Glasul Bucovinei, mai 1920 (Anul 3, nr. 416-434)

1920-05-06 / nr. 416

Pan, 2 GLASUL­ BUCOVINEI împărțirea circumscripțiilor electorale pentru aegerile Circumscripția electorală Câmpulung, cuprinde comunele: Argeș, Câmpulung, Breaza, Cârlibaba, Cio­­cănești, Ciumârna, Dea, Dorna-Candrenilov, Frumosul, Futodul-Moldovei, Iacobeni, Poiana-Stampii, Pojorâta, Rușii-Moldoviței, Vama, Vatra-Dornei, Vatra-Moldo­­viței, Boian,­­Boian, Buda, Cernauca, Cotul-Ostriței, Dobronăuți, Gogolina, Jacica-Nouă, Jacica-Veche, Le­­hăcenii-Tăuturul, Lențeștii de­­ Sus, (Privat) Lențeștii de Jos, (Cameral) Mahala, Solită Nouă, Rarancea, Slobozia-Rarancei, Rohozna, Sadagura, Șerăuții de Sus, Șerăuții de Jos, Șubraneți, Toporăuți, Vaslăuți, Zadobriuca, Cuciurul-mare, Bila, Camena, Ceahor, Dumbra­­va-Roșie, (Chicera) Corovia, Cotul- Bainschi, Cuciurul- Mare, Liazil Horecel, Lucavița, Mămăieștii-Nouî, Mă­­măieștii-Vechi, Mamornița, Mihalcea, Cosmic, (Molo­­dia) Ostrița, Revna pe Prut, Cutul lui Strilețchi, Țureni, Voloca ist Cereiul Orașul Cernăuți: Orașul cu suburbiile Caliceanca, Qocucica, Horecea, Mănăsteriște și Roșa. Coțmani : Coțmani, Berhomet pe Prut, Ctivești, Clivedin, Davidești, Dobăuți, Gavrilești, (Havrilești) Iulineț, Ivancăuți, Laschiuca, Lujeni, Malatineț, Nepo­­locăuți, Orășeni, Oșehlib, Predecăuți, Revacăuți, Șișcăuți, Stăuceni, Ș­peniț, Suhoverca, Vaieva, Vitejiaca, Zelenău. Gura-Humorului . Gara­ Humorului, Arbore, Bou­reni, (Bori) Botoșani, Cacica, Capu Câmpului, Capu­ Codrului, Csjvana, Gilt, Dealul Ediric, (Lichtenberg) Iaslovăț, Ilișești, Mănăstirea­ Homorului, Părteștii de Jos, Părțeștii de Sus, Pleșa, Poiana-Miculei, Poieni, Solca, Solonețu­ Nou, Valea-Sacă, Voroneț, Frasin, Bo­­cșoaia, Dorotoia, Stulpîcani, Negrileasa, Floceni (Ostra) Gemeni, Slătioara, Vadul-Negrilesei (Schwarz­tal). Rădăuți: Rădăuți, Mâneați, (Andrasfalva) Ră­­deuții Noui, (German) Rădeuții Vechi, (Român) Barla, Voivodeasa, (Filistenîha­) Horodnicul de Jos, Horodnicul de Sus, Marginea, Milișăuții de Sus Satul­ Mare Vechi (Român) Satul Mare Nou (German) Sucevița, Vicovul de Sus, Bilca, Gura­ Putnei (Karlsberg) Costișa Frătăuții Nou­, Frătăuții vechi Comuna ger­mană, Frătăeții Vechi Comuna Română, Gălănești, Putna, Siretin, Straja, Șipotele Su­cevei, Vicovul de Jos, Vicovul de Sus, Voitinel, Siret , Siret, Băhrinești, Baineț, Bălcăuți, Băn­­cești, Botoșănița, Calafindești, Cândești, Climăuți, Fântâna-Albă, Cărbăuți, Grănicești, Gropeni (Gro­­pana), Dornești (Hadic), Mușenița, Negostina, Mânăs­­­­tioara (St. Oanfrei), Rogojești, Sinăuții de Sus, Șer­­­ Muți, Țibeni (Istensegits), Vășcăuții pe Siret, Căni­­neștii lui Cuparencu, Călineștii lui Ienachi, Costâna, Danila, Găureni, Dărmănești (Hatna), Iacobești, Ițcanii Gară, Ițcanii-Noui, Lipoveni, Mărăței, Mitocul-Drago­­mirnei, Părhăuți, Pătrăuții pe Suceava, Românești, Slobozia Pruncului (Slobodzia) Soloneț, Teodorești, Ciu­dei , Mesteceni (Augustendorf), Banila pe Siret, Bobești, Broscăuți Noui, Broscăuții Vechi, Bu­­deniț, Cireș, Ciudeiu, Comărești, Corcești, Crasna lui Uschi, Crasna Putnei, Cupca, Davideni, Crăsnișoara Nouă (Neuhü­tte), Crăsnișoara Veche (Altbütte), Igești, Jadova, Panca, Pătrăuții pe Siret, Ropcea, Slobozia­­­ Comăreștilor, Suceveni, Storojineț , Cerepcăuți, Hliboca, Mihuceni, Opri­­șeni, Petriceni (Kamenka), Poieni, Prevorochi, Slobo­­zia-Bărl­aților, Stăneștii de Jos pe Siret, Stăneștii de Sus pe Siret, Stârcea, Tărășeni, Terebiecea Nouă (Germană), Terebiecea Veche (Română), Trestiana­­ (Dymka), Volcineț, Carapciu pe Siret, Iordănești, Sto­­­rojineț, Prisăcăreni, Suceava , Suceava, Bălăcean», Bosance, Bunești, Boninți, Chilișeni, Comănești, St. Ile, Ipotești, Lisaura, Liten­iie, Liuzi-Humorului, Mihoveni, Răuseni, Rușii Mă­­năstioarei, Plăvular, Poenii pe Suceavă, Rus Poieni, Securiceni, Schela, Stroiești, Tișăuți, Uidești, Zăhă­­rești, Balașești, Berchișești, Braiești, Brașca, Corlata, Dragoieștii, Vorniceni (Joseffalva) Lucăcești, Măzinăești, Stupea, Vășcâuți , Vâșcăuți, Bărbești, Banila pe Cere­muș, Baciîa Rusească, Căbești, Călinești pe Ceremuș, Carapcic­os Ceremuș, Ceartoria, Costești, Dracineț, Himnica, Mălineștii de Jos (Ostra), Slobozia-Banilii, Stăneștii de Jos pe Ceremuș, Stăneștii de Sus pe Ceremuș, Vilancea, Voloca pe Ceremuș, Zamostea, Milie, Ispas, Vijjnița , Vijnița, Bihna, Berhomet pe Siret, Cior­­nohuzil, Chiselițeni, Coniatin, Dihtineț, Câmpulungul Rusesc (Dolnopole), Iablonița, Lucavățul pe Siret, Mă­­rinceni, (Marenkce) Mega, Mihova, Pătrășeni (Petrase), Plosca, Zăbăriceni (Podzaharice), Putila, Storoneț Pu­­tila), Sârghieni (Serghie), Revna pe Ceremuș (Rivna), Răstoace (Rostochi), Săușeni (Stebna), Putila, Șipo­tele pe Siret, Torăceni (Torachi), Vijnicioara (Vi­­jenca), Zastavna , Zastavna, Babin, Boianceni, (Boian­­ciuc), Borăuți, Vadu-Nistrului (Brodoc), Cadobești, Chisalău (Chișileu), Crișceatec, Cincău, Cuciurul Mic, Culeuți, Doroșăuți, Horoșăuți, Iurcăuți, Luca, Mircău, Mosoreni (Mosoriuca), Ocna, Onut, Părăul Negru (Czarny Potck), Pohorlăuți, Prelipcea, Răpujineți, Samușeni, Tinteni (Toutry), Vasilău, Verbăuți, Vră­­ceni (Verenceanca), Zvinîace. ------------------------------------------------­Imobilizarea lânei și d-l Dori Popovîci Consiliul de miniștri de la 26 Aprilie, luând în deliberare referatul d-lui ministru­l de războiu prin care semnalează că in ultima­ timp lâna produsă in țară a fost dusă peste frontieră prin fraudă, ceea ce a contribuit la complecta lipsă de stofe,, pentru populația civilă, a hotărit oprirea cu desăvârșire a exporta de lână din țară. Toată lâna produsă se va imobiliza la dispoziția ministeriala­ de industrie și comerț, care o va repar­tiza fabricelor de postavuri cu obligațiunea de a fa­­­­brica stofe după anumite modele, corespunzător cu­­ nevoile îmbrăcămintei populațiunei și a o vinde cu­­ prețul­ ce se va stabili de acel minister. Cu toate aceste, cum aflăm, „lichidatorul“ Bu­covinei, d-l Dori Popovici are alte vederi în această chestiune. Atât pentru azi. Pe mâne mai mult. ■---------—■—— #*—------------—— Alexandru Vlahuță O pagină din istoria literaturii române, cu un a­­d­aus din opera poetului. De V. Leichița. Caransebeș 1920. Editura autorului. Tiparul tipo­grafiei diecezane (29 pag. — 39 pag. adaos). Prețul 5 lei. Autorul, bănățeanul Vasile Leichița, profesor în Caransebeș e cunoscut la noi în Bucovina de pe timpul când studia la facultatea teologică din Cernăuți și cu­noscut îndeosebi cetitorilor revistei „Junimea literară“ prin poesiile sale de o inspirație gingașă duioasă. Bro­șura de față cuprinde cuvintele de apreciere, închinate lui Vlahuță la moartea ta, apărute în „Foaia die­cezană", al cărei redactor e d-l Loichiță. Nu e un studiu și nu adaoge elemente zone la apreciarea operei Nr. 416 marelui dispărut; sunt cuvinte calde, entuziaste duioa­se, un panegiric menit să trezească în deosebi in ini­mile tineretului școlar și al oricărui iubitor al scrisului românesc interesul cel mai vin și dragoste fără țărm pentru arta plină de bunătate a acestui mare și neuitat fin al neamului românesc.