Glasul Bucovinei, mai 1922 (Anul 5, nr. 978-999)

1922-05-03 / nr. 978

Pag. 2 Paul Deschanel Zilele acestea a murit, la Paris, in vârstă de 66 ani unul dintre cei mai luminoşi reprezentanţi ai vieţii publice franceze. Paul Deschanel, membru al Acade­miei franceze, mai mult de­cât un deceniu preşedinte al Camerei franceze, din care făcea parte încă din a­­nul 1885, în 1920 ajuns preşedinte al Republicei, a fost un tipic reprezintant al politicei franceze cu tra­diţii naţionale. Fiul unui profesor, care a trebuit să părăsească Parisul pentru opiniile sale, pentru a se întoarce apoi din Belgia plin de glorie, a reprezintat în Camera franceză cultura de elită a acestei mari naţiuni. Scriitor distins, a abordat chestiuni de poli­tică franceză colonială, înainte de a se dedica cu to­tul literaturii politice, căci P. Deschanel în toate ce a scris şi publicat fie că erau discursurile sale, fie că erau cercetări despre oratori şi bărbaţi de stat, a fost un tot atât de bun stilist şi literat, ca şi bărbat po­litic. In acţiunile sale politice a reprezintat cea mai aleasă tradiţie de nobil naţionalism de conservare a naţiunii sale cu alesele ei calităţi, din discursurile a­­cestui strălucit orator cu dicţiunea clară şi fraza ele­gantă se desprindeau acea nobleţă de suflet şi acel bun simţ atât de caracteristic francezului. A fost un om care a îmbinat în cel mai fericit mod adâncimea fondului cu frumuseţea neperitoare a formei. Acade­micianul a ştiut să creeze şi în discuţiile politice o caldă atmosferă de înaltă moralitate. Calităţile lui alese l-au făcut să fie în timpul războiului unul nu numai dintre cei mai autorizaţi re­­prezintanţi ai Franţei, ci şi unul dintre cei mai iubiţi şi stimaţi de străini şi aliaţi. Naţionalist prin eminenţă nu putea să fie decât un cald şi convins apărător al Belgiei şi al României în ceasurile de nădejde, când a izbucnit războiul nostru pentru liberare, ca şi în ceasurile de grele în­cercări şi jertfe nespuse. Cuvântările sale pentru Ro­mânia sunt dintre cele mai strălucite şi calde pagini ce s’au scris in favoarea noastră. Când P. Deschanel a ajuns, în Septembrie 1920, preşedinte al Republicei franceze, România a fost între ţările cari au salutat această fericită alegere cu mai multă si­poanie. Astăzi, când o boală grea l-a coborît pe Pau Deschanel în mormânt, ne aducem aminte cu recunoş­tinţă de acest mare fiu al Franţei, R. Gândea. Nenorocirea minieră dela Lupeni Una din cele mai importante mine din regiunea mineră a Petroşanilor este mina «Aurora», unde s’a produs groaznica explozie anunţată la timp de ziaru nostru. In momentul exploziei numărul lucrătorilor cari lucrau în mină era de 160. Ca de obiceiu la orele 1 p. m. activitatea subte­rană îşi reluă cursul, începându se exploatarea, între­­buinţându-se curentul electric. La un moment dat se produce un scurt circuit electric care dete naştere unei mici flacăre. Gazul Grizon se aprinse provocând o explozie formidabilă. « Detunătura a fost extrem de puternică. Ea a fost urmată de strigătele îngrozitoare, ale celor răniţi, cari din adâncimele subterane pătrundeau până la supra­faţa solului. Zgomotul exploziei a fost auzit la minele din apropiere cari au înştiinţat imediat direcţia mi­neră Lupeni. S’a dispus trimiterea grabnică a echi­pelor de salvare, în frunte cu d. Dr. Cassander. Până în momentul de faţă au fost scoşi din mină 54 de lucrători complet carbonizaţi, 28 sfărâ­maţi în bucăţi, 4 grav răniţi şi 5 au leziuni mai uşoare. Răniţii au fost internaţi în spitalul din Lupeni. Cei grav răniţi sunt în agonie. Lucrătorii sunt în ma­joritate români. In momentul identificărei victimelor au avut loc scene sfâşietoare. Printre cei morţi se găsesc şi trei fraţi. O femee care şi-a recunoscut bărbatul printre morţi, a înebunit. Toţi lucrătorii erau asiguraţi la casa cercuală. Cu ocazia exploziei au fost omorâţi şi 6 cai cari erau înhămaţi la vagoanele de mină. înmormântarea victimelor a avut foc în cimi­tirul din Lupeni. Mina „Aurora« de pe urma explo­ziei a fost jumătate distrusă. Pagubele sunt enorme. M. S. Regele adânc impresionat de această groaznică