Glasul Bucovinei, februarie 1921 (Anul 4, nr. 622-643)

1921-02-01 / nr. 622

P** 2 baze, ea a fost sprijinul nostru împotriva agre-Tat primăria orașului Cernăuți. Primăria orașului Cernăuți a contractat la Banca Regională pa ziua de 6 Augrust 1920 un împreunut de 2,500. 00 (toci milioane cinci sute de mii de coroane) pentru aprovizionarea orașului. Acest împrumut acordat de Banca Regioneit pe termen de 6 an! cu 6 și jura. procent ® pios 1 procent provizie a fost vărsat la*Secretariatti! pentru refaceri și aprovizionare,urmând ca primăria Cernăuțului să-l folosească aducând mărfurile trebuitoare". Toată lumea știe că Primăria, condusă de d-nul George Șandru și de cei douăzeci socialiști cu gură mare, n’a făcut absolut nimic pentru aprovizionarea orașului in schimb „Bowag", „Agricola“, etc. lucrează pe capete. La 6 Februarie 1921 capitalei imprumutat Primăriei de Banca Reg ooală e scadent. Numai procentele și provizia cuvenite băncii creditoare se ridică la peste 80.000 (optzeci mii) lei ! De unde va plăti tt. George Șandru acest deficit?? Și cât bine se putea face cu acest capital și ce venit frumos se putea obține pe seama orașului, dacă ar fi fost numai cât de puțin interes pentru chestiunile publice și cât de puțină bunăvoință de partea acelora cari stau la cârma afacerilor comunele ale Cernăuția. I Va rămâne de pomină gospodăria dela Primăriei părintelui romncier consistorial George Șandru ! Eă a fost scutul nostru împotriva undelor barbalunilor catolicismului cuceritor, în serviciul căruia se puseră regii Ungariei și împărații Habsburgi, ea a fost ocrotitoarea culturii noastre. Și, astăzi când regalitatea apostolică ungară, care a fost o unealtă de catolicizare și desființare a neamului nostru în mâna Curiei papale, e de domeniul istoriei, astăzi când casa de Habsburg, care la 1700 a rupt o parte din frații noștri de sânge valahal cu catolicismul, pentru a izola și desface pe Români din Transilvania de frații lor din Principatele totdeauna combătute de Austria catolică, astăzi când dinastia aceasta s-a pogorât din gloria imperială, curia romană vine să ne impună un tratat pe care nu l-ar fi admis nici o Austrie ! Cea mai credincioasă fiică a papei, Austria, a desființat concordatul de la 1855 după câțiva ani In întregime. Franța l-a făcut iluzoriu prin „Articolele organic^, Bavaria prin „edictul religiunii“, Rusia nici nu l-a publicat măcar și nu l-a îndeplinit niciodată ; toate aceste state au asigurat libertatea bisericii romano catolice prin legi ale statului; chiar statele acestea mari dintre care trei‘ eminamente catolice, au arătat inutilitatea concordatelor. Și astăzi încearcă curia romană să ne impună nouă. Stat ortodox, stîpul sțiuni cari taie adârlifi siveranitatea Statului nostru și jignesc în mod simțitor biserica noastră strămoșească. A încheia an concordat este inutil, a încheia un astfel de concordat este trist, umilitor și jignitor. Domnule Ministru, ca fii credincioși ai sfintei noastre biserici, ca cetățeni devotați ai statului nostru, ne ridicăm cu toată hotărîrea împotriva istoriei de tendințe. A fost o imperioasă datorie a noastră de a apăra biserica noastră, de a ne spune cuvântul, de a lămuri, de a pune lucrurile în adevărata lor lumină. Ar fi fost o neiertată greșală dacă am fi tăcut. Vrem libertatea tuturor, dar nu admitem jignirea noastră ! Vă rugăm, Domnule Președinte, să comunicați acest memoriu și onoratului guvern, care nu ne îndoim că va ținea cont de glăsul nostru și va apăra cum se cuvine suveranitatea și demnitatea statului nostru și drepturile și libertatea bisericii noastre strămoșești. Colegiul Profesoral al Facultății de Teologie pe lângă Universitatea din Cernăuți , Dr. In Teologie, și Filosofie, Nicu Cotlarciuc, Decanul Facultății de Teologie, profesor titular pentru Teologia practică și suplinitor pentru Morală. Dr. Vasile Tarnavschi, Prorectorul Universității și prof. titular pentru Testamentul vechia. Dr Vaslie Gheorghiu, Prodecanul Facultății și prof. titular pentru Testamentul nou. Dionisie Kresnijin, prof. titular pentru Teologia practică. Dr. în Teologie și Drept, Valerian Șesan, prof. pentru drept bisericesc. Dr. in Teologie și Filosofie, Romul Cândea, prof. pentru istoria bisericească. Dr. Nicu Cotes, prof. pentru Teologia fundamentală și suplinitor pentru Dogmatică. ----------------—•*—-----------------Pentru d-nul Secretar general dela Interne In absenta d-nul Dori Popovici d. Claudia Stefanelli, secretarul general dela Interne, reia conducerea averes canlamului administrativ din Bucovina. Câte minunății administrative nu s’au săvârșit până acuma sub măiastră d-sale conducere ! Și deci iată iacă un prilej pentru a se ilustra. Funcționarul de contabilitate Moscaliuc, ucrainean sadea, lipsește deiscle roti de nouă luni de zile. In tot timpul acesta d. Moscalluc ia seara fără nici o jenă. Abia acum și-a adus aminte de Karl Maria Trexa, șeful biroului afacerilor personale și celor reservate, că d. Moscalluc nu e in regulă cu Îndatoririle sale față de statul care ii plătește. Dar Moscallus pretinde că e bolnav și că boala de care sufere a contractat-o in timpul și din cauza alegerilor . Prin urmare ar fi la fol, domnule secretar general de la Interne, să vă consultați cu distinsul D-voastră colaborator intim Truxa și să vedeți dacă nu e dată posibilitatea să-l faceți pe fratele Moscaliuc, care s’a jertfit pentru partidul poporului, cel puțin Hofrat ! sie SLASDL BOCOfIHKl -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------Un deficit de trei miliarde. ’• O știre din București ne vestește că bilanțul financiar al statului pentru anul trecut se încheie cu un diifielt de trei iaiside. Nici nu putea fi silit, când guvernul, după cum o spune d. Averesen în felicitarea trimisă pe anul nou partizanilor au c a ocupat timp de 10 luni de zile t umil cu organizarea „partidului poporului", lăsând trebile statului cu totul baltă. Dar să vedem dacă chiar organizarea de partid a d-lui Averesenu a contribuit direct la enormul deficit al statului. 1. In interesul organizării și întăririi partidului averescan s’au făcut astă primăvară alegeri cari au costat statei zeci de mii caise . 2. Pentru a mulțtămi pe cât se poate de mulți partizani, d. A crescu a creat cinci ministere noi, din cari unde puteau fi amânate pentru mai târziu, iar altele ca cel pentru reforma sgrami și cel pentru aprovizionare cu nu trebuiau de loc. Cu birourile,mobiliarul, luminatei, încălzitul, automobilele și mai ales cu satele de funcționari nou numiți pentru aceste ministere s’au cheltuit la scumperea de astăzi sume nespus de mari. Ce foloase au ades statului ministerele, aprovizionării, refacerii, comunicațiilor și reformei agrare o știe țara intrigă. 3. S’au numit pe lâga preșidenția consiliului de miniștri, pe lâgă toate ministerele, pe lângă administrațiile provinciale, pe lângă prefecturi și pe lângă nenumărate oficii un potop de comision, subcomisiuni, inspectori, comisari, delegați și nu știu mal ce organe plătite toate foarte munificent din bugetul statului. Nu greșim dacă cifrăm numărul persoanelor întrebuințate in tot cuprinsul statului in aceste „misiuni speciale" la 10.000 și daci „luăm ca salar pentru fiecare cel puțin 1000 lei lunar căpătăm suma considerabilă de 120 000.000 lei pe an. 4 S’au trimis in străinătate misiuni și consulate, de cari nu aveam să«dati nevoe. Dacă judecăm după Bucovina unde agenți electorali ca V. Gribovachi, J*aca, V. Ropcean etc. etc. au fost numiți funcționari ai aprovizionării cu câte 1800 lei lunar, funcționari, cari singur nu șt uce sa de lucru, atuncea înțelegem sirguința cu care se creiază zilnic atâtea ministere, comisiuni, misiuni ș posturi „speciale". Reunităul ? S’a organizat „parhidul poporului" iar in organizația statului delicii și haos enorm. Partisani d-lui Averea ca Tăslăuanu, Schulier și cârdul de depatați, cari s’au lăsat aleși, nu de dragul partidului, ci de dragul pungii lor, și-au organzat in vremea aceasta finanține proprii și puțin le mai pasă astăzi de bunul mers al statalu iar de nevoile obștești nici cu mai voiesc să știe. A-i mai întreba, unde duc țara cu astfel de concepții, credem că e de prisos. Noi ne-am făcut datoria zi ca zi la presă și la adunări. Acuma au cuvântat acel ce i-au susținut și votat la alegeri. -------------— -------—--------- *1. 622 Situația externă pus Lordul Curzon din delegația engleză a pro- Conferinței interaliate din Paris, ca chestia Orientului să fie discutată intr’o conferința specială, care se va întruni la Londră la 24 Februarie și la care au fost invitați să participe și reprezentanții Greciei și ai Turciei. Această propunere a fost aprobată de Conferință. Atitudinea Aliaților față de regele Constantin Ța schimbat aprecibe cu totul ;reprezentantul Angliei la Atena va preda scrisorile sale de acreditare regelui Constantin și în scurt timp se va întâmpla acelaș lucru și cu ceilalți reprezentanți aliați. Conferința de la Londra ar avea menirea să creieze un acord reciproc între Grecia și Turcia, spre a evita o modificare a tratatului de la Seurs, ceia ce ar fi un precedent periculos. Grecia va fi sfătuită să restituie din ce i s'a dat turcit și eventual și Bulgariei. Privitor la chestia despăgubirilor, s’a întâmplat o serioasă divergență între delegații englezi și francezi. S’a decis că această delicată chestiune se discute în convorbiri particulare, spre a înlătura dificultățile de ordin principial și apoi să între în discuțiunea conferinței. Deocamdată ,a evaluat la 212 miliarde mărci în aur, suma totală a despăgubirilor, pe care Germania trebuie să le plătească tuturor Aliaților. Franță revindecă pentru dânsa suma de 110 miliarde. S’a cetit apoi raportul experților militari asupra dezarmării germane, și s-a decis ca până la 1 ianuarie 1921 Germania să dezarmeze forțele sale conform clauzelor tratatului dela Versailles, în caz contrar, Aliații vor recurge la forța brutală. * Se desminte știrea răspândită în presa europeană despre înfrângerea armatei grecești din Asia Mică Cumpărați Calendarele „Glasul Bucovinei” Ili——— Pompa Teitler et Gomp. Cetitorii noștri își vor aduce amljte de intențian ale faimosului prefect Pompe de a deveni — pe o cale care se ch șauia pe vremuri in Austria — este onorar in toate comande jdețului Cernăuți. După ce apăru notița in chestia aceasta, d. Pompe și a mai tras pe seamă, așa că numai ucenicul d-sais din Ostrța a excelat in privința aceasta. Și acum incă una din năzdrăvăniile acestui luceafăr averescan pe socoteala Românilor. După cum se știe comuna Sulița-Nouă era un punct comercial foarte însemnat unic eral și o mulțime de cârșme.. la cursa războiului sceastă , emună a fost distrusă cu desăvârșire. In sat nu-i biserică, nu-i preot, iar școala e o cârpicară ridcola. Clue se mai gândește la aceste insíituanii st«ararea cârșmelor și împărțirea de concesiuni noi sunt necesitățile culturale ale populațiunii de care au grijă iacelifil averescanca d. Pompe. Ii alpiea războiului avea Schița Noul 11 concesiuni. Se ințelege că acestea erau necesitățile ce terii austriece. Astăzi nu mai avem nevoie de atâtea cârșme. Ia io: să restrângă numărul prea mare, d. Pompe caută toate mijloacele să se inmuiască Așa a cerut un tâmplar, Mosi- Hid, o concesie; jandarmeria s’a exprimat contra acordăreii. Se înțelege că acest favorit nu putea sa rămâie fără concesie, la ajutor a venit agentul Bill Tttler care, cu toate că n’are ntel o funtune care l-ar determina să tot miroase pri. cancelariile prefectului, il V ti zilnic vizitându le. Acest agent a abat imediat un expedient ș. a. , cabnetul de lectură din Sarnta Nou avea inaintea războiului o concesiune care acuma e sistată. Vânzătorul era un țăran George Cute. Acuma ce a făcut ce adres d. Pompe, l-a pus cârșmar pe M. Hel diotr’o concesiune care nu există, adecă l-a făcut să excute conesiunea lui George Cute, care nu-i aparținea »cesmia. Acel Most» Hel și-a deschis cârșma chiar Înainte de ce scrie părerea asociației cârșmarilor. Așa înțelege d. Pompe să lucreze ln interes al statului român. Noi insă cereai închiderea imediați a acestei cârșme Pe d. prefect Iliaț ii întrebăm dacă d-lui e ințe.eî ca ace sta gheșef tami pe pielea noastră. Cu d. Pompe mai avem o socoteală din timpul alegerilor unde și a permis el lucrări cari face cinste stăpânilor săi conspiatori. In ce privește referatele prefecturii, mai ales cele auxiliare, d. Pompei a copiat totowmai pe șeful său dela leterne. Funcționarii români sunt întrebuințați .a cenușa zece, pe când străinii cari n’au idee de limba română sunt referenți. Vrei caz concret d-ie Pompe, ți-om servi. Iți promitem că de acum ne om mai ocupa cu activitatea d-ta'e, deși ai zis odată : „Schauen Sie was diese ordinäre Zeitungs helbt“. Sapient! sat.