Glasul Bucovinei, ianuarie 1922 (Anul 5, nr. 886-906)
1922-01-14 / nr. 894
lMg______.......................— |r. Hobniss si cbtstiio« Tcatralni Jtafoaal inir’as artko! „Die Cernowitzer Theaterfrsge pabPcai ia »Czern. Alig. Zeltens» dia ti iaa. a. c. se reUteaai. că deputat?! D* Kohlruss, în calitatea de președinte al societ £|!! »Theaterverek« a protestat îa sei mal energic modia govern contra decision!! anchete! prin care teatral mtsnklpai a fost declarat teatra ea*ționaL . , , înainte de toate ne întrebări de competing dis. Dr. Kohlruss și a »Tfitetervereinaisi" de a interveni its acest mod în ch»«thtraea tsatrslsi. Dacă d. Dr. Kohlruss se afueazS ca repreieafast al priociptarii dreptăţii, atenei îl Intrebim, cum de a îadrăaaii a candidaţi a se lăsa, „a!citi ca depataî îla districtul S'oroj neţelai artde germanii constitee na mal o nefacemaafam noriate a popalaţianli? Cam de ca s’a sfiit el — omni dreptăţii — de a sfida şi a brass», stane’, marea majoritate a populaţiei româneşti din acel district, cl a tolerat ca ea. In folosai ilul, al fie dată pradă anei maşinării electorale, ai cărei dinţi îaveaisaţi rspean carne vie dla trepai rămăsese, fiefisd face adinei ce ni -î astăzi nu an încetat de a slogera. Atunci d. Kohlruss «*a simţit fericit că a parvenit în viaţa publică a Escovinei, ca diapreţ a dreptăţii şi ca îafâ^gerea legalităţii. Acest „signam" este imprimat personalităţii sale şi’i face din capul locala! odios oricinui suflet carat românesc, ila pies, dacă este deputat ai districtivi! Storcjneţnlei, avem dreptei ai-i pretindem îa numeie majorităţii alegătorilor romlui cei psţie, adi că in faptele sale si na ie preteze l» acta vădit duşmănoase intereselor româneşti. D. Kohlrusstusl crede că este meseria lui de a face contrari’, ceea ce este bine a se şti. Ce cădere are „Theatervsreiaai“? El este o victimţisse germană şi nu poate reprezenta decât interesele populaţiei germana din Cernăuţi. După datele statistice din 1910 existau încercări şi subsrdiale la 13000 germani creştini — numai de aceştia poate fi vorba de punct de vedere etnic — iar astăzi între 140.000 locuitori ai Cernăutului sa pot fi decât vre-o 15 000 germani creştini. „Theatervereinsî", repretentâm cnitara germană, an are căderea moraii de a vorbi decât doară la sameie acestui namir minoritar foarte neinsemnat. Dec! s’ar fi cuvenit să se ţină la cadrele modestiei dictate de raportul nemeric. Cererea ca si-l se receeea că an teatru german, eventual in „Dratschis Haas", are fost înţeleasă şi de sigur sprijinită de toţi Românii cari înţeleg şi primuesc deplin noţiunile dreptăţii şi echităţii. Când însă această societate trece pesta margade caviiztcl fi se simte reprezentantă a Imperialismului german, de care țara sta are nevoe, atunci nu paem găsi ce viate dsstal de tari pesta** înfierarea acestei atrîsdini noisie. D. Kohlruss s’a mal presentst din general Mirmeu și a doua osră, de astida'ă îasoț t de d nils senator dr. Kosak — c«î ca discarav! românofob fila din co-gr-sal bl*erbe«r — dr. Pistiner, Gaidosch, Krakalta șî Lukasiewicz.. Acești domol — aice „Ca. Aigg. Ztg* an represents! main ea dlus generai puncte! de vedere ai „Thaterverelnului". Este instrectiv cl o serie de parlamentari ne german a’sn asociat cu d. Kohlruss