Glasul Bucovinei, mai 1920 (Anul 3, nr. 416-434)
1920-05-06 / nr. 416
ftmil III Abon. dv. » Urgnnni p^rfldylül d éfa**-$*â rat mi û APARE ZILMIG. Telefon Nr. 61 Abenementult ! f» «B »a 60 lei, pe ’a an 80 lei, pe trei inni 16 lei, pentru tirani Zilnic , pe an an 30 lei, pe ’is an 15 lei, pe trei inni 7.50 numai numurai de Duminică pe an an 10 lei, pe *s an 6 lei, pe trei Inni 2.50 lei. Un numir costă 25 bani. Redacție si administrația Gernăuți, Stafida Flondop Ho (FOSTĂ DOMNEASCĂ) Se primesc numai articole anuula IPN Fondator: Sextil Pagefios» Anunțuri și reclamei se calculeasă dapi tarif și se primesc la administrații« STRADA FLONDOR No. 33 Pentru Înserare In interiorul eianului se urcă taxa ca " 60% etc. Pe drumul abdicărilor Vechi oameni ai condeiului, deprinși a nu vedea farmecul unei lupte decât în lumina unei idei când acum un an și jumătate ne-am grupat în jurul acestei gazete, nici o ambiție zgomotoasă, nici o nerăbdătoare poftă ascunsă nu ne-a pus condeiul la mână. Contopirea cu Țara liberatoare, pregătirea sufletelor în direcția aceasta prin combaterea austriacismului din mentalitatea bucovineană, a fost idea, în jurul căreia ne-am găsit și ne-am înțeles din primul moment toți câți ne știam legați printr’o mai veche credință. Despre acest statornic și bun gând al nostru mărturisește cuviința cu care am scris, atitudinea reservată față de partidele din vechiul regat cum și cealaltă atitudine a noastră, nu numai cruțătoare ci și plină de vădită bunăvoință, față de persoana d-lui Iancu Flondor, a cărui cugetare înfățișa însăși sinteza tendințelor împotriva cărora ne rădicasem. Nici o râvnă nu ne împingea la răsturnarea cuiva, cum nici un moment nu am simțit înțepându ne nerăbdarea de a-i lua locul. Singură dorința de a-i ajuta d-lui Flondora-și libera cugetărea din cătușa unei nătânge ambiții dăunătoare intereselor pentru cari se jertfise România, ne a dictat articolele noastre. O luptă pe cât de pătimașă pe atât de muîtă a fost răspunsul la atitudinea noastră și demnă și românească. Am fost acuzați că sântem — noi cari până azi am rămas singuri neatinși de acest păcat — niște simbriași ai politicianismului din regat, pe care vrem să o introducem în Bucovina, de imaculata viață politică a căreia d. Flondor se arăta așa de gelos. Nici o armă nu a fost găsită prea detestabilă pentru a lovi cu ea la idea ce predicam. Nici o calomnie nu a zăbovit a înfățișa realizarea acestei idei ca indentică cu toate păcatele, mai multe inventate decât reale, ale Țării Românești. Azi după un an și jumătate s’a întâmplat ceea ce atunci nici un om care a urmărit ce ne deosebia pe unii de alții, nu ar fi crezut posibil. S’a întâmplat minunea ca idea, a cărei predicare de către noi a intimpinat o înverșunată împotrivire, să o vedem îmbrățișată tocmai de aceia cari nu au ezitat nici o clipă a năinii pe cei mai cinici dintre depravatorii cuvântului pentru a terfeli cu cât mai multă și mai revoltătoare lipsă de conștiință românească idea profesată de noi. Este faptul acesta surprinzător un netăgăduit succes al gazetei noastre. Facem această constatare, fără însă să afirmăm că am convertit poate pe neînduplecații adversari ai ideei, în slujba căreia am stat cu credință până azi. Ar fi din partea noastra o asemenea afirmare o pretenție absurdă, iar pentru cugetarea rușinată a dumnealor o mângăere. Am spus «o mângăere.» fiindcă nu-i tot una a recunoaște, oricât de târziu, nedreptatea ce ai săvârșit față de o idee și a te supune ideea fiindcă altfel te vezi strivit sub pașii ei biruitori cu toate interesele d-tate. Oricine poate greși combătând la un moment dat o sfântă, dar nu oricine are puterea morală cauză de a-și recunoaște greșala. Puterea aceasta o are numai cine combătând o credință pe care totuș o primește mai târziu, a opus acesteia până la acest moment o puternică credință a sa. Or la adversarii noștri nu este cazul. Ei s'au plecat, nu în fața credinței înfățișate de noi, ci în fața puterii la care nu puteau ajunge decât pe acest drum al abdicării la personalitatea lor. Unde este în cazul acesta — va obiecta cineva — succesul nostru ? E adevărat, nu este un succes direct, care ne l-ar fi putut da singură convertirea lor, dar este imul, iar el este întreg opera prezenței noastre în viața politică a Bucovinei. In urma luptei ce am purtat împotriva pocăiților autonomiști de azi, 1 am înlăturat în momentele cele mai critice din fruntea administrației. Iar când au crezut că a sosit din nou momentul lor, ei s’au găsit leghemuri! In fața alternativei , sau acceptă să infaptuească singuri ceea ce au combătut sau sa își de adio dela dulcele vis ce le surâdea așa de aproape. Și dacă n’am fi făcut mai mult decât atât în acest timp de un an și jumătate de luptă, am făcut totul așa de mult silindu-i, prin prezența noastră, pe ceilalți la renunțările de azi. G. Rothca. In timp de pace ca și de