“ După o introducere, care dă grăia durerii adânci pentru pierderea când caleidoscopul acestui suflet mare „într’un timp vieții noastre cultu­rale de tânăr neam desrobit ar fi avut mai mare lipsă de îndem­nările lui iubitoare și cuminți“, se vorbește despre „Vlahuță ca prozator și poet“, „Vlahuță și revistele noastre literare“ $• „Dragostea pentru opera poetului în țerl­e desrobire“. Urmează „Doi prieteni jelind De Vla­huță“ , cuvântarea lui N. Iorga și a lui A. A. Bră­­tescu-Voinești la mormânt. Adaosul din opera poetu­lui dă din poezii „Sfântă muncă“, „Sămănătorul"“, „Din prag“, „Cuvântul“, „Iubire“, „Liniște“, două so­nete, „La vatra rece“ și trei traduceri din­ Ada Negri ; iar din proză : „In ajunul Crăciunului“, „Este o dreptate“, „Visuri“, „Viitori miniștri și „Po­porul“. E o scriere de popularizare, binevenită acum când e vorba să sădim în tot cuprinsul României! Mari floarea cultului pentru eroii gândirii românești și sub raportul acesta o recomandăm cu căldură. V. M. —----------------------------------------­Activitatea Biroului Prezidial de la Secretariatul pentru Interne . Activitatea acestui birou se poate împărți în două categorii, prima , cea a dispozițiunilor cu caracter ge­neral administrativ și cea de-a doua , a măsurilor de ordin intern tehnic. Sucesiv s’a introdus limba românească pentru corespondența între Secretariat și toate autoritățile de sub ordinele, saie, luându-se chiar inițiativa de către acest Secretariat cu privire la introducerea exclusivă a limbei românești și la celelalte autorități coordo­nate. S’au luat dispozițiuni și s’au dat ordine redac­­tându-se și instrucțiuni cum au să purceadă Prefecții și Subprefecții județelor în actualele împrejurări și ce datorii se incumbă la consolidarea Statului românesc morit. Din rapoartele săptămânale obligatorii bazate pe cele văzute la fața locului se prezintă un tablou fidel al situației politice, sociale, economice și națio­nale luându­se măsuri potrivite și intervenind la locu­rile in drept pentru înlăturarea multor conveniențe și rele ce bântuie în țară. In înțelegere cu autoritatea militară și Siguranța Statului s’a făcut ordonanța referitor la interpretarea legii de indigenat și a dispozițiunilor in vigoare cu privire la această chestiune, pornindu-se dela cele mai liberale și mai umanitare principii în cadrul Siguran­ței Statului. Acest lucru a produs cea m­ai bună im­presie în mijlocul celorlalte naționalități in presa lor. S-a îndrumat o largă acțiune pentru ameliorarea stării funcționarilor politci administrati­vi din toate ra­murile de servieta, făcându-se înaintări și confirmări bazate pe principii generoase și izvorite din cunoaște­rea reală a lucrurilor de astăzi. Rezultatul a fost și este deplină mulțumire a funcționarilor fără deosebire de limbă și lege. S’au inspectat toate prefecturile controlându-se activitatea lor în diferite ramuri de activitate. C­ITIRI • „GLASUL BUCOVINEI" Lui Aristeus (Scrisoarea a doua). De-abia acum găsesc răgaz să răspund duioa­sei tale scrisori din urmă. De­sigur clipele întrari­pate lunecă repede ca mărgelele pe fir, se înșiră în zile, săptămâni și ani și o altă primăvară s'a reîn­tors, iarăși. Da, venit-a blânda primăvară cu floarea albă, cu raza caldă, cu o nesfârșită simfonie de parfumuri și culori, aducându-ne în suflet vechi iluzii și amintiri și cu ce drag ascult „tacitae per amica silentia lunae“, cum se desprind din albia