istr’o acţiune nedreaptă, detail de veleităţi pa agerise nişte, îndreptată contra Intereselor românşti. Ni sa pire că d. Kohlruss exenă ca sfinţeaie lozinca a lor şeflii germanilor din Regata! României, cari lipsiţi de bun simţ as chemat în statorul imperiatsmotal pangermasis! toate anaorbiţile din Regat, spre a forma un bloc contra intereselor româneşti şi a'e S''falui român. Nosă ni se pice, că societatea d-la' Kohlrussea este cea mai potrivită pe tra ceilalţi domni minoritari, când pangermaniima! •'* compromis rău îaa ntea Iernii civilisate E»r d Ia) Kohlruss t-am zice, că pe cit de simpetici ni s-n? cocațiocsiii noştri germeni, dlsd ei ermiresc in mod ştia cuvenită adevăratei» lor Interese pe atât de puțin simpatici şi vrednici de considerare nimeni agenţii Imperfensmais! de la nord care a provocat catastrofa mondială. C. Spatar pe d-nai fost „mi»!Itrau Dori Popovici si fie,bl’n de griji" şî să exclame : caveant cessaies! Dar zadarnic« s unt toate susclamării» epneptice sie celor ce-și văd osânda in venirea la patere a elementelor de ordine, cari vor şti să cerceteze toata cptreiesnai gavtra pridaînic cina a fost cel averesein. Die această gnversare de „refacere“, „evoluţii“ şi „democraţie" e’a ales şi d. Dori Popovici cu casa Nr. 24 (la strada 1. Fiondor şi cu tipografia „Renașterea“. Ceilalţi prieten! ai d-saie ÎnCepând cu senatorii Tarasgcî și terminând ca secitara Gribovschi s’sn „reficat* !» pargl, au „evoluat“ din bordeie saaca*e ca chirie în palate proprii de sate de m!l da lei și „e'aa democreiîsat" scriind articole ca cele din Nr« 280 ai „Dreptăţii", in care ameninţă cu „catastrofe“ cu „evenimentele pîs Grecia", ca „urgia paporniai* şi an neministra şi obriznicia temerară de a atinge ch'ar dlsas'la tăcerâadn-sa de toată iadalgeaț* cenzurii şl « d-lul proccror. Cea mai mare obrăsnicie şl ncruşinare este însă că tocmai oamenii, cari au mai tratat poporul cu aprovizionarea, ca reforma sgravă și ca nesfârș’teîe dări aia Fcg i Titîescu evocă argia poporu’ni contra cri și cei ar îndrăcsi să-i aducă la nimicnicia din care s’a» ridicat. Dar să fis pe pace, căci poporul martirizat de stăpânirea Iq? a?testată ca eerăbdsre venirea consniitor, cari sl-1 scape de orgia ave^escasă. Chemărilor bolşevice esite din tipografia „Renașterea" poporul răspunde cu glas de aragan : Quo arque tandem abatere Catilina patieatia nostra ? •fi 19“ »«........... Quo usque tandem.... Dreptatea si-a srh mbst cu Nr. 280 stabil'mentul trecând dela „Societatea tipografică bacoviaeară" » tal pen Bace*« hl d o pa'ital natosti ia tipografia „Renașterea" lui Dori Popovici din palatul actinia?) domn dm ar. 1. Foador 24 Credeam ci făta)est din casa tipografie va fi plin de miros de tămâ«ş baiaioc şi de iaade Iu Damneseu pentru hare! care !’« revărsat peste Don şi partzani! sil stăpânirea everescenâ. Dar în loc de «ceste toate nemărai aminit apar« răspâadiad cu proza sa trozkia«! dn articolul de fod și cel următor o dah^e de sperană murdară imbicsită de fam şi a c« hoi prin ai cărei simbateanli se ziresc o betajectaţi de sâage şi pumni ridicaţi şi e» aed scâ'şolil de dinţi Fromoa»! Ifsagora e a anal stabiliment ca tun»i cam credem că ar tr cbal şi ti- o tipografic. Dar căderea dela prtere şi aesiguranţa prodnei de evenimenteis