Glasul Bucovinei, noiembrie 1920 (Anul 3, nr. 553-576)
1920-11-02 / nr. 553
A f' ÂMJÎ iff I Vi Numărul 80 bani putternauți, Mați 2 Nopmbrie 1920 Sef democrat al unirii îon Ne. ei fondator: S«vfS P»isc*fî» Și ADMINISTRAȚIA: Strada D&mniMKsci $$ &« primesc num?» articole iscAito «ftiwwrearwre*« ns ae tencteS Nr 553 «NUNȚURJ Și RÉCLAMÉ: m c9&-«staaz£ dupfi tar# çi se prûsssc te SSnKift Domnea&di Ne», S PiSHWi vmurstis te» ÚUatad M» HW* te» «Bl ȘSV% Bib. Universității ^I ABONAMENTUL: ÎN* h? » ® tei, (K 1 Mss» t ® «s, pe trei taw 29 te, pestwe Hwwa ai ®», pe un an <0 Ici, an S £) lei, pe trei ton* 18 lei, iss»» Rumeni) de Dusbwk;« p* «e «nteka,fM^HOBStai. tue» fc«s âS ® te *H ► T@&STmiL IMI, §. heltye rostit la banchetul dat cu ocazia inaugurării Universității din Cernăuți în Trapeza din Ratatul mitropolitan la 24 Octomvrie Doamnelor si domnilor. In numele Reginei ca și a meu aduce viile mele mulțumiri pentru călduroasa primire ce ne a fost făcută la serbarea de azi dimineață din partea Universităței române din Cernăuți. Este încă vie în mintea și inima mea amintirea zilelor frumoase ce am petrecut în luna Mai în mijlocul noilor mei supuși de pe pământul acesta preferat de armele vechii stăpâniri moldovenești din timpurile Slăviților Voevozi, care au fost fața istoriei noastre naționale. Vă puteți chei închipui cu ce mare bucurie am veni astăzi pentru a prezida cu suflet românesc serbarea culturală menită a restatornici pentru vecie stăpânirea românului asupra acestui frumos colț de țară, care din toată istoria lui este pământ românesc. Față de acest pământ locuit de neamuri diferite, Universitatea are frumoasa și înalta menire de a întruni ceiace era seperat, de a netezi asperitățile, răspândind cu aceiași căldură, razele ei binefăitoare asupra tuturor, căci ce legături pot fi mai puternice decât adăpostirea tuturor fiilor aceeiașî gri sub acelaș acoperemânt fără deosebire de neam și lege, scăpându-se la același izvor de știință, muncind pentru același scop înalt obștesc. Fie ca tânăra Universitate română să-și întindă lumina ei, iubirea adevărului și dragostea de patrie pe de tot ținutul acesta, în toate părțile dela palatele bogaților până la coliba țărănoiul și să contribue și ea prin acțiunea sa culturală ca să se simtă toți locuitorii din acest „ținut al fugdor“ ca frați născuți din aceiași mamă, scumpa noastră patrie română. Din vorbirile de ani dimineață am dobândit convingrea că rât profesorii cât și studențimea, înțelegând acest rol de înfrățire, își vor pune toată râvna patriotică, tot sufletul lor cald de dascăl și tot entuziasmul tinereții, în această nobilă misiune. Viitorul se deschide dinaintea noastră în culori vesele și să dea Domnul ca opera inceută azi să fie binecuvântată de generațiunile ce ne vor urma. Ca această fermă convingere ridic partlicimea pentra propășirea Universităței din Cernăuți și a tuturor membrilor, vernul D-lui general Averescu prin D-nul The Ionescu, ministrul afacerilor săiine a aflat de terenul netezit pentru acest succes Și în proporțiile reduse, ce iau mai fost rămas, semnarea acestei convenții este desigur un succes, de care ne bucurăm. Cu toate clanselele, ce se conține această convenție, și cu toată rezerva arbitrajului la fața consiliului Societăților Națiunilor hotarul recunoscut al României mari cătră răsărit este Nistrul. Și acest fapt încheie în mod definitiv atâtea competițiuni controversate, cari întrețineau o atmosferă neliniștitoare în Basarabia. Ziua de 28 Octombrie c. este deci sfârșitei atâtor agitațiuni scerile centra unii, iar pentru noi Românii, nu începutul unei activități naționale conștiente, care datează încă de pe vremea deșteptării police a Basarabiei, ci consacrarea unui drept imprescriptibil al poporului român. A. Buzau. .. .... ft* .......... Recunoașterea suveranității Românie asupra Sasai solei Un radio din Lyon anunță că joi 28 0ctombrie a. c. după amiază va avea loc în sala orologiului din ministerul afacerilor străine semnarea convenției pentru menținerea Suveranității României asupra Basarabiei. Rusia va fi invitată să participe la acest acord, îndată ce va exista un guvern rus, recunoscut de părțile