Glasul Bucovinei, martie 1922 (Anul 5, nr. 930-955)

1922-03-01 / nr. 930

■SH6JL GLASUL BUCOVINEI 0. litru ii intre aurii I Virol Sute de alegători întimpină cu pâne şi sare şi cu banderii de călăreţi pe d. ministru Nistor. întreaga populaţie îşi mani­festează dragostea şi încrederea în guvernul ţării şi în partidul democrat al Unirii. Candidaturile noastre sunt primite cu entuziasm. Continuând turneul întreprins în întreaga ţară 4, ministru Nistor însoţit de d. prof. univ. dr. Cot- Jarciuc a plecat Duminică 26 cor, îu trenul la Vi­­covul de Sus. La Rădăuţi au eşit întru intimpinarea domnului ministru, prefectul judeţului d. Maciovschi împreună cu d. consilier Stoler, primarul oraşului d. Popadiuc, d. director Isopescu, ş. a. La orele 9 şi jura. dim, trenul a intrat în gara Vicovul de jos, unde aştepta o mulţime ţărani în haine de sărbătoare şi un număr însemnat de intelec­tuali. D. ministru Nistor se dă cel dintâi jos din tren şi e primit cu urale nesfârşite de către cei prezenţi. Primarul comunei Vicov de jos d. Pârghie urează un bun sosit d-lui ministru­ şi-i predă tradiţionala pâne şi sare. D ministru Nistor împreună cu însoţitorii d-sale se urcă în trăsuri, care pornesc in frunte cu un im­pozant banderou de călăreţi spre Vicovul de Sus. In tot parcursul numeroase pâlcuri de ţărani staţionau de-a lungul şoselei şi întimpinau cu însufleţite aplauze pe iubitul lor ministru. Casele erau împodobite cu verdeaţă, iar în faţa primăriei era ridicat un frumos arc de triumf. Aici d. ministru Nistor a fost primit de fruntaşii comunei, iar primarul I. Nistor i-a o­­ferit pâne şi sare. D. ministru Nistor a luat apoi parte la serviciul divin din biserica satului său natal. După slujba bi­sericească câteva suta de alegători din Vicovul de Sus şi delegaţiuni în frume cu primarii şi intelectualii din Bilea, Straja, Voitinel, Vicovul de jos, Galaneşti, Funna, şi Frâtăuţi s’au adunat in curtea bisericii pent­ru a asculta expunerile d-lui ministru. Cel dintâi a luat cuvântul d. diriginte şcolar Dabâca, care în cuvinte alese a arătat marea bucurie ce o simte întreaga populaţie, ştiindu-l pe d. ministru Nistor în fruntea administraţiei din Bucovina. Toată lumea e încredinţată că sub ocârmuirea d-sale se va face dreptate şi ordine în ţară. Oratorul ureaza d-lui ministru viaţă îndelungată şi spor la muncă şi sfâr­şeşte, că Vicovenii vor sta alături de d. ministru atât în vremuri bune cât şi in vremuri grele. In semn de aprobare sutele de alegători izbucnesc in îndelungi aplauze. D. ministru Nistor vădit mişcat de manifestaţiu­­nile de dragoste şi de frumoasa primire ce i s'a făcut, spune că se simtă fericit, fiindcă are din nou ocazia să steie câteva ore între alegătorii săi. D-sa arată cum condus de credinţa în bunătatea lui D-zeu, de cre­dinţa în dreptate şi cinste a reuşit să se ridice prin propriile sale puteri din simpla fiu de ţăran până la gradul de profesor universitar şi până la demnitatea de ministru Nu fac politică cu gândul de mărire, zice d. ministru Nistor, ci ca să ajut neamului meu din care m’am ridicat. Nici nu vin ca să ademenesc pe cineva cu făgădueli, ci ca să fac legătură cu poporul, ale cărui răni suntem datori cu toţii să te vindecăm. Trecând apoi la nevoile ţării, d. ministru Nis­tor spunea că cea dintâi grijă a guvernului va fi pu­nerea in aplicare a reformei agrare. Lucrul nu va fi uşor, căci guvernul trecut a schimbat­ reforma agrară în def­avorul ţăranilor, micşorând considerabil terenul expropriabil. Totuşi se vor lua toate măsurile ca ţăranii să intre la primăvară încă în posesiunea pământului ce li se cuvine. Ce priveşte fondul bisericesc acesta a fost tre­­cut în seama Ministerului de Agricultură şi Domenii care îl va administra în aşa fel, ca să poată fi de folos bisericii, şcoalei şi operilor de binefacere. Fa­voritismul da la fond trebue să înceteze. Se va purta grijă ca lemnul să se distribue direct ţăranilor. Se va căuta ca ţăranii să se poată folosi de păscuturile din pădurile fondului. D. ministru Nistor spune că