Glasul Bucovinei, ianuarie 1922 (Anul 5, nr. 886-906)

1922-01-14 / nr. 894

Anul V ABOXASfiiPIXCE, I H m as 110 Isi, pe Vi an 60 iei, pe trei lani 30 lei, pentru jSîftSi »lei«: pa an a n 60 iei, pe Vi an 30 iei, pe trei lani .? hi Brasi namural de Dgsisk!: pe an an 20 lei, pe */* an 10 iei, ps trei ital S* i­ei. REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA Cernăuţi« Strada Domnească No. 33 Se primesc numai articole iscălit«. Manuscrisele nu se înapoiază. unirii Fondator: SEXTIL PUŞCARIU tOHTOHX «SI KROLAMBl «• «ahnitxzl dupâ tarif şi se primesc la administrai!« Strada Domneasca No. 33 Fast;« inserate la interiorul ziarului se prei taxa ca 50*/* N timarul I Leu Cernăuţi Sâmb&tA 14 Ianuarie 1922 v- anul partidului democrat al APARE ZILNIC Telefon No. (?1 f * Nr. 894 ö-lui Alex. Vaida-Voevod Dacmari, domnul Vintiui Bratianu a ţi­nut o conferinţă la Cluj, vorbind despre s priar.1 - piile de organizare ale Statului moderat. Faptul acesta, in cuprinsul expunerilor d sala, a dat prilej domnului Alex. Vaîda-Voavod, de a pu­­blca o foarte aprinsă filipică adresată iritata­­şulul liberal la »Patria«, organul Partidului aă­­doaaî-rom­âa die Ardeal. Domaul Vaida-Voevod adage In acest articol și chestiuni bucovineae, și cum nouă al se pare că au vede lucrurile de la noi la adevărata lor lumină, credem că ii sâatem datori cu unele lămuriri. Arătând că liberalii fac partidului naţional român din Ardeal un cap de acuzaţie din »re*­gionalsmu!« său, pe care chiar el l-ar fi recu­noscut la cursul recentelor tratative de la Bu­cureşti ca »îndreptăţit« şi ca »o necesitate de Stat«, domnul Vaida-Voevod întreabă: Dormni ! D‘S~ constată apoi: In Bucovina şi Basarabia par- Mul liberal nici nu a încercat să se organizeze, iar »organizarea« lui de dincoace de munţi e o provocare, o farsă, care trezeşte antipatii. Mai Încolo, regretând faptul câ partidele — absolut toate partidele, fără de nici o ex­cepţie, zice domnul Vaida-Voevod — abuzează de Coroană şi Diass­ie. Încercând să te anga­jeze de partea lor la luptele lor­ politice, d-sa constată pur şi simplu : Nu mi dau destul de bine seama cum vor fi stând de rândul senti­mentului dinastic fraţii basarabeni, ştiu că bu­covinenii au proiectat tot sentimentul lor dinastic habsburgic asupra Dinastiei române. Noi, arde­lenii şi bănăţenii am crescut în cultul Regelui Carol­­ şi in conştiinţa că dinastia Lui e dina­stia noastră. Nu ştim, dacă fruntaşul ardelean face bine de a revendica numai pentru Ardealul său şi pentru Românii de dincolo de Cerna — de altfel sântem convinşi că din Banat nu ne-ar putea veni astfel de ponoase — un merit care au este numai a­ lor. Ia visţa noastră cultu­­rală, mai ales, se găsesc suficiente dovezi că înainte de război. Unirea tuturor Românilor a fost şi Idealul nostru politic, cel puţin In aceeaşi­­ măsură ca şl In Ardeal. El, sufletele noastre­­ au fost atât de pregătite pentru acest mare­­ ideal, încât la cuprinsul ţinuturilor alipite numai­­ noi singuri ne-am dat seama din capul locului ji ci formând o bucată dl a trupul neamului ro- I mânesc, noi nu ne puteam aduna decretând U-­­­nirea, decât pentru a constata că ceasul bbă-­­ virii a sunat, că facem parte deci din România . Mare şi câ, prin urmare această Unire au pu-­­ tea să fie legată de nici o coadlţiune. Am fost­­ la Alba-Iaiia şi Imi reamintesc că Banatul fi * tineretul din Ardeal vedea lucrurile ca fi ndi, dar conducerea Partidului naţional, având pe­­ lângă toate o deosebită solicitudine şi pentru­­ socialişti, a hotărît altfel. Numai Basarabeau­, î­nalţi mai de mult,­au urmat pe calea deschisă , de coi, rectificând hotărările lor iniţiale şi re- \ aunţând la orice fel de cond­oluai.­­ Noi au­­ cerem m­asălui ca să sa considere Inferior nouă, dar aici nu admitem ca să fim puşi din acest punct de vedere, îa urma armo­rei. In atmosfera în cârd a pârguit gândul generos care ne a făcut ca să ne simţim una cu fraţii noştri din toate ţinuturile româneşti din chiar clipa mântuirii noastre, fără ca să trebuiască ca această unitate să fie »făurită, de abia fi pusă pe buzele şubrede ale unor condiţîni­ a căror interpretare şi realizare poate să provoace, periclitând-o, determisabile diver­genţe şi certe de partid, la atmosfera aceasta an putea să încolţească dinasticismul, »haba­­burgie«. Nu aduce prin urmare o gravă ofensă cine crede că dinasticismu! nostru da astăzi nu este decât »un sentiment dinastic Habsburgic proiectat asupra Dinastiei române«. Aceasta de­sigur ca n a fost In lateaţiunea domnului Alex. Valda Voevod. Credem a putea da această a­­sigur­are cetitorilor noştri la chiar interesul d-sale. «JEtte adevărat «1 iî~, anturajul d*îul laacu Elender, unul dintre »făuritorii« României Mari, s’a Inventat