politic, cs vor urma peste câteva sile i! fac ejLoSUL socimmin«. m Abuzurile cenzurai împotriva tuturor ordinelor venite dein Bucureşti cenzura din Cernăuţi face adevărate ravagii. Nu-i zi lăsată de Dumnezeu, în care ziarul nostru, mai ales, să nu apară cu coloane albe. Administraţia locală şi cu organul ei de înăbuşire, cenzura, s’a supărat rău pe noi fiindcă cu prilejul recentelor întâmplări de la Emirul Naţional, făcându de ecoul întregii opinii publice româneşti am îndrăznit să luăm apărarea culturii româneşti. Astfel pe când ziarele minoritare erau la largul lor, Putându-m insulta fi batjocuri nestingătrite ca la uşa cortului, cenzura sutuima din ziarul nostru totul ce privia chestiunea Teatrului Naţional din Cernăuţi. Cenzura în Prostia şi ticăloşia sa a tăiat ori din ziarul nostru informaţia prin care anunţam că în 19 ian. a. c. va avea loc inaugurarea Teatrului Naţional Ştirea aceasta fireşte că constituie o crimă, o revoltă împotriva austriamului din Bucovina şi deci trebuia suprimată. Să te revolţi şi să protestezi. Dar contra cui şi la cine? Din cele înşirate până acum, se pace că cenzura a fost anume instituită pentru suprimarea sentimentelor româneşti şi patriotice din ziarul nostru. Proba ne o dă impşi cenzorul. Pe când din ziarul nostru se cenzurează ştiri culturale şi absolut inofensivi, în statul averescan «Dreptatea» nr. 280 au putut să apară articole incendiare, provocatoare la revoltă şi de obraznică ameninţare la adresa Coroanei. Atei de cenzor n'a intervenit şi s'a scuzat că ziarul respectiv nici nu i-a fost adus spre cenzurare. După concepţia censorului bucovinean toţi bârfitorii şi scandalagii sunt liberi lă ameninţe până şi Coroana, pe când oamenii de ordine n au ros nici măcar să se pue în slujba culturii româneşti. Casat cu articole incendiare «Semne pline de griji » şi «Grecia In plină revoluţie» din nr. 200 al ziarului «Dreptatea» e foarte interesant şi atragem asupra lui atenţia dlui procuror, care credem că nu va întârzia să intervie. De altfel vom mai reveni. Expoziţie de artă la ţiceufi D-l Varicn Şahar, absolvent si Academiei de Arte din Viens şi anaşi profesor de decima la Icesî „Ştefan cel Mare" da SîCtava, aranjează o expoziţie de artă cu lucrările sale insa a primăriei orasului Suceava. D 1 Şulim expune selptari în lemn (Mihaie Viteazu, Cssa Vodă, lass Hristos in tomp’n etc.), sestatarî în ghipsui brocz (felurite portrete), desemae (Jeag«*m*«o'?i portrete, i&tre cari portretai după safaria d-l nl V. Bardoho ?, director al liceala! din Suceava, f. a.) șî pleteri ('rai de stil etc.). Ac?»stă expoztie de artă in Suceava c cn eveniment artistic dn primul ordin şi tisărol erlitt de /aioare, d-l Ii. Ş.-han, se prezintă instates publicate lo ccrăriîe «se pentru p Im* dat* tatagamea expozţiei are loc Laşi tn 9 ianuarie 1922 st. n. la orele II dimineaţa in «sla primări ?,. Expoziţia va fi de*.hi*ă până la 5 Februarie 1922 O plăcută sstpr’zl tocmai de sărbătorile Orlet*ncisi este această expoziţie de artă peatru Suceveni, şi vizatorii vor avea ocaz’e aă aprecieze şî să incarsj'ze pe aa f'a şi acestei joedeţ, care s’a dedicat arte! şi prin această expoziţie dă dovadă de mancă pricepută şi reuşită pe acest teres. O descriere amânaațitâ și o predare justă a obiectelor expuse va urma. Dalamirsiia. —————— — S ■ ■■ —.....