va purta grijă ca în Vicov de sus să se zidească o *»*ă biserică, pen­tru care a şi avansat o sumă mai mare de bani. Vestea aceasta a stârnit nespusă bucurie printre Vicoveni. Ocupându-se apoi de situaţia politică, d. mi­nistru arată că partidul democrat al Unirii a făcut legătură cu partidul liberal, care a făcut războiul pentru independenţă, a înscris în constituţie împro­prietărirea ţăranilor şi a făcut războiul de întregire a neamului. Legătura cu partidul liberal e o garan­ţie că doleanţele Bucovinei vor fi în cadrele posibi­lităţii satisfăcute. Pent­ru a se dovedi că suntem uniţi sufleteşte s'a pus­ şi candidatura d-lui prim-ministru I. I. C. Brătianu la Senat în judeţul Rădăuţi. Sutele de ţărani izbucnesc in urale la adresa prim-ministrului ţârii. D. ministru Nistor mulţumeşte pentru câ i s’a pus candi­datura şi spune că în timpul cel mai scurt va veni împreună cu d. prim-ministru I. I. C. Brâtianu în mijlocul alegătorilor. , Ultimele cuvinte ale d­lui ministru sunt aco­perite de nesfârşite urale. Seria cuvântărilor a încheiat de părintele Boca din Straja, care întro bine simţită oraţiune a spus că toţi Sforâjenii fericesc ziua în care d.­­ministru Nistor a ajuns la cârma ţârii. Declară că poporul din Straja va rămâne totdeauna credincios d-lui ministru Nistor. După adunare delegaţii satelor s’au întrunit in şcoala din Vicor de sus—Est, unde li s’a servit o gustare şi unde d. ministru a luat în primire dife­rite jalbe. La orele 4 d. a. d. ministru Nistor a părăsit în aclamaţiile mulţimii Vicovul, reîntorcându-se spre Cernăuţi. La oprirea trenului în Galaneşti s-a prezentat o deputaţiune de ţărani în frunte cu părintele Buz­­nean, care a asigurat pe d. ministru de dragostea şi devotamentul populației din Galanești. Adunările dn cercurile electorale Storojmet­ei Sirete in cinai liptimlBli frecate şi scame Duminecă In 19, Luni la 20, Marţi la 21, Mierctri la 22 şl Joi 23 Fibruarie când deţii partidului democrat al Valiel a a ţinut o aerie da adaniri cart a a avat am stralacit «aceea. D. Dr. A. Moraria, candidat pentru mandatar de deputat al Sorojiaeţaisi, a fost primit ca deosebită simpatie atl­ in comans Tereblecea cit şi Îs Oprişeni an de ae adsnastrăslreni din toate safeedn Imprejurime. Împreună cu d-nii Leon Roşea şi Dr. TociiLapa, candidaţi pentru judeţil Sirete, d. Dr. A. Morarta a luat parte şi la adam­ilie din oraşul Sirete, din Hl­ioca şi din Storojineţ. Pretutindeni candidaţii partidsial democrat al Ud­rei au fost intimpinaţi ca toată simpatia şi în­crederea. In alaa de Daminică 26 Februarie a. c. d. Dr. A. Morarta a ţinat adunări electorale in comuneie Pe­­triceul, Volcineţ şi Cerepcăuţi. In toate aceate sate candidatul nostras, desfăşurând programul partidului şi discutând problema alegerilor imineate iatr’o for­mă pe ctt de populară pe atât de obiectivă, e fort viu aclamat şi unanim aprobat ca viitor reprezen­tant parlamentar al judeţului in care candldează. Şi ca prleja! acesta a'a dovedit că încrederea poporulu! din Bucovina, a cărturarilor şi ţiranilor, rate unanimă faţă de partidul neatru şi cl singura nădejde de mal bise a tuturora este tărara şi vigu­roasa orgmisiţ­e a acestu! partid. ........................ dispiriţia fondului pentru monumentul „Kairói“ din Coroiaţi Sub acest titlu ziarul „Dacia“ scrie : Un caz extrem de sensaţional se comentează cu aprindere In toate cercurile politice locale. Este vorba de fondul colectat pentru ridicarea monu­mentului «Unirei» din Cernăuţi încredinţat fos­­tului ministru al Bucovinei, ţi care fond, se a­­firmă că a dispărut !