cuvântul »patriotismului fictiv«, a­­deci a patriotismului de toate culorile şi toate convingerile, care se »proiectează« oriunde cere sălbateca poruncă a celui mai deşaptat opor­tunism. Dar chiar oamenii aceştia speră de a putea tulbura bunele relaţii cari există între sol şi Partidul naţional român din Ardeal. Ei sânt h­aci cel mai aprigi protagonişti al blocului »ţărilor realipite«, despre care cred că va putea adăposti şi taălţa la măriri nebănuite, ca şi partidul averescan, toate lichelele austro-usgste, bolşevice şi ţariste. Nu la tabăra lor trebuie căutat Românismul din acest străvechiu colţ moldovenesc. Acolo se găseşte şi regionalismul bucovi­nean. Regionalismul la sensul unei separări pre­lungite a ţinuturilor «nouă» de «vechiul» Regat nu poate fi idealul nostru politic şi nu face parte di­n programul nostru. înţelegem că unificarea reclamă măsuri luate­ ca toată chib-j zueala şi că saltul dela orânduielile moştenite de la stăpânirile străine la sistemul legislativ şi ad-­ ministrativ al vechiului Regat nu se poate face h­atr’odată. Înţelegem că pentru o uniificare definitivă şi trainică este de neapărată trebuinţă c a să se fixeze mai întâi principii­le cari vor fl nscrise în noua constituţie şi principiile pentru ref­orma administrativă şi legislativă la ţara în­­t­reagă, regretăm că averescanismul a compro­­nis ideea unificării în mod atât da îngrozitor,­­ iar declarăm cu toată hotărtrea că toţi câţi fa- . :em parte din Partidul democrat al Unirii nu \ lantern «regionalst!». Prin urmare nici prese- . Hotelul acestui partid nu­­ se poate face acest r­eproş. Ne-am dat seama dela început de relele . :ari bântuie viaţa politică dla vecHTul Regat, ^ Iar In acelaşi timp a’am pierdut din vedere pâ- r­­âte!e dela no!. Ca buni Români ce-am simţit s­olidar responsabili pentru toate defectele ca ş!­­ teatru toate virtuţile neamului nostru de ori-­­ înde. Am fost fericiţi de a fi [descoperit ele­­mente cari pot fi de folos vieţii publice în toate partidele, mai puţin unu!: partida! averescaa. Pe acesta l-am combătut cu toată energia con­vingerii de a se îndeplini astfel o datorie de înalt patriotism. Partidul averescaa s’a simţit pro­vocat astfel şi era firesc ca să ridica la faţa noastră, dintr’un instinct de conservare, lamen­tabila redută a averescoaismului bucovinean. Celelalte partide bucurându-se din parte­«­ de consideraţia cuvenită, n'au făcut astfel de în­cercări, convinse desigur că noi suntem capa­bili şi cei mai indicaţi, poate deocamdă şi sin­gurii indicaţi, de a purta întreagă sarcina res­ponsabilităţii şi a intereselor Statului român In această parte a ţării. Iată de ce a’a venit, intre altele, In Bucovina nici partidul liberal şi nici partidul ţărănesc a! d-lui Bogdan­ Duică, una dintre figurile ardelene care a lăsat urme bine­cuvântate în Bucovina şi are vechi legături aici şi care până au de mult ducea chiar în coloa­nele «Patrie!» un straşnic războiu împotriva l­­beralilor. Cei din jurul generalului Averescu au cre­zut câ pot guverna solidarizând toate păcatele şi toate păcătoşeniile. Noi nu vrem să ne avân­tăm în sfera unui romantism politic şi să cerem neamului nostru orientări pentru cari premisele psihologice trebuie create de abia. Nu vrem nici şi întărim stupide graniţe politice de altă dată unde ni s’ar părea eventual că sângerăm din răni cari nu se găsesc în ceastălaltă parte a corpului nostru naţional. Având în vedere ele­mentele cuprinse de fapt latre hotarele Româ­niei de azi, noi tindem să solidarizăm toate virtuţile, fără ca să ne jignim preferind me­reu să vorbim de defectele noastre. Credem că acesta este un splendid mijloc pentru combate­rea tuturor relelor, pentru desăvârşirea unităţi­loastre naţionale şi politice şi pentru crearea unor condiţiuni morale şi materiale mai priel­nice vieţii cetăţenilor români. De aceea ne am arătat întotdeauna toată dragostea pentru Arde­leni şi partidul lor naţional, în convingerea că dânşii nu vor putea lipsi de la opera aceasta. Alec­ Procopovic! Răscumpărarea felicitărilor de sf. sărbători Pe lista deschisă de noi au mai contri­buit : Librăria O statul Român 500 lei; Ionel B­ânciu şi Ioachim Cimtuleac, vicebr. trib. Su­ceava câte 300 lei; Const. Mandicevichi dir. gen. şi Lupaştean Adrian preot câte 7oo lei; Geme­­niuc Dumitru, Emilian Daniovici, Dim. Cojocar judecător câte 30 lei; Ernst. Mandictoschi, cons. la Curtea de Cas. 60 lei; Victor Hacman, Etuip Eugen, Dr. A. Viciuţchi, Dmitrie Votinica, Ion Mick­seu, tant­­ Balmoş, Eugen Botezat câte 40 lei; Eustbie Polovici, arhimandrit 30 lei; Burdea inginer şi Orest Malcinacki câte 23 lei; Costică Lupu 33 lei; Valerian Hilip, prof. A. Zavadovs­ki câte 20 Ui; prof. Buba 10 lei. Suma totală 499$­UI. ben.

Next