nenorocire a cerut să se deschidă liste de subscripţii în ţara între­agă. D. ministru Mârzescu şi Lascar au plecat la locul nenorocirii pentru a dis­tribui ca prime ajutoare suma de 200.000 lei din fondul asistenţei sociale. ------------------------ ------------------------­ i Ne vizitează „Reuniunea Femeilor Române“ din Iaşi Iaşul cultural şi artistic îşi trimite din nou solii săi în Bucovina pentru a ne sa­luta, a ne îmbrăţişa şi a ne împărtăşi din prisosul avântului său pentru frumos şi ideal, Iaşul ne salută de data aceasta prin repre­zentantele cunoscutei societăţi „Reuniunea Femeilor Române“ scumpă nouă pentru spri­jinul ce ne-a dat la înfiinţarea „Reuniunei Femeilor Române“ din Cernăuţi cât şi pen­tru întreaga sa activitate de mai bine de o jumătate de secol desfăşurată numai în spri­jinul înălţărei femeei române prin cultură şi artă. Pentru aceste motive ziua sosirei lor în Cernăuţi, 4 Mai, trebue să fie pentru fiecare bun român o zi de sărbătoare. Trebuesc întâmpinate cu, zâmbete, cân­tece şi fiori cele 150 de eleve ale şcoalei pro­fesionale­­„Elena Gh. Mârzescu“ ce vin înso­ţite de distinsele membre ale comitetului, de profesori universitari şi secundari, membrii ai corpului didactic ai acestei şcoale, conduse de neobosita prezidenţă a societăţii doamna Zoe Mârzescu şi de directoara şcoalei domna Alexandrina Gavrilescu. Vin la noi în ospeţie cele 150 de so­­bioare pentru a ne înveseli cu cântecele lor, cu jocurile lor şi a ne expune în Muzeul Ţării ceva din frumuseţile artistice executate de degetele lor de foc. Timp de 5 zile cât vor parcurge fru­moasa noastră Bucovină, se vor opri cu pie­tate în faţa mormântului Voevodului de la Putna, vor vizita mănăstiri şi biserici, insti­tuţii de cultură şi muzee, se vor urca pe munţi şi vor cutreera văile înflorite şi mă­noase şi se vor înapoia desigur la atelierele lor şi la clasele lor de studiu mai voioase şi cu mai mult îndemn pentru munca ce tre­bue să depunem în comun pentru înălţarea scumpei şi frumoasei noastre Ţări. Iară noi vom păstra desigur cu multă plăcere şi amintirea acestei vizite în cadrul fermecat al florilor de cireşi cu cari natura s’a împodobit în acest început de primă­vară. Caterina C. Marmen­uc Pentru abonaţii noul Se aduce la cunoştinţă acelor onor. persoane cari ne-au cerut şi ne cer să fie înscrise în lista abonaţilor noş­tri, că ziarul nostru se trimite nu­mai­ după achitarea abona­mentului. In privinţa aceasta nu se face nici o excepţie. GLASUL BUCOVINE! Recenzii Dr. Ion Ionaşcu, Mediile şi numerile indice in statistica preţurilor, Cernăuţi 1922. In­­această epocă de lipsă totală a producţiunilor ştiinţifice, apariţia unei atare lucrări şi încă una din domeniul rigid al ştiinţei statistice, este un eveniment vrednic de relevat. * . O lucrare de această natură, cu titlul de mai sus, publică d. Dr. Ion Ionaşcu, şeful serviciului sta­tistic din Bucovina. Autorul, după studierea minu­ţioasă a întregei literaturi statistice, concentrează în broşura sa de 32 pagini, principiile şi normele ştiin­ţifice de care trebuie să se ţină seama la calcularea mediilor şi numerelor indice în statistica preţurilor. Tema este tratată în 3 capitole şi anume: Con­­sideraţiuni generale asupra statisticei preţurilor, me­diile şi statistica preţurilor şi numerele indice. In primul capitol, se ocupă cu istoricul statisticei pre­ţurilor, cu obiectul şi scopul acestei statistici şi cu partea metodologică a strângerei datelor. In al doilea capitol, se tratează metodele de calculare a mediilor, felul mediilor, cât şi întrebuinţarea lor în statistica preţurilor. In capitolul al treilea ne dă definiţia şi metodele de calcularea şi întrebuinţarea numerelor­­indice. In totul, lucrarea formează o preţioasă contri­buţie la literatura noastră statistică. Literatura nume­roasă, citată de autor în cuprinsul studiului, poate fi utilizată cu folos de specialiști, în cercetări sta­tistice. „Din Analele statistice și economice“. Situaţia externă Conferinţa de la Genova, convocată pentru menţinerea păcii între naţiuni şi reducerea arma meritelor naţionale, pare că nu va putea obţine rezultