Glasul Bucovinei, iunie 1921 (Anul 4, nr. 716-735)

1921-06-01 / nr. 716

Anul IV ÂPknu. ziLwm umărul 50 bani 7----------------------------------------------------------­ ^^r­âu^ Miercuri 1 Iunie 1921 Nr. 716 ' e^mpíar Ö,6/,0feca c/n/ Porio Hber lucovinei v®rs/íará n ocrât al œfiÉril cetif.Legea din 23M­artie M­­'ÜI*’ '2-' A laș. 1904 is 9&t7txtt*t Jbiî ÎĂSiS­ ISSnXtUL: AMfiBIT0*1 Si ftE £ UtM&s­t feS»­teS8*8 ® S Í9 ssüt m­m­m M­ita, p* ffcMăkz&stfe: pee sn tat m mzuk !»® fesă tel » lök, &S%imttM, patinktotsi f» ' ítös»Stóséi»« «e*§H »• %«■§ Wt pt «aiiaife M. csaaBBanoBttnBBHBB aa^Mmamiemag! Dreptatea luptei noastre In adunările generale ale societății pentru cultura și literatura poporului român din Buco­vina, ținute la zilele de 2 și 9 Ianuarie a. c., noi am cerut ca toată hotărârea înlăturarea dela cârma acestei societăți a unor elemente imposi­bile și absolut compromițătoare pentru bunul nume al societății. Se împliniseră atunci șapte ani și opt luni dela ultima adunare generală a societății numite și ceia ce dela 1914 încoace „con­duceau” această societate, prea se îndulciseră în situațiunile lor de pretinși mentori ai cultu­rei românești din Bucovina, prea se obscinuiseră cu concepția monopolului lor în conducerea a­­cestei societăți, prea aserviseră societatea aceasta unor meschine scopuri politicianiste și prea bine se încurbaseră cu cluburile lor politice și cu prie­teni oploșiți la așa numitul palat național decât să fi fost dispuși a admite ca societatea noas­tră pentru cultură și literatură să scape din a­­morțitoarea încleștare a unui politicianism în de­cadență și complectă descompunere. In adunările generale amintita noi am de­monstrat incapabilitatea, Insuficiența intelectuală și morală a celor câțiva oameni cocoțați în frun­­tea nenorocitei noastre societăți pentru cultură ; am dovedit totala lor defecțiune sub raportul pre­gătirii culturale și literare românești ; am pre­zentat plenului societății cifre și date sigure cari au evidențiat păgubirea enorm de mare a socie­tății din punct de vedere material, și de fapt plenul, convingându-se de trista situațîune in care societatea ajunsese — situațiune neschimbată întru nimic până în prezent — era hotârât să dea sancțiunea cuvenită cioclilor averescani al societății pentru cultură. Înlăturându-l de la câr­ma ei. Prin samavolnicii, prin ilegalități, prin b­ande, prin întreruperea bruscă și fără motiv a adună­rii generale și mutarea ei pe altă zi, prin adu­cerea în cea de a doua adunare a unor cete de bătăuși și inconștienți agenți politici averes­cani meniți să terorizeze plenul, prin „recrutarea“ de nouă membri „primiți“ în societate în mod i­­legal de un comitet descomplectat și care deja demisionase, prin măsuri de siluire a libertății membrilor și prin cinismul de specifică speță a­­verescană, aceiași corifei, același iluștri între ilus­­tritățile averescane s’au înfipt din nou la cârma societății pentru cultură și literatură ! Efectele? Le vedem acum Cu toți î­n întreg etajul prim al palatului național, zece dacă nu mai multe saloane elegant mobilate, continuă a fi închiriate de acest comitet clubului politic averesean cu suma ridicolă de cam 1000 (una mie) lei lunar, pe când băeții din Internat mor de foame. Nici un meseriaș­­ sau comerciant ro­mân nu poate găsi un cât de modest local în tot cuprinsul strașnicului palat național, oricâte jertfe bănești ar fi dispus a face, căci prea e mare dragostea actualilor mentori ai culturei și literaturei noastre pentru alte Soirer, Kraus, Eisenscheer etc... O singură carte românească nu au fost și au sunt în stare să publice acești neîntrecuți depozitari ai culturei românești din Bucovina și doar, așa se pare, au și ei o spe­cialitate, cea a festivalurilor.­­ Acum festivalurile sunt desigur manifestări­­ culturale. Numai pentru ca să le poți aranja și mai ales ca să poți da programei lor românești și ceva de la tine, trebue să fi avut cândva în­ viață preocupări culturale românești. Dacă nu le-ai avut niciodată, dacă cunoașterea trecutului și a lteraturei românești și dragostea sinceră pentru ele îți sunt tot atât de străine ca și limba chinezească, atunci te trezești cu resulta­­tele obținute de societatea pentru cultură pe urma recentelor sale festivaluri . Corni­c­lul prof. Zivalovici sau al d-lui prob Dr. Verenca se prezintă foarte bine ; firește acestea sunt apreciabile resultate ale mancii cinstire și rod­nice a numiților domni. Cutare elev din școala primară spune o poezie patriotică foarte frumos, dezghețat și într’o admirabilă limbă româneas­că ;.e meritul său personal și poate al instruc­torului care l-a învățat cum trebue să declame poezia.