—————— INFORMAŢIUNI Dorim tuturor prietenilor, colaboratorilor şi cetitorilor noştri AN NOU CU BINE EXTERNE Rakewski fi Basarabia, Se *mni dis Karkof că congrrsol sovietic panacraiaean t'* dschir ia prezenţa a 300 deiegstl reprezentând 68000 membri sî partidniai. Rskowiki a declarat că Ucraina sovietici nu are aici o pretenţie agapra Baisrabiei, dar cere totufl ca soarta acestei provincii si fie botrîtă de maacitorii şi ţăranii basarabeni. UNIVERSITARE Numiri.— Prin decizia Ministerului InstracţliaM «a fost numiţi: D. Ciaudle Percec, doctor la litere şi filosofic şi bibliotecar al Universităţii, membra al „Şcoalii Române din Borna şi d. profesor Vâsli» Săsesc membru al „Şcoatei Româas" din Paris. Namiţii vor pîecta curând spre locurile nonei lor activităţi. STUDENŢEŞTI Osis ssafentaa apatf. „lanimsa*.— Sociefetca tcademici „jacimea* aranjeaaiosl în 2 Februarie a. c. balul si tradiţional în sala testtel a cxeî germane. Arpăeunte vor arma. ZIARISTICE Nou ziar.— La Sibia a început să apară aianul „bălţsrea" aab direcţia ora d-hii ion Goran. Dorim izbândă şi viaţă noului contrat?. MUZICALE Sala „Armonia“.— Duminică 1-S Ianuarie cor, orele 6 aeara se va ţine îa sala „Armoniei* rep*fiţii pentru piesele ce se vor executa la insagurarea „Teatralul Natosai“ cere dacă toată probebiilitatea va avea loc Marţi 17 ianuarie. Sus! invitaţi, afară de membrii „Armoniei", şi membrii ceîorîaiîc «ocietăţi da datare, întreaga studenţie'e, elevii şi elevele şcoaidîar secundare şi, în genere doamne şi domni din societatea românească, pentru a putea a!cătai astfelu por în massă, N ms să nu oprească dels această manifestaţie naţională. Cunosrt românesc. — Ia seara sitei ds 19 Iasear!« orele 8 si nnmtrate va avea ioc la Râdteţi 5* asia Css?i germane an concert inctrement*! det 6t» orchestra regimsstsînl Atexacdra ceî Btn No. 37. PnbHcai doritor de muzică româatacci este ragst sl la parte in număr cât mai mare. Concertai va fi armat de o serată dansantă. Toţi Românii să ia parte la această manifestare de caitară românească. Este ds dorit peatra doamne ş! domalfoare costeris! naţiosa). Prin acest concert se ineagujează o serie ds concerte româneşti cari vor costreaia îl aranjate şi fac oraşa! Suceava şi alte oraşe ale Bscovinei. FINANCIARE Corsul iea ui — Leul nostru a fost calat la bursa din Paris /o centime şi jumătate. REDACŢIONALE Din cauza sărbătorii de mâne numărul sviitor al ziarului nostru va apăre Luni 16 cr.la orele obicinuite, DIVERSE Curs de 8fepografie români. — D. profesor GLoghin va deshide ia curââd î n curs serai da stenografie română. lifarsaţisei şi faacrieri î® scoste Stenophiios, strada Domniasrl 43, intrarea strada M. Teresla îa carie, scara II. Din Psjerâta. Astă vară facă au fost aleşi 12 epitropi oca la biserica din Pojerâta. S’a nimerit ca toți ac?ş?i 12 oameni să fi* membrii ai ptrfidafe? sosiră. Acum ce se întâmplă ? Consistorial af iad că epitropi! ateși sunt membrii ai partidaial nostra, a hotărî! să na-1 feti ressel. N‘*s * j «taft nimîcă siliBințeîe ce sten ’lest pe Î2ngi da'i Taroavsch?, Cîapârcă etc- Astfel biserica dh Pirica & rămss fără ep trop'. întrebim pe Oaor. Consistoris din care pricini an întărește epitropii aics! ds comacă.