contractante. Puterile (Anglia, Franța, Italia, Japonia și România) își rezervă dreptul de a supune armirajului Consiliului Societății Națiunilor orice chestiune ridicată, de către surernul rus privitor la detailiile de aplicare a acestui tratat, frontierele definitive ne putând fi puse în chestiune. Această știre, care azi se referă desigur la un fapt îndeplinit, a umplut de bucurie toată suflarea românească și nu face pentru un moment să ni ridicăm peste neajunsurile prezenttulqi și să stabilim proporția de contribuție la această operă. Unirea republicei moldovenești Basarabia, ca Regatul României e'a săvârșit ia vremea când vechiul regat era solit la urmorțele tratatului din București cu puterile centrale Astfel votul sfatului țării dat la 27 Martie Sf 18 în Chișinău pentru unirea cu Romania era mai mult ca o consolare, era o probă eclatantă,că peste nenorocit ie vreme diera atunci poporul românesc știe cu îndârjire și curaj, să-și croiască singur drumul vhii sale. Și aliații și puterile ceciale dușmănoase și-au dat tacit consimțământul lor la acest mare act istoric, unii considerându 1 ca o slabă recompensă pentru trădarea rusească, iar din urmă în credința nebună că această acestă situațiune a lor va atenua puțin durerile noastre, pentru despolarea Dobrogei și a Carpaților dela trupul țării îngenunchite. Demersurile ulterioara, ce s’m făcut, fără sä aibă importanța actului dela 27 Martie 1918, îț au și ele însemnătatea lor. Astfel de la începutul conferinței de pace delegații României întregite au căutat continuu să idele o deslegare internațională ch estl unei Basarabiei. Peste toate dificultățile și-a succes delegaților noștri să netezească terenul în această direcție, până ce anu trecut primul delegat al României la conferința de pace din Paris, dl. Vaida Voevod ajutat de d. I. Pelivan, pe atunci ministru de justiție,, ca delegat special pentrru Basarabia au încheiat convenția prezentă cu marile puteri, căreia îi lipseau doar numai semnăturile formale, pentru a avea puterea unui act internațional. Astă primăvară retrăgânduse guvernului da deîa cârma statuia, chestiunea aceasta urma s’o reprezinte guvernul ce i-a urmat. Gol. Aniversarea nașterii A. S. R. Principesa Elisabeta. In fermecătoarea și liniștita reședință a Suveranilor noștri la castelul Pelișor s'a serbat zilele trecute ca malta violei ne aniversarea natiiii S. R. principesul Elisaveta a Ronâniei. Este prima dată de!a izbucoirea rezboiului ca Artista familei gala a pătat gasta în tihnă plăcerea serbarilor casalci. lotr’o caldă atacițera părinteatca dulcea domaița a fost sărbătorită cu drag de toți cei scumpi în inil sale, intre care fratele cel mai mare, princip de moștenitor, care se îcapoiase din lunga áctorie in ju ciurnei Spre seară, prieteni și pretenele vlăstarelor noastre regae au fost potiți a lua partea ior din bucuiria familiei și după un plăcut dineu s’a dansat cu înaltă veselie până la miezul nopții. A doauta zi in cercul cu totul restrâns al Familiei domnitoare a avut induioșătoarea ceremonie a logodnei domniței noastre ca pricipe e George a a Greciei, duce de Sparta. Serbarea, a fost pnvestită prin prezența grațioaselor prinpese Bena și Ieca a Greciei, «ororile principelui George. (Oficial). — 1 — Ut ft wTrirnint.iTam.-a«!—na w mám M ii de lemne Din toate satele îmi vin cereri de ale gospodarîlor, cari au fost inaintate direcțiunii fondului pentru lemn de construcție, dar cari au fost respinse. Aducă cunoștința poporului că am fost la direcțiunea fondului și am vorbit cu dl consilier Semir. Dlai mi-a spus că se obișnuiește să se vândă lemnul la parchete mari pe cale de licitație. Despre aceasta mă voi ocupa in gazetă și ia alt loc. Cât despre țărani, mi-a spus cânde va da lemn acolo unde va fi nevoie. Până acuma nu s-a rezolvat aici o cerere, deoarece nu sunt gata planurile de tăiere. Cererile trimise mie Ie-® in înaintat direcțiunei. D! Semer mai roagă poporul prin mine să nu se facă abuzuri. Voi reocni și asupra acestei chestiuni. Așadar gospodarii cari au nevoie de lemn, înainteze cererile direcțiune! fondaiist. V. Ungureanu, deputat. m. .........— Ajutați copiii, sa nu fie lipsiți de școală ! N