Glasul Bucovinei, noiembrie 1920 (Anul 3, nr. 553-576)
1920-11-02 / nr. 553
Pa*. 2 V • Jalnica tragedie a Averescanismului dela noi Fragmentßi accidental Averescan da Bucovina a avut dela început o înfățișare caleidoscopă ,Iar- iiscomică. In zilele din urma ale Ligii poporului înaintea prefăcerii acesteia înr an „pánidai popoma “ , erai averescai flondoriști, erau averescaei acefal!, cari se lepăd»« ră de șef»! lor !. Fiondor, tr«a ave- ‘ rescani brâileniști și m»t puț a brăileniști, ersa ave- < rescani doriști, averescaoi supărați și nesuparați, s averescat și feroci și averescan! sadea. Tot »triestec« acesta ca la turnul Bibiiosului strigau, scriau, sej combâteau și batjocoriau în nemeie gavernării dela București, pânâ l-a succea domnului Argetoiana să- ifande pe toti pentru o clipă partid ia aparență bine închegat, măcar într’an singur « Nici nu se apropiară bine aligeriie iis*, și presa averescstiă de , toate nuanțele deveni iarâși mai vivace, oameni mai combativi și poftitori de mării avereacane, pârsa ‘ când răbdarea nesatisfâcată îi făcu pe unii sâ aducă altora într’un ton de o speci ă urbaniste avereacană acuzații grave, exchzându-se caii pe alții din partid. Și dacă această notă comică mai preri o nuanță întunecată prin schizția fericită de averescani socialiști și averescani plebiscitari, situația de acum a averescaaismaiul a devenit de a dreptul ligubră : averiscarismai din Bacovina este în deplină debandadă Secretarii nesecretari ru se bucură de nici o trecere, președintele lichidator achitat după un minister nu M8M31 fără portofoliu, dar chiar și dhiiul ca tinp, urzește tansp rsul cu flancul lachet de guvernul central, iar „masa“ averescanilor se pregătește să-și are culcușul prin alte partde de cu bună vreme pentru a ou râmânea iarna pe d'UTiars. Unde mai pai câ uni Averescani din vechea gardă dau târcoale pe la istorojiaei pentru a înălța pe lichidatorul dela locul usarost unde cei mai puțai averescani îi văd cu ochi buni. In ziele din urmă a mai servenit incă an conflict, pe care oricât și-ar da alți cei interesați «fie ascundă, tot și eu l-ar putea ca, necum imatura!Conflictul a izbucnit in casa_lchiditoru ai, astfel d. general Averescu are cn fiu și pe cei doi frați învrâjbți. Și domne! Popovici dela Sucea a vrea ministru. Dar doi miniștri Popovici eu încap istr’o tea â éverescana. Didu incapa nd chiar anul, căci atat Derl cât și fratele său Easede sunt criptotachiști, ar trebui deci să-i adăpostească marele planuitor neastâmpărat , Tache Ionescu. Totuși răuvoitorii lichidatorului i au șoptit acestuia în ureche cu fratele său dela Suceava îi sub a> ssană, ba ca l-ar submina cu ajuorul d-ki general Averescu. Fratele mai tânăr, mai impulsiv, înclină pe față spre Tachism din această cauză, fratele mai mare, mai zibrător, face ochi dui,i pe ascuns aceluiași Tacas Ionescu. Aderenți lui Dori „combat“ prin societate pe Popovici de la Suceava, acoliții acesteia caud sa paralizeze orice inflatarfi a lichidatorului. Când se ceartă doi, ese și un al treilea care se bucură, de asfido ä ta b ciuda cu dorinii mai jțoase. Averescand râmași pe de lături nu pot ierta ai scuns derarea lor prin Popoviceni, și-l lansfszi pe Eusebie Popovici pentru un post unde i-ar putea primujlui, și-l ridică sus de tot, ca sa i fie și caderea mai temeiată.Știr ei doar Averes.-a nu foarte bine ca insuccesul a ugat frsțe pe vkțâ cu domnul Eusebie Popovic. Cine i-a numit „de fiert“, gură de prolet a avut. Nu este om m Bucovina care sfi se fi acoperit în i toate acțiunile și de gloria insucceselor de care a avut parte fratele inii datorului. Trebuie că una dintre ursite l-a salutat la naștere pe frunte ca unde va da ca toiagul iarbă să na mai crească. Astfel d. Eusebie Popovici are grija de a fi elemental disolvant per eiabentiam inire averescanii noștri. S. Averescanii can si moi fi, trăiesc leacuri satanice la gândul că și d-iar Avere»u se va grăbi infringerea prin această „forța“ a ât de etrarsie averescanâ. Ca Eusebie Popovici ar putea însemna un»eșetul «fârșitu ai guvernării averescane ? Ce se pasă <;ior, când umblä de mult cu cererea de resinere in alt partid in buzursr. Cum vediți în lagărul averesenn este cea mai dulce armonie. Păcat că Cosmiuc nu știe face poezii să cânte în dactili „tăria,, guvernu lui. Spectator zerc al publicației „Revista Bucovistei« se scria: ».... Frumos și dătător de cele mai bune năjd^din nobilul gest al societății »ȘC 138-a Acttlusă“, una din cele mai vechi și mai bine organizate societăți culturale din Bucovina, care punânduse în fruntea acestei mărețe acțiuni adevărat naționale, a donat nu numai locul potrivit pentru, clâdirea orfelinatului în valoare de 13 000 cor.i ci și suma de 1000 cor. în numerar“... Apelul acesta închee cu cuvintele : „... Dați fraților voștri din îndoliata Bucovină obolul necesar pentru ridicarea templului de caritate națională și iubire frățească, dații cu dragoste și munificență, alinând agonia părinților, potolind și ușurând mizeria orfanilor...« De fapt întrma acestui apel s'au adunat în timp relativ scurt sumar de cam 25.000 (douăzeci și cinci mii) și care șt acum e administrată de comitetul de inițiativă, constituit in içiô la București. Dar ce să vezi ? Marele diplomat de la Suceava, d. 0«*. Eis««strie inventatorul «»moiismului fistiv (sic), văzând în gestul acesta al «iezeriorilor» o cumplită primejduire a scumpei sale Austrii, publică în ziarul „ Viața Nouă“ No. 134 din Iunie 1976 un comunicat prin care d-sa declară că Românii bucovineni nu vor să primească nici un ban dela București întrucât patriotismul lor (fictiv sau real în-le -ministeriabil ? ?) de curată speță austriacă nu poate admite ca orfanilor români din Bucovina să le fie ajutoare de la altcineva decât de la patrioții de marcă de la „ Viața Nouă“ din Suceava. Cine-l autorizase pe d. Dr. J. Popovici să publice, acel insolent refuz de ridicul servilism austriac în numele orfelinatului și mai ales al orfanilor, cu ce a înlocuit tranistananiiul de astad ajutorul pe care atâția nenorociți l-ar fi putut privii la timp din frumoasa sumă de 23.000 fii, acestea sunt chestiuni la cari se va ceti probabil vreun patetic răspuns în «Galeta Poporului». Sau poate sunteți de părerea, de ministeriabil, că mizeria, sărăcia și durerea orfanilor era un simplu mort ca de pildă patriotismul fictiv al d voue^ă ? Oricum pentru respectul ce încă datorăm unui seț ministerial credem că ați trebui să fiți mai consecvent față de atitudinele strălucitului d voastră trecut. ---------- ----------6 as—-------------*— — Om activitatea deputațior averea mi. Reproducem după „Dreptatea“ din 31 Octomvrie următoarea informație: „D-nii parlamentari Eusebie Popovici, Aurel Țurcan și C. Cozmiuc vor lua parte Daminica, 31 cor. la primul act de împroprietărire individuală din județul.. . . . Roman“. , Adaugem informația răspândită din antrajul d-îni Dori Popocici că aceiași parlamentari, in frunte de astadită cu dl deputat Kohrass, vor da p«rte, Da» minica 7 Noemvrie, la pimul act f sîn v de împroprietărire individuală din județul Storojineț. Aceasta ar fi prea frumos decât să poată fi adevărat. -------------------------------------------- Ministeriabilul de la Suceava In luna Aprilie içi6 societatatea „Șteaua Lonaisa“ din Suceava înființează un Orfelinat al Românilor bucovineni chemat să adăpostească și crească pe toți copiii noștri rămași orfani de urma războiului. Cu acel prilej pribegii bucovini, cari editau la București „HraViSit SaCGV mai«, salutând cu vie bucurie, făcură un călduros apel cătră Românii de pretutindeni, evitându- i să facă cât mai multe donațiinli orfelinatului Bucovinenilor. In Nr. 3 din riatu GLASUL BUCOVINEI —....mmmmmmt Qțfcmmmmmmmmmmm..... .... .. Situația externă . Trupele roșii ar fi repurtat o mare victorie asupra trupelor lui Wrangel lângă Nicopol. Pe tot frontul ucrainean au loc lupte mari. Bolșevicii ataca cm tărie in regiunea Staro Constanttinovo. Pe linia ferata Moghlew Podolki Imerinkasânt în curs lupte crâncene. După, unele știri bolșevicii ar fi făcut propuneri de pace comandamentului ucrainean. Negocierile **;•■ armistiți:?. urmează. Situația economică a Rusiei sovietice t catastrofalâ, cheltuielile s'au ridut^. la 11K0 de miliarde, pe când viiturile sânt numai de € miliarde ruble. * 1% goi la 28 ^^milerie s' a semnat la ministerul afacerilor străine din Paris da către Ar^Ha. Franța, Italia, Japonia și România o menită a asigura României suveranitatea asupra Basarabiei. Rusia va fi invitată să participe la acest acord când va exista un guvern rus recunoscut de părțile contractante. Rusia nu va avea dreptul să pună, în discuție frontieree, ci numai chestiuni de detaliu asupra aplicării tratatului. Aceste chestiuni vor fi