­­Societatea „Dacia« se impune prin o ad­mirabilă reprezentare a dramei »Zor­ie“ de St. O. losil; e meritul acestor harnici studenți idea­liști. Societatea pentru cultură?? Vorbește des­­pre ziua de zece Malu așa cum a vorbit dău­­năzi de pe scena teatrului din Cernăuți cel de al doilea vicepreședinte al ei . Imposibil ca fond și formă, ridilcol și revoltător de compro­mițător pentru societatea în numele căreia vor­­bis. N­&tr’adevăr ce nostimadă ! Festivaluri ale societății pentru cultură . Tot ceea ce dau alții programator e bine. Cum se caustă societatea prin chiar că peî*n­ile­ ile sale tembelismul și ridicolul e nelipsit ! Dar se poate o mai zdrobitoare probă pentru dreptatea luptei duse de noi contra aces­­tor elemente? Dr. Aurai Morariu —­— -------——•—--------———— De la Secretariatul pentru Instrucțiune Lămurire Primim de l­a Secretariatul instrucțiunii pu­­lice următoarea lămurire, pe care o publicăm constatând cu plăcere că și autoritățile admit haosul cu salariile învățătorilor despre care s' a vorbit în ziarul nostru : Relativ la articolul „Haosul cu salariile m­inți­­torilor de’a percepția din Cindeia“ apărat in numărul 712 al Elarului D-Voastră binevoiți a pabilca urmi­­toarele : “ Fondat de 6 milioane lei, care a fost previent pentru Încadrarea corpului didactic din Bucovina, a fost insuficient pentru a putea ordonanța tuturor per­ceptorilor seplimentele la incadrare, pentru timpul dela Octombrie 1920 până la 1 Aprilie 1921 și in consecință am fost nevoiți să intervenim pe lingi Ministerul de finanțe și al Instrucțiunii publice din­­ Basorești pentru acordarea unui credit extraordinar» de care avem trebuință. Am și întreprins demersurile necesare cu acest credit si ci se pare la dispoziție ia cărând, Cât despre plăți!» pentru iana Maia e adevărat că (in urma îmbolnăvirii unei sancționar dela Secția de contabilitate), chitanțele pentru percepția Cindeiu a­u putut fi expediate abia In 12 Main a. c. Unele percepții nu plăteac iasă salariile pentru motivat, ci în mandatul de plată lipsește numărul ordinulul de delegație. Cum unii acest ordin pe care trebuia ai-3 primim dela Minister, nu-1 avem pentru visa Mai« nici pâna astăzi, am intervenit pe lingă de inspector general de finanțe, Petreacă, care a promis că va dispune ca percepțiile să deie deocamdată salariile personalului didactic și fără numărul ordinalul de de­legație, urmând ca ulterior si se complecteze­mau ■ datele de plată. --------------------052--------------------­ | Senatorul cosmiuc îndeamnă ! țăranii la bolșevism Senatorul Cosmiac, cei ce ia tim­ps! razboi aiai întorcea doii țărani ultimul ban pentru impramaterile­­ de război austriace. a­ca­ma pentru a sa și pierde po­­s polaritatea îndeamnă pe țărani la fapte criminale, cre­zând că dacă e stăpân ca gerent peste poliția din­­ Gsrahara orai își poate să dispse după plac și de ave­rea fondais! religioasă. Mai mulți țărani din Ilișești plângându-se d loi Cosmiac că nu au păscât care pen­tru vite acesta l-a sfătuit să mâe vitele pe răspunde­­rea lui ia pădurea fondului. Țăranii incurajați și de înțelepte­ agent electoral al lui Cosmiac, Haralampie Sirghi au mânat vitele în pădure și când picturarii au vroit să-i alungi, ei intemeindu-se pe cuvântul nesa­­torarii, care i1 mai spunese că pleacă imediat la Cer­­nășți să se scoată dreptei ds pâșrtaar, s’au opus și au cedat abia după ce s’au sdeast jandarmii din mai multe comune. Dar pe când țăranii vinovați au fost dați in judecată adevăratui vinovat, senatorul Cosmiac­hes, se iși veselește in cârșma înjghebată de d-sa in Gsraham­oralui. Țăranilor ajunși la nivoe din pricina lui, n’a­­vfra ce le face sita decât *a-i isfiiBim ca pe viitor si za mai deli bot* In mâna prostata! ! Dela Societatea „Junimea“ Dela societatea „Junimea“ primim următoarele : Domnule Redactor, La comerțul festiv­al societății acad. „Janimea“ a deschis membrei emeritei a­ societății d-l director Vasile J­iina o listă de subscripție cu scopul de a Înființa un fond pentru clădirea ana­­alamnea studen­țesc al „Janimei“. Actul adresat cu ocazia aceasta societății a fost citit la comers și e cam de următor și cuprins „Ca amic înfocat și „Janimei“ împărtășesc cu ardoare stăruințele tinerilor noștri, mai ales st îndața de a întemeia an­alamaca studențesc a­ „Janimei,­­ semnez pentru acest scop pe lista de subscripție cine­­mii lei, ca început modest și promit că voia mai con­­tribui după posibilitate. Apelez deci la publicul românesc să iese paria activă la construirea acestui asumneu, care va deveni adăpostul fiilor noștri academici, unde aceștia să fie scutiți de grij­­a zilnice și da greutățile materiale, pre­cum se simt acuma ca durere în număr mare de studenți din Cernăuți, etc. Mih­amim din suflet acesta­ generos amic și prim ctitor al íi­mnealei „Janimei“. Au urmat gestulii frumos al d-lui director Vasile Jimsa artistul I. Msnc­escu care a semnat 1000 lei, Banca Românească 1000 lei și d-sa M. Ved­ra 500 Iei Vivant secvenței. Societatea scad. „Junimea“ aduce pe calea acea­sta mulți­mitele ei cele mai simțite generoșilor doratori asigurându-i că nu va înceta de a lucra la direcția aceasta, până ideia aiamnesia­ va fi realizată. Preșe­dintele : («.».) Gheorghe Pith­acar, aba. iar. Secretara­ 1 : (s.s.) Asreiiaa Comoropa, când, iar.

Next