrieți cât de mult la împrumutul consolidării și refacerii României întregite. , --------------------® s—=----------------­ % Deschiderea Conservatorului de muzică și declamație din Cluj la 28 Martie s’a deschis cu o însufleț­tă solem­nitate conservatorul de muzică și declamație din Cluj. Discursul festiv l-a ținut maestrul Dima, rele­vând in cuvinte frumoase importanța culturală a ace­stui act, prin care se va­de un nou impuls artei ro­­­­­mânești in acel focar al culturii românești. Din partea oficialității a răspuns într-o vorbire înălțătoare șefa de resort al artelor, d. director Tiberiu Brediceann.­­ Compozitorul prețuit a mulțumit în numele Con­siliului dirigent celor ce au contribuit prin zel și muncă la înfăptuirea idealului artistic inițiat. A mai vorbit vădit emoționat primarul Pap.­­ A urmat un concert dat de elevi, între cari s’au relevat mai multe talente. Conservatorul are până astăzi 119 elevi și un corp profesoral ales dintre artiști cu reputație bine stabilită. Pentru monumentul corpului sanitar □o națiuni. — Pentru ridicarea unui monument corpului sanitar (medici, studenți în medicină, vete­rinari, farmaciști, dentiști, agenți sanitari, surori de caritate, infirmieri și infirmiere) căzut în războiul pentru Unitatea Națională, au contribuit pe lista de subscripție a­nul 1694, încredințată domnului Dr. Gheorghian Octavian următorii : Dr. Octavian Gheorghian 200 lei, Stefan Scalat 100 lei, Dr. Erast Mandicevschi, Filaret Doboș, Dr. Wolf Adolf, Dr. Flicker Arnold, V. Procopovici, Mailek Az­ur câte 50 cor , Dr. Vasile Bodnarescu 40 cor., Iorga G. Toma, Vereș Aglaia, Razván Va­­sile, Velehorschi Agrepina, câte 20 lei, E. Isopescu,,­­ Dr. Ionașcu, L. Heckl câte 20 cor., P. Teodorescu 15 cor., George Tofan, Dr. Grigorovici Tatiana, Clara Staroc, Hasenfratz Anna câte 10 lei. La un loc 320 de lei și 415 cor.

Next