sufletului amintirile și defilează cu pași agale pe din’naintea mea dându-mi impresie, că viața mea e făcută în alt loc, undeva departe, în faze mici, iar eu sânt numai omul, care trebuie să le trăiesc, fără să se pot schimba sau să mă împotrivesc lor. Ce delicioasă e câte­odată durerea, cum te distrează cu o jucărie și-ți purifică sufletul ! Sentimentul „de nil cons ire sibi, nulle pallescere culpa“ mă face mulțimii sau fericit — dăcă-ți place — și, în mijlocul ocupațiilor cu școale și ceticul, mă sim­t bine în lumea gându­rilor celor mai nobile ale celor mai aleși și mai buni­ pământeni“din toate timpurile, mea, de liniștea imperturbabilă Mă bucur de liniștea a naturii, de ver­deața ierbii, de albastrul ceriului, care nu e al nimă­­rui și de aceia e al nostru al tuturora. Nu râvnesc nici de a conduce și stăpâni massele și nici situații înalte și deci nu vreau să iau aminte la răutatea oamenilor și intrigile lor, care nu pot să ajungă până la suveranul meu dispreț. Am adoptat și eu linia ta de conduită, dispreț și nepăsare față de lipsa de merit, care se îmbul­zește și se resfață acolo, unde nu trebuie. Lumea e a celor gălăgioși și a inșelătorilor. Aproape toți sânt „eiusdem faim­ae“ egoiști, lacomi, violenți și fără milă ; n’am crezut și nu cred in caracterul lor și de aceia sânt scutit de deziluzii, fie că vin fie că se duc din fruntea „trebilor publice“. Ea, care nu prefer nici poza și nici reclama, voi trăi și mai departe, viața mea obscură și monotonă, pe când alții vor duce o viață fastuoasă și glorioasă, închinată cu tot al „binelui obștesc“. Alții vor deveni „mai grași, mai lați“ ; alte măști, aceiași față. Sânt adânc mulțămit, că în lumea aceasta largă ești tu, Denol și cinstitul meu prieten, căruia pot să-i comunic gândurile mele și care gân­dește la fel ca mine. Să mulțămim puterilor cerești, că ea facem parte din acea mulțime, care consideră, că scopul vieți­­lor constă în a transforma materia și a jăcmăni pe alții, ci socotim, că nemică nu e mai bine și mai frumos decât a lucra pentru a trăi. Vor­bele tale „când punga ți-i mică, sufletul­ui-i mare“ i conțin o mare doză de adevăr. Tot așa ai multă dreptate, când spui, că ocu­­­­pația cu științe și speculațiile metafizice fac mai vred­nică viața noastră pământească. Nu rug de ocupație­­ și de aceia tristeța singurătății n’are timp să se așeze ■ lângă mine și să mă mângâie. — Părerea ta despre priceperea mea in chestii de educație nu-i tocmai­ exactă, prea sus mă urci cu toate acestea însă voi supune din nou dreptei tale aprecieri părerile mele, întrucât te interesează. Sigur, că nici statul, nici bise­­rica sau alte comunități egoiste n’ar avea dreptul șă exercite vreo ..influență asupra celor nevrâstnici, ci singurul nostru protector ar fi un ideal fericirea ome­nirii“. Vei înțelege ușor, că oamenii nu vor fi întru nemică mai fericiți, mai veseli și mai civilizați atunci când fiecare va ști să desfacă un șurub, să bată cu ciocanul sau să conducă o mașină și de aceia direcția reală cu apucături pur utilitare, practice, opusă idea­lului, care singur cu flacăra sa luminează drumurile spre viitor, e de condamnat. Cu totul asta ceva e de a-l face pe om să priceapă și să cunoască întreg universul și legile firei, de a-i rupe vălul orbirii de pe strfld­ul și de a­ mări capacitatea de a înțelege chestiile și a cuprinde cât mai multe lucruri; aceasta ar fi un scop in educație și în acest sens ar trebui îndrumate studiile reale, iar nu spre excluderea ort

Next