Glasul Bucovinei, ianuarie 1921 (Anul 4, nr. 602-621)
1921-01-01 / nr. 602
0 țiganul partidului democrat al unirii APARE ZILNIC Telefon No. ® 1 Pofidatar? ^@shP«și«f# ABONAMENTUL: 9i £ R Sa! S8 ta, pe *itan 40 tei, pe trei toni 29 tei, ga»eM iRoîc pe un as: 40 tei, pe *ț* an 20 iei, pe trei rum&lui de Daf ® nica pe un an 10 tei, pe % pe tren Uns 2.50 tei 5 E2 »9 iei an S tei, EDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA : hiăuți, Strada D^rnnmnoä fèts* 81 SC BfT<!iSeS€ BK!».;' âîÊâCBÎS ISCSliț* Maseacmeia na se fes*p@äas* ANUNȚURI Și RECLAME: m Cateiar!m». după tad! ți sa primesc Sa ad?aMkt £$Si: Strada Doiccveasal No. S3 rmâsti tesepste în sînmxsl smsîai 3» cici Exportul lemnulu constructive pentru România o catastrofă națională Pri» înfăptuirea reformei agrare dle cu* prinsul României mari peste 2 milioane de păi* »ași și simpli muncitori boerești vor deveni agricultori adecă proprietari mici de pământ. Nu știu dacă s’an gândi condă cori statonii asupra puterii de producțiune a acestor viitori proprietari, cari, nu prin vina lor, n’au fost adevărați agricultori, ci numai muncitori Intr’un stat agrar ca România. Și dacă nu li s’a dat posibilitatea bieților secndtori ca să fie agricultori până acuma, satul e obligat măcar de acuma un Interesat propriu, să fiă acest lucru cu toată hotărîrea. S’a vorbit la congresul agronomilor din București la luna Decembrie a. c. și despre, înrâurirea reformei agrare asupra produțiunii agricole in România, nu s’a atins însă modul de organizare a agricultorilor, in vederea sporirii producțiunii, și a apărării Intereselor agricole, neglijându-se prin aceasta situația reală a țărănimii ceea ce poate avea urmări catastrofale pentru economia noastră națonală. Până acuma proprietarii mari, după concepția lor, erau mulțămiți dacă ișî scoteau boabele de grâu la strîinaea mai apropiată a C. F. cât mai degrabă, putând să scape de ele și aceasta mai mult din cauză că n’aveau îndele înmagazine. Să ne gândim acuma ce vor face milioanele de agricultori de mâne ai României cu «•frânele lor și nu numai cu gratu Ie dar cu toate felurile de produse agricole ? Unde vor ține vitele lor, uneltele și mașinele agricole, dacă nu vor avea lemnul necesar pentru a-și construi pe lângă câșcioara lor — pe care poate «ici n’o‘ au în prezent — încă măcar un grajd «u șură, șopron pentru acarete, poiată ș. a. ? Aducă statul mașini și unelte agricole cât la voi, aducă vite de praslă cât de multe, nu va ajuta armică și nu vor ajuta nici școlile de agricultură, nici fermele nu vom face ca agricultorul model până când să aibă polibilitatea ca, pe lângă pământul ce-l va poseda, să mai aibă și remnul de construcție necesar. jăranul român e mândru când are putința ■ să-Și adune avuții din produsul pământului pe care îl muncește, dar Doamne ferește să nu rămâie în letargia de până acuma. Atunci proprietarii mari nu vor fi ca până acuma cari să producă atâta grâu, iar proprietarii mici vor istrăvi mai mult din cauză că nu vor avea unde păstra recolta sfi atunci un loc de o organizare a agricultorilor la vederea sporirii producțiunii, vom avea un haos din care nu ne vom putea desmeteci nici când și așa vom ajunge sigur la o catastrofă națională Pentru ca să putem ocoli aeti dezastru e datoria statului ca agronomii cu experiență să i transforme din agronomi ai proprietății mari și ai biroului in agronomi ai micilor proprietari căci nu puterea productivă a acestora zace viitorul țării. Iar conducătorii statului de azi și de mâne să socoatâ bine și sa înțeleagă că orice export de lemn constructiv din România constituie acum, in vederea Înfăptuirii reformei agrare, cea mai mare catastrofă economică. Im permit totodată a se da conducătorilor sfatul, ca să plăseze lemn constructiv în acte părți unde se simte mai mare lipsă de el și să vândă țăranilor cu preț convenabil. Vom vedea în puțini ani folosul acestui capital plasat și vom vedea puterea adevărată a agricultorutur de mâne. De nu se va face așa și dacă numai In vederea unor Interese particulare se va exporta avuția noastră națională, atunci să știe toți că după un timp vom importa străini cari să producă și atunci sâ nu se mai zică că țăranul e leneș și indolent, căci nu va fi el vinovat, ci acela cari nu i au dat posibilitatea să poată produce. Liristește Presiei, Cojsâilier agricol în Cernăuți Cernăuți, la 23 Dec. 1920. Figuri Câmpulungene Faima de odinioară a Câmpulungului moldovenesc s’a stâna Din mărțui cuib al somiior de munte, care era odată fala și mândria cramului nostru, au fust s râbate peste miresgsrlie țării noastre vestea unor faote inițiatoare de sofiei, «formate să dea plois și celorlalte țouturi românești. S’s încuibat și acolo și bântuie ca în toate celelalte părți doar averescanismului, a carei talie este ca ații mai mare în nltimelel zvâcniri, cu cât organismul a fost de ea se înzdrăvonește mereu și când o va birui odată, atenei o va fi b roit pentru totdeauna. E dureros însă că ea a sfios și părți până nu de mait săoătușe ale societății carapulupeene, cangrenându le. Cu atât mai rău pentru elementele care n’au putut să rezste până la sfârși, răm operațuna, care se va face, va fi radicală și tot fee se va găsi putred sau cangrenat, va fi tăiat fără cruțare. U tonele știr! ne determină să ne oprim o clipă asupra unor enimente mai recente care s’va petrece in Câmpulng, aruncind o itsmica destul de suspectă aspra unor fapte și a unor persoane, de care ne vom ocupa in cele ce urmează. Gerantul Huiu Ede o veche eu noșință a noastră și a cetitorilor noștri. Fin una di ntre columnele averea e sstim si ai camoclongean, nu amu fiara sa e ceea ce re tn râci cinismul înpram atât dela stapânii săi ci care înțelege a frfru^ta ia nea Locru! e, cîestif«!. expihiri. Știindu-si cosd.moat pentru psih boioricește totdeuna îndată ce îi va apune stea , care mai aruncă ultimele nicării, nu se mai sfiește de nimic! șî sfidazà opinia politică ca re I a judecat deja de mult. Ca să dea raport asupra „gospatâriei comunale“ a convocat pe ziua de sf. Niclae o adunare* pubirii, recurgând la această strangema, necunoscută iar în admnistrațîa com sună, ca gâ dai ascuns de a obține — iarăș d ipă pida mai marilor sai — un vot de incredere. Freș te că adonarea ne s’a potut lines, gindea siama nu s’a îmbolit de loc să-l audi lăudându-se ca isprăvie sal și ca sprij* al care i-l dl, «o« atit de devintresat, prietenul siu Tanaer, s bolțli butvoitori ai îdsbș prefectului. La adunarea aceea ar fi arătat, probabil, și de ce a vândut cu câte 4 iei 50 ban) H>rul de petrol, pentru care era stabilit cu preț maximal, dar neputând-o ți nea, «’a răzbătut după o săptămână, când «’a ținat, în 26 Decembre cor., adunarea generală a Însoțiri