Glasul Bucovinei, septembrie 1920 (Anul 3, nr. 506-527)

1920-09-15 / nr. 517

* A­ N JL BIBLIOTECA UNIVERSITĂȚI! Ami! HI APARE ZIU­ABOniii--­Pe un an 80 lei, pe an 40 lei, pe trei luni 20 lei, k------­țărani zilnic, pe un an 40 lei, pe u­ a an 20 lei, pe trei luni 10 lei, numai numărul de Duminică pe un an 10 lei, pe % an 5 lei, pe trei luni 2.50 lei. Humorul 50 bani .. .... W­r,[ . ■ Cernăuți, Miercuri 15 Septembrie 1920 É Blb [UNK] Universități Bucovinei Iași Democrat al unirii 61 Fondator: Sextil Pușcariu HNISTRAȚIA : imnească fie. 33 Se primesc numai articole.iscălite Manuscrisele im se înapoiază Nr. 517 ANUNȚURI ȘI RECLAME, se calculează după tarif și se primesc la administrație Strada Domnească No. S3 Pentru inserare la interiorul ziarului se arcă taxa cu 50% Adunarile Partidului. In conformitate cu hotărârea Comitetului executiv din 31 Iulie col., Partidul democrat al Unirii va ținea ln jumătatea a doua a lunei curente, după itinerarul anunțat mai jos, o serie de Adunări potermce, în care se va discuta, după raportul făcut de D-nii senator Dr. I. Nistor și deputat Vasile Ungureanu asupra activității parlamentului, situația actuală. In aceste adunări vor mai lua cuvântul spre a lămuri poporul asupra chestiunilor mai importante de la ordinea zilei: D-nii Iorgu G Toma,­­­eofil Simionovici, Dr. Max Hacmann, Dr. Aurel Morariu, Filaret Doboș, Dr. Alecu Procopovici, Dr. D. Marmeliuc A. Burac păr, Dimitrie Țopa, Iosif Vic­ovici ș. a. Adunările se vor ținea în ordinea următoare: Duminică, 19 Septembre cor., în­­ Dorna: Luni, 20 » » „ Câmpulung: Marți, 21 » » dimineața în Gura Humorului, iar după ameazi în Vama ; Joi, 23 Septembrie cor. în Suceavă: Vineri, 24 » » », f­ădăuți ; Duminică, 26 Septembrie dimineața in Vicovul de­ sus, iar după ameazi în Storojineț; Luni, 27 Septembrie în Vășcăuți Marți, 28 „ » Siretiu, Miercuri, 29 » » Coțmani. Cernăuți, Septembrie 1920. Comitetul executiv al Partidului democrat al Unirii. Criza politică Dela venirea la cârma Statului a guvernu­lui d-sal general Averesco crizele politice sunt o stare endemică în România Mare. Care este pricina, că aceste stări de lu­cruri anormale dăinuiesc de atâta vreme și d. Averescu nu-i poate afla aici un remediu ? Desigur această întrebare preocupă in mod constant toată suflarea românească, dar numai puțini sunt ch­emați să-i dea soluțiunea. Nu con­testăm, că atari crize n’au fost și pe vremea guvernelor anterioare, dar forțe majore se pro­­­duceau. Evenimentele din toamna anului 1918 în­făptuind visul c­iul Regat din milenar românesc au liberat ve­lanța­ de fier al tratatului din București Forța noilor împrejurări însă nu per­mitea o guvernare după sistemul vechiu cu un parlament ales sub ocupație străină și nici o re­venire la camerile constituante din 1914 alese pe baze consliare și disolvate în ajunul păcii din București, ci, până la alegerea unei Consti­tuante pentru România întregită, se impunea un regim excepțional, cu atât mai mult, că peri­cole externe precum și faptul, că conferința de pace nu stabilise încă hotarele, împedecau gu­vernul de a purcede imediat la alegeri. Care era atitudinea politică pe atunci a șefului Ligei poporului. Pe lângă îndeletnicirile ca studiul cam tar­div al Constituției române el ducea pe atunci o luptă cruntă în contra regimului decretelor legi, adoptat și de d-sa prin o crudă ironie a sorții la începutul guvernării sale, cerând reîntronarea constituției prin desrădicarea stării de asediu, desființarea cenzurii și demobilizarea tocmai când armatele noastre înecau în Nistru bandele bolșeviste și înaintau fulgerător spre inima Un­gariei. E lesne de înțeles, de ce această atitudine nu putea produce o criză de guvern, ci doar contribuia la completarea acelei popul­arități, pe cere a înjghebat o d. Averescu nu atât pe baza meritelor lui militare de general victorios, ci desigur mai mult aruncând, după un războiu care părea perdut, în masa poporului copleșit de ne­­nevoi și suferinți pe vremea armistițiului cu puterile centrale, cuvântul magic «pace». Aceasta popularitate era singura lui îndreptățire politică, căci formula fatidică «muncă, cinste, legalitate» este prea vagă pentru a putea constitui un program de guvernament. Ajuns astă primăvară în guvern, d. gene­ral Averescu nu a venit cu un program