Glasul Bucovinei, noiembrie 1920 (Anul 3, nr. 553-576)

1920-11-02 / nr. 553

A f' ÂMJÎ iff I Vi N­umărul 80 bani­­ pu­tternauți, Ma­ți 2 Nopmbrie 1920 Sef democrat al unirii îon Ne. ei fondator: S«vfS­ P»isc*fî» Și ADMINISTRAȚIA: Strada D&mniMKsci $$ &« primesc num?» articole iscAito «ftiwwrearwre*« ns ae tencteS Nr 553 «NUNȚURJ Și RÉCLAMÉ: m c9&-«staaz£ dupfi tar# çi se prûsssc te SSnKift Domnea&di Ne», S PiSHWi vmurstis te» ÚUatad M» HW* te» «Bl ȘSV% Bib. Universității ^I ABONAMENTUL: ÎN* h? » ® tei, (K­ 1 Ms­s» t ® «s, pe trei taw 29 te, pestwe Hwwa ai ®», pe un an <0 Ici,­­ an S £) lei, pe trei ton* 18 lei, iss»» Rumeni) de Dusbwk;« p* «e «nteka,fM^HOBStai. tue» fc«s âS ® te *H ► T@&STm­iL IMI, §. h­eltye rostit la banchetul dat cu ocazia inaugurării Universității din Cernăuți în Trapeza din Ratatul mitropolitan la 24 Octomvrie Doamnelor si domnilor. In numele Reginei ca și a­ meu aduc­e viile mele mulțumiri pentru călduroasa pri­mire ce ne a fost făcută la serbarea de azi dimineață din partea Universităței române din Cernăuți. Este încă vie în mintea și inima mea amintirea zilelor frumoase ce am petrecut în luna Mai în mijlocul noilor mei supuși de pe pământul acesta preferat d­e armele vechii stăpâniri moldovenești din timpurile Slăviților Voevozi, care au fost fața istoriei noastre naționale. Vă puteți chei închipui cu ce mare bucurie am veni astăzi pentru a prezida cu suflet românesc serbarea culturală menită a restatornici pentru vecie stăpânirea românului asupra acestui frumos colț de țară, care din toată istoria lui este pământ românesc. Față­ de acest pământ locuit de neamuri diferite, Universitatea are frumoasa și înalta menire de a întruni ceiace era seperat, de a netezi asperitățile, răspândind cu aceiași căldură, razele ei binefă­itoare asupra tu­turor, căci ce legături pot fi mai puternice decât adăpostirea tuturor fiilor ace­eiașî gr­i sub acelaș acoperemânt fără deosebire de neam și lege, scăpându-se la același izvor de știință, muncind pentru același scop înalt obștesc. Fie ca tânăra Universitate ro­mână să-și întindă lumina ei,­ iubirea ade­vărului și drago­stea de patrie pe de tot ți­nutul acesta, în toate părțile dela palatele bogaților până la coliba țărănoiul și să contribue și ea prin acțiunea sa culturală ca să se simtă toți locuitorii din acest „ți­nut al fugdor“ ca frați născuți din aceiași mamă, scumpa noastră patrie română. Din vorbirile de ani dimineață am do­bândit conving­rea că r­ât profesorii cât și studențimea, înțelegând acest rol de în­frățire, își vor pune toată râvna patriotică, tot sufletul lor cald de dascăl și tot entu­ziasmul tinereții, în această nobilă misiune. Viitorul se des­chide dinaintea noastră în culori vesele și să dea Domnul ca opera inc­eută azi să fie binecuvântată de gene­­rațiunile ce ne vor urma. Ca a­ceastă fermă convingere ridic pa­­rtlici­mea pe­ntra propășirea Universităței din Cernăuți și a tut­uror membrilor, vernul D-lui general Averescu prin D-nul T­he Ionescu, ministrul afacerilor s­ăiine a aflat de­­ terenul netezit pentru acest succes Și în pro­porțiile reduse, ce iau mai fost rămas, semnarea acestei convenții este desigur un succe­s, de care ne bucurăm. Cu toate clanselele, ce se conține această convenție, și cu toată rezerva arbitrajului la fața consiliului Societăților Națiunilor hotarul recunoscut al Românie­i mari cătră răsărit este Nistrul. Și acest fapt în­cheie în mod definitiv atâtea competițiuni controversate, cari întrețineau o atmosferă neliniștitoare în Basarabia. Ziua de 28 Octombrie c. este deci sfârșitei atâtor agitațiuni scerile centra unii, iar pentru noi Românii, nu începu­­tul unei activități naționale conștiente, care datează încă de pe vremea deșteptării police a Basarabiei, ci con­­sacrarea unui drept imprescriptibil al poporului român. A. Buzau. .. .... ft* .......... R­ecunoașterea suveranității Românie asupra Sasai solei Un radio din Lyon anunță că j­oi 28 0c­tombrie a. c. după amiază va avea loc în sala­ orologiului din ministerul afacerilor străine sem­­­narea convenției pentru menținerea Suveranității României asupra Basarabiei. Rusia va fi invitată să participe la acest a­­­cord, îndată ce va exista un guvern rus, recunos­cut de părțile contractante.