raifeigiene, al cărei deînteresat casier este. Lame iarăș puținS, care ar fi plecat și ea, visând bun »? petrec lucrurile, dacă n’ar fi oprit-o, la ordinal lui Hito, polițs la sală. După ce s’a vuat la invoșt Fț#, cu tot protestul d-lui Anghel, fixarea carneței de 712%, pe care o redusese o dispoziție legală din anui 1914 ia tnnul 5% i s’a voat d lui Hata remunerația ontinită de 1600 cor. pe an, deci ia suma toată de 8000 or, pentru asticals 5 ani, cu toate că in anii 1916—1918 însoțirea n’a desvoltat nici o activitate ?1 d Ha u s’a odihnit. Acuma veți înțelege cu toții de ce d. Ham, când era în opoziție cu primăria, combătea cumulul, astăzi insă găsește că e cu cale să fie «1 canor bisericesc și grarnt comunal și casier la însoțirea raftisionă și exort agricol și furnizor oficial al comunei și ce-o mai fiind d ea, căci nu degeaba a cetit in cărțile sale despre cele 7 vaci cu lapte, care vor îțărca ncurând ! Dar d. Hata e o veche cunoștință a noastră și de aceea găsim că ceea ce face nu mai surprinde pe nimeni. Cu atât mai mult ne mirăm insă de concarnat ce ii dă Comisarul Wetzel, care i-a autorizat pe d. Hotu să vândă litrul de petrol cu 4 iei 50 bani, luând drept bine socotelile arătate de Hotu și deconsiderând făptul ca pentru petrol se stabilse un preț maximal. D. Wetzel mai este însă și membru în comisiunea de judecare a speculelor și a speculanților, contribuind in largă măsură la condamnarea , o amendă de 2000 lei a bîrtașului tâmpeniogean Mișhevici peatri câ ând-se o părerile de cârnăcori cu hra*n cu 5 lei. Departe de noi de a-i face d-lui Wetzel en reproș pentru lucrul acesta, ceea ce îi reproșăm însă este că nu se folosește de aceeași măsură și când e vorba de pieteneleâu Gh. Hutu, p ntru care pare să aibă o deosebiți sîib'done. Când clocre insă «e im* piedecă de orice Inconvenient și exclamă sarcastic și bat pc unîor: .Nu-i mirare, suntem doară în România Mare!“ attnci nu-i dăm voie să fie și el incorect, sacrifica sa nu mai este critică, ci supă irjosie. O altfel d. comisar Wessel ar trebui să fie cu atât mai circumspect, cu cât d-sa este locțiitorul constant al prefectului care, fiind și secretar int m al li- dhidatorelui nostru, nu se poate imensa doară și de toate lapariile prefecturii sale. • DsLmunte. — —-----—-—V — De si arați m Federației !n ședința din 26 Dec. a Camerii d. Iorga a făcut, ca prileju răspunsulu! la mesaj, o decialiile la camere Fedrației, de care extragem pasajil referitor la situația palidei din Bucovina. „in Bucovina măsurile de unificare pripită au modus hoal și torientare în toate ramurile administrative și nemulțumire general în rândurile populației, la urma rdăsanior nechibzuite de ordin economic s’a scumpit enorm tratat. Aprovizionarea este îns firectă ; încadrarea ranctioarilor psbilci s’a făcut în mod inechitării ș sa o’*a luat măsuri în vederea stabiliré naui echilibru socii!, pentru a preveni din timp grevele dezastruoase. Sfâtuirea reformei agrare este ținută in loa, tevoda Be ia dneva țară al unei măsuri contrarii decretului lfge în vigoare. Schimbai coroanelor e’i fient in paguba popui?ț’ei sărace. S’a «bandonat cu desăvârșire principiul ustleasl; g’u n compromis din pîartie noastre etnice * și istorice și s’a crmat pop’îlare orășeni și o situație inferioară. S’a intrdas politica de partid în biserică, școală și chiar îl justiție.“ ‘Si?»