con­cret de reforme, cari le im­pun necesitățile pre­zentului d­­in baza popularității sale, și sub pre­textul de a restabili ordinea socială despre care, se zicea în urma unor mistificări meschine că era periclitată, sub guvernul d iul Vaida Voe­­vod, spre a face jocul reacțiunei contra tendin­țelor democratice ale poporului românesc. Cât a stat în opoziție d. Averescu nu a’a Încumetat să transforme Liga poporului în par­­id politic, căci acesta, adecă partidul presupune o adâncă comunitate de convingeri precum și aspirațiuni identice la membrii cari-l compun, din cari se desvolta doctrina lui poetică. Toate aceste lipseau membrilor Ligei po­porului. Căci ce comunitate poate să fie între convingerile conservatoare ale d-loi Argetoianu, sau d-lui Zamfirescu atât de cunoscute, și de­mocrația socială profesată odată de d. I. Ata­­nasiu sau d. Trancu-Iași înainte de­ a deveni "tineri generoși" ai partidului liberal. Fiind la guvern era mai lesne aceasta transformare, căci în vechiul Regat este de multă vreme cunoscută »zestrea guvernamen­tală“. In noîle provințe fiinde abia să înghebase o nouă viață politică românească sănătoasă și pătrunsă de cel mai curat democratism națio­nal, care se străduia să întroneze elementul ro­mânesc în toate drepturile, ce-i se cuvios, a rezistat ademenirei puterei, pentru a nu re­nunța la revendicările democrației, și atunci șeful Ligei a încadrat fără multe ezitări și fără control partidului poporului toate elementele, de cari se serveau In trecut stăpânirile străine, când țările unite gemeau sub asuprirea lor și cari apoi au risipit spiritul românesc abia introdus în administrația lor. Și astfel, s’a născut partidul poporului, care dela întemeiere nu­­ dă răgaz președin­telui guvernului cu nesățioasele lui apetituri. Și atunci ce să te miri de crizele politice ! Unde sunt atâtea apetituri și așa de puțină abnegațiune și dor de muncă serioasă, fără să mai vorbim de pregătire, greu se poate în­jgheba o activitate sănătoasă și folositoare. Aceste sânt cauzele crizei cronice a gu­vernului actual, cari nu se pot defășura prin crearea de noi ministere ori­cât de multe, și subsecretariate de stat, ci numai prin o rigu­roasă selecțiune a valorilor intelectuale și mo­rale, de cari partidul poporului nu prea are prisosință, și cami și ele unul, câte unul, — li părăsesc, începutul l-a făcut d-nul Matei Cantacu­zino, fostul ministru de justiție. V Și nici Intrarea în guvern a d-lui Iancu Flondor, de care vorbesc așa de mult ziarele în buletinul lor politic de fiecare zi, nu-i va da o consistență mai durabilă, precum nici ieșirea din guvern a d­lui Tăslăuanu nu va putea produce o transformare a unei improvi­zații hibride făcând prin acest fapt un orga­nizos politic sănătos și viguros. Mai mare decât criza guvernului este criza produsă de ei pe toate terenele vieței publice atât în vechiul Regat, cât și în noile provincii, care nu mai poate suferi nici o amânare. Delăburarea acesteia trece peste puterile ti­nerei personalități politice a bătrânului general Averescu, căci pomii ce înfloresc în toamna cea târzie nu dau roade nici anul următor. Fecunditatea aceasta târzie o strivește bruma nopților lui Brumar. » Delășurarea ei o poate tales­at el prin un gest făcut la vreme. A. Burac. ------------------m-------------------­ inaugurarea Universității Consiliul universitar s’a întrunit în 11 Sep­tembrie a. c. în­ ședință pentru a hotărî progra­ma inaugurării a universității din Cernăuți. Pro­grama serbării vor cuprinde următoarele puncte principale : Duminică în 24 Octombrie st. n. se va săvârși actul festiv al inaugurării în sala sino­dală din reședința mitropolitană la orele 9 jum. dim. Cu această ocazie vor vorbi M. S Regele, d. ministru de instrucție, rectorul universității și reprezentanții universităților Invitate. La ora 5 d. a. se va dd în teatrul munici­pal o reprezentație de gală. S'au luat în vedere pentru reprezentația aceasta compoziții de autori bucovineni, iar pentru a garanta reușita acestei reprezentații a fost Invitat de Eusebie Mandicevschi, profesor de muzică la conservatorul din Viena. Cu ocazia inaugurării festive se va aranja o expoziție a tuturor produselor de artă din Bu­covina, ca pictură, sculptură, artele grafice, in­dustrie casnică și altele. Amănunte vor urma: «*

Next