­Actualul ministru dr. Nistor, luându-ţi resortul In primire, a voit să dea a­­cestui fond destinaţia cuvenită Cu surprindere insă, a constatat că in administraţia locală, nu se găseşte nici o urmă a sumei colectate, care trebue să se cifreze la peste un milion lei, întru­cât, in arhivă, nu s’a găsit nici o însemnare in această privinţă. De aci multă că acel fond ar trebui să se găsească în posesiunea fostului ministru dr. Dori Popov­ici, împreună cu toate listele de sub­scripţie. Aşa stând lucrurile, statul «Glasul Buco­vinei» în câteva numere consecutive, a somat pe acel care deţine suma ridicării monumentului co­memorativ, s’o puie la dispoziţia celor in drept, sau să dea o lămurire edificatoare, iară ca până in acest moment, această somaţiune să fie satis­făcută. In cercurile guvernamentale, se vorbeşte chiar de intervenţia parchetului. Până una alta, insă, fatuul produce mare senzaţie şi este comentat cu aprindere. Credem că o anchetă severă este absolut ne­cesară, pentru lămurirea miilor de subscriitori, care au tot dreptul să ţtie unde se află ţi ce s’a făcut cu obolul lor mărinimos ţi patriotic. (Până azi d. Dori Polcovici na suflat nici un cuvânt în privinţa acestui fond. In schimb insă înjură, calomniază ţi inventează pretinse fărădelegi. (N.R.) Bietul năcăjit Poala excelenţi avereacaaă d. Dori Popovici care an poale să descarce socotelile fondului de un tsifon pentru monumentul asiric, a convocat o adta­nare in suburbiile Cernăuţilor, la care adunare n’a venit nici un alegător. Ş fiind astfel, fireşte că a găsit închisă şcoala, unde era convocată adunarea. Excelența inaă dorind să devie un erou de ai lei Caragaie, ae plânge prin .Dreptatea* sa du per­­se­oția politicăjl Namaî lacra curios ci aceasti pre­tinsă persecute politici II urmărește pretutindeni șl In toate adosiriis sale. - Votând buletinul alb puţin prietenii poporalii Votaţi No. 930 «. x@­B CSI­ND­I & mm lT­as­co 5. s­z. Nereguie'e de a Federala .Moldova de Sus“ ir Ministemi! manei! a trimis fosta!«! preşedinte al federalei .Moldova de Sat* următoarea adresă : Domnule Preşedinte, Ara onoarea a Vă aduce la canoştinţă ci ia ur­ma declziei Copaib­ula­ Cooperaţiei orăşeneşti, luată în şedinţa din 21 F­bruarie 1922 întreg Consiliul de Ad­ministraţie al federalei „Moldova de Sec“ a fost sus­pendat pe baza disposiţiunilor art. 17 din legea Băn­cilor Populare şi a constatărilor făcute de inspectorii acestei Direcţiuni, cu privire la operaţianni­ acelei fe­derale. In consecinţă veţi binevoi a preda imediat întrea­ga avere a federalei in primirea Comisianii de con­ducere provizorie a federalei, Comn­olane numită de Consiliul Cooperaţiei Orăşeneşti, in priaoaca d-lor Dr. Aurel Moraria, vice-preşrdinte aî Cooperativei .Mese­riaş»! Român* din Cernăuţi N. Poliscof, Inspector al Cooperaţiei orăşeneşti, Bucur Creţonu, director la Ban­­ca Naţională şi censor la cooperativa­­Munca* din Cernăuţi, I. Vihovici, mare industr­aş şi pre­şedintele Camerei de Comerţ, V. Ur­gurese, Directorul­ General al Refacerii, A. Dorofteii, administrator de tipografie şi Al. Escatinschi, prim-consilier de contablitate in Administraţia Ba­covicei. Tot­odată îi facem cunoscut că in aceeaş şedin­ţă, Consiliul Cooperaţiei Crişaneşti, a numit şi o Co­­mislune de aschită, cu menirea de a cerceta întreaga gestiune a numite­ federale, Comisiane ce as compuse dia d-nii preot P. Chiriceti inspector Ch. Virgolici, Dr A. Moreriu, Inspector Poliacof și A. Bacuninschi. In consecinţă Vă invităm a da toate relspinsile ce s’ar cere de numita Comb­inae, în interesu! anchetei. După terminarea cercetărilor ordonate, constată­rile vor fi săpase Coosh­ialssl Cooperaţiei Orăşeneşti şi Adasării Generale a federalei, pentru a decide de ur­mare. Directorul-General,­­ Director: N. Niculescu. 8. Miteşeriu. .....­....... ---------------------­ Cum funcţionează Serviciul Refacerii Sub acest titlu .Dreptatea* se plânge că a’ar împărţi ţăraniior materială putrede d!n partea resortu­lui refacerilor. Sântem deprinşi ca .Dreptatea* ei ca­­lomulese la fiecare zi. De astădată altă să spae că materialele de car! vorbeşte au fost cumpărate ds A­­vsrescanl. Deci orice om ca judecată clari va înțelege că acest« materiale n’au putut să putrzsescă in tim­­pul scurt de m­ad eastern noi la cât mă. Dar ştiţi, cel dela .Dreptatea* vor al ne combată. ­­a» 1 . ■ B­u CB­O © 6 -2­3 O ■n 2 « — O Cft* a ci­­pa 'S 14 C 4 X •P . •p­o­m 03 • mmmmm» • «■un» ca r^4 a3 OLD ca d­ • mmmmm *c75 od­aara.

Next