­­ Puterile (Anglia, Franța, Italia, Japonia și România) își rezervă dreptul de a supune ar­­mirajului Consiliului Societății Națiunilor orice chestiune ridicată, de­ către surernul rus privitor la detailiile de aplicare a acestui tratat, frontie­­rele definitive ne putând­ fi puse în chestiune. Această știre, care azi se referă desigur la un fapt îndeplinit, a umplut de bucurie toată suflarea românească și nu face pentru un mo­ment să ni ridicăm peste neajunsurile prezent­tulqi și să stabilim proporția de contribuție la această operă. Unirea republicei moldovenești Basarabia, ca Regatul României e'a săvârșit ia vremea când vechiul regat era solit la urm­­­orțele trata­tului din București cu puterile centrale Astfel votul sfatului țării dat la 27 Martie Sf 18 în Chișinău pentru unirea cu­­ Romania era mai mult ca o consolare, era o probă ecla­tantă,­­că peste nenorocit ie vreme­ di­e­ra a­­tunci poporul românesc știe cu îndârjire și cu­raj, să-și croiască singur drumul vhi­i sale. Și aliații și puterile cec­iale dușmănoase și-au dat tacit consimțământul lor la acest mare act istoric, unii considerându 1 ca o slabă re­compensă pentru trădarea rusească, iar din urmă în credința nebună că această acestă situa­țiune a lor va atenua puțin durerile noastre, pentru despolarea Dobrogei și a Carpaților dela trupul țării îngenunchi­te. Demersurile ulterioara, ce s’m făcut, fără sä aibă importanța actului dela 27 Martie 1918, îț­ au și ele însemnătatea lor. Astfel de la începutul conferinței de pace delegații României întregite au căutat continuu să i­dele o deslegare internațională ch es­tl unei Basarabiei. Peste toate dificultățile și-a succes delega­ților no­ștri să netezească terenul în această di­recție, până ce anu­ trecut primul delegat al României la conferința de pace din Paris, d­l. Vaida Voevod ajutat de d. I. Pelivan, pe atunci ministru de justiție,, ca delegat special pentrru Basarabia au încheiat convenția prezentă cu marile puteri, căreia îi lipseau doar numai sem­năturile formale, pentru a avea puterea unui act internațional. Astă primăvară retrăgându­se guvernu­lui da deîa cârma statuia­, chestiunea aceasta urma s’o reprezinte guvernul ce i-a urmat. Gol­.­­ Aniversarea nașterii A. S. R. Principesa Elisabeta. In fermecătoarea și liniștita reședință a Suvera­­nilor noștri la castelul Pelișor s'a serbat zilele trecute ca malta violei ne aniversarea natiii­i S. R. prin­­­cipesu­l Elisaveta­ a Ro­nâ­niei. Este prima dată de!a izbucoirea r­ez­boiului ca Artista fam­ile­i gala a pătat gasta­­ în tihnă plăcerea serbarilor casalci. lotr’o caldă atacițera părinteatca dulcea domaița a fost sărbăto­rită cu drag d­e toți cei scumpi în inil sale, intre care fratele cel mai mare, princip de moștenitor, care se îcapoiase din lunga á­ctorie in ju ci­urnei Spre seară, prieten­i și pretenele vlăstarelor noastre rega­e au fost poti­ți a lua partea ior din bucuiria familiei și după un plăcut dineu s’a dansat cu înaltă veselie până la miezul nopții. A doauta zi in cercul cu totul restrâns al Familiei domnitoare a avut induioșătoarea ceremonie a logodnei domniței noastre ca pricipe e George a a Greciei, duce de Sparta. Serbarea, a fost pnves­tită prin prezența grațioaselor pri­npese B­ena și I­eca a Greciei, «oro­rile principelui George. (Oficial). — 1 — Ut ft wTrirnint.iTam.-a«!—na w mám M ii de lemne Din toate satele îmi vin cereri de ale gospoda­­rîlor, cari au fost inaintate direcțiunii fondului pentru lemn de construcție, dar cari au fost respinse. Aduc­ă cunoștința poporului că am fost la direcțiunea fon­­dului și am­ vorbit cu dl consilier Semi­r. D­lai mi-a spus că se obișnuiește să se vândă lemnul la parchete mari pe cale de licitație. Despre aceasta mă voi ocupa in gazetă și ia alt loc. Câ­t despre țărani, mi-a spus câ­n­­de va da lemn acolo unde va fi nevoie. Până acuma nu s-a rezolvat aici o cerere, deoarece nu sunt gata planurile de tăiere. Cererile trimise mie Ie-® in înaintat direcțiunei. D! Sem­er mai roagă poporul prin mine să nu se facă abuzuri. Voi reocni și asupra acestei chestiuni. Așa­dar gospodarii cari au nevoie de lemn,­­ înainteze cererile direcțiune! fondaiist. V. Ungureanu, deputat. m. .........— Ajutați copiii, sa nu fie lipsiți de școală ! N

Next