războiu, fiecare trebue să sprijine prin orice jertfă Țara. Numai astfel ne putem plăti sfânta datorie față de cei cari au dat totul, chiar viața pentru noi. REGINA MARIA. Cerem intervenția ministrului Bucovinei După pilda dată de guvernul central, în Palatul administrativ din Cernăuți și, în consecință, în toată țara domnește un haos nemaipomenit. Aproape nime din cei chemați, prin măsurile recente la cârma țării nu știe ce să facă, fiindcă nimenu-și cunoaște competința și cercul său de activitate, aproape nimenu e la postul său, fiindcă cei mai mulți nu sunt la locul lor. La dificultățile noviciatului într’o serie întreagă de servicii scoase din Făgașul obișnuuit asociindu-se lipsa de orientare a celor bine intenționați și grandomania bolnavă a cuiva care se complace in gesturi și atitudini de atotputernic Ministru, ceea ce în zădar a râvnit atât de malt să fie, uitând că ea este decât un simplu „lichidator“, urmările prevăzute și din timp prevestite de noi ale noilor mișcări impuse țării noastre se evidențiază tot mai deslușit. Nesiguranța zilei de mâine crește mereu, mereu prinde rădăcini în massele largi ale populațiunii neîncrederea în instituțiile de drept ale Statului și neliniștea se lasă tot mai apăsătoare pe sufletul celor obijduiți. Membrilor Administrației repășite li se reproșa că făceau și politică pe lângă administrație și cei ce râvneau la posturile lor, propagau apostolatul muncii, cinstei și al dreptății. Ceea ce vedem că s’a ales, în curs numai de câteva zile, din frumosul lor program dovedește sau caracterul de simplă nada a program mold sau incapabilitatea autorilor loi de a-1 realiza. Urmările acestea însă nu-i privesc numai pe el, ci cele privesc țara întreagă. Și țara nu va răbdadacă cei ce-au fost până mai dăunăzi la cârma țării făceau și politică pe lângă administrație, el cel puțin nu confundau una cu alta, ci făceau și ana fi alta la timpul și la locul său, iar țara nu suferea. Cei de astăzi insă nu fac nici administrație nici politică, ci fac doar fuziuni și confuziuni, iar țara sufere pe urma acestor ridicole experimentări. Peste noapte noi partide politice se fac și se desfac, nasc și mor, mereu îmbinându-se și mereu fiind desbinate, nenumărații lor șefi dându-se un spectacol public fie prin încâerări și alte lucruri mai grave ca la „congresul“ ligiștilor d-lui Muntencu, ie prin înjurături că ia ușa cortului în aplunarea flondoriștilor d-lui Dori Popovici, pentru ca apoi să plece cu primul tren accelerat la București spre a se denunța reciproc la taica Averescu. Pas de mai zi, cetitorule, că acești oameni nu sânt serioși și nu merită să stea în fruntea țărîi și să conducă destinele unui popor. O lume întreagă de șarlatani, de nebuni și de neisprăviți cutreeră țara în vederea alegerilor, stându-și joc de seriozitatea vremurilor. Noi credem că gluma se îngroașe prea tare și, cum țara și poporul nu se poate să stea În discreția orișicul, cerem intervenția Ministrului Bucovinei pentru ca cei dm drept să înceapă din timp opera de purificare. Iorgu G. Toma. -----------------------------------------------Cum învăță prințul Niculae Serviciul de telegrafie fără fir trimite următoarea comunicare : Direcțiunea școalei Eton College din Anglia, la care urmează Principele Nicolae I al României, camarile de liceu, a trimis zilele acestea un prea interesant și satisfăcător raport din care reese că Prințul este la fruntea clasificației la matematici și științe fizico-chimice. In timerpul vacanței de Paști, tânărul Principe a urmat un mic curs la ^Agricultural College Ange“,, unde se predau cele mai neni metode de agricultură intensivă. Cât privește sporturile sânt toate nădejdile că Prințul va deține în curând recordul între tinerii lui camarazi, de la Eton așa cum îl deține pentru științe. După conferința din San Remo D. Lloyd George a expus Joi, în Camera comandor, rezultatele conferinței din San Remo, una din cele mai importante, a spus el, din câte s’au ținut de când s’a încheiat armistițiul. Fiecare a plecat din San Remo mulțumit cu rezultatele obținute. La Paris lumea pare convinsă că politica formulată acolo este cea bună, iar Italia împărtășește această convingere. D. Lloyd George a amintit dezacordul francoenglez. Hotărârea luată la San-Remo, a declarat el,a risipit orice dezacord. Tratatul de Versailles este și rămâne baza pe care trebuie să se întemeieze politica europeană și intenția noastră, ca și aceea a aliaților noștri, este să asigurăm executarea sa absolută. D. Lloyd George a mai declarat că a intervenit un acord asupra chestiunilor ce se vor discuta la Span și cari vor comporta dezarmarea, reparațiile și armata de ocupație. În privința Rusiei prim-ministrul englez a declarat că conferința și-a afirmat din nou intenția de a relua relațiile comerciale cu această țară. Lunga cuvântare a d-luă Lloyd George a primită ca simpatie de adunare. ■se-