examinate de consiliul Ligei Națiunilor. Liga Națiunilor a admis Plebeschul pentru orașul Wilna și împrejurimi, regnere contestată între poloni și luani. Conferința internațională a Dunării a decis, ca porturile și sonde libere să fie înființate numai cu învoirea statelor riverane și numai dacă acestea le-ar socoti necesare. * Im Anglia greva a Intrat pe calea aplanării. Muncitorii vor primi un spor de salari 2 șilingi pe zi. Atât proprietarii de mine cât șicomitetul executiv al miturilor recunosc necesitatea de a mări producția și promit să se străduiască în acest scop Guvernul englez a trimis Germaniei o notă, prin care renunță la dreptul său de a rechinui mavutul german din Anglia, când Germania apat în defiini intenționat obligațiunile tratatului pace Comerțul german în Anglia e lăsat liber. Prințul Paul, fuut ex-regelui Constantin, a fost chemat la tronul elin ~ înaintea sosirii sale însă trebuie să accepte abdicarea formală și irevocabilă a tatălui sauv renunțarea prințului George și recunoașterea krgătității stării de fapt. Amiralul Condurius a fost ales de camiera greacă cu în,y voturi contra 3 ca regent. * S’a prelungit termenul pentru ratificarea tratatului dela Trianon de câtră Ungaria până la 5 Noembrie. ——-------------—»«-------------------Cum sânt informate ziarele din București. Ne-am obicinuit să citim solesta știri eronate în ziarele din Capitală, mai ales cu privire la provinile alipite Ce a scris insă corespondenții ziarului „Romania Nou â“, cu privie« serbari»e inaugurale ale Universității din Cernăuți, întrece orice Închipuire. Penru oaspeții Invitați au fost rechiziționate la început 60 cartiere la hoteluri, dintre care s’au reținut camerile necesare pentru oaspeții cari și-au anunțat cobirea. Savantul strein despre care spune conspondintul ca n’a avut loc la ban hhot este domnul Wedkiwicz, profesor la Udersitatea din Posen, care h bancher așezat lângă domnul general Mircescu, fiindul acest joc avizat de domnul mareșal al curții. Mai cu has este însă corespondentul când afirmi că la teatru ar fi fost dată reprezentația de a*ăar o trupă de actori streini — in limba germană ! Audiții muzicii a fost dați de societatea românească „Aromania“ și numai în limba românească, reproducându-se pkse de compozitori români bucovineni : Porumbescu, Mandicevschi, Flondor. De unde și-a 6 fost corespondentul acesta iubitor de adevăr informațiile nu știu, dar ne mirăm de un ziar ca „România No să sâ se lase astfel servit. ■ Nr 55a Raspiatrei d-lui nl. E. Tarangul O știre recentă ne informează că pe lâga ministerului interne s%s SastÎU’it a comisoane pentru ÚO diarea model si cssib tribuie stao lue circumscripțiile județene și rurnirii« comunelor rurale și urbane Din aceasta com Siune scrie pane ca reprea [tant al Bucovinei d 1 Dar«sst Taraful, senator de Suceavă» N parat algerea facata ia perioada dini Du Eriét Taracgai e cat se poate de nimicta, căci taîi a ®a era cam acum—7 aul delegat ai goviTurnui a»~ sinac din Viena în com a mea penurii stablirea granițelor austrice dintre Bucovina vechul Rgat. Gum«le de pe atunci fie ofițerilor români» cari 'căutau sâ mai domolească"puț ozduî austriac aî dîs»? " Ta aegil, zicându-i ca doar granițele autriace dintre Buovia și vec hin Regii nu pot fi decât provizorii,, i-au supărat atunci mut pe ilustrui noatru compatriot.» Siiiafacția ce i se dă astăzi prin numrea Ia 1 această comisiune este binemeritata și au putera decât să «din râm »dinrabila consecvență a aostea pariafar ai Franz-Iosefs Odm mai, primit chiar pentru martie merite austriace .âștirate in comismo a de deilmicare rumâno-ausracfi, nu patem decst să admirăm recunoscător U gest averescap de a 1 S3 da prilej de iai £ă» Erast Tr«iainul sa schimbe rsemcii satoioi săa risEal 1 Voovâț in Valea Uței, sâ stăruie pentru admiterea aw- I ratat de Ilondoreni in loc de Storojăniț, «a iale posterității în »emn de reconoștință a-or a epuati K->htras$ ! și Krakalis prin infiițarea de noi localitaț istorice» ; undeva, pri circumscripție respectivilor tovarăși de laptâ în Contra intereselor român«ștî,—cari a»-i fflitt■ n.zeze purtând asinele âz Kohlrusthal și Krakalia greuP. Sigur că dl Tarangul va avea declin succes? ÎDripî răsplată va mai primi și on Karl Orden și bmí • Skoropadski. Iar coi ne vom face plăcuta datorie de a-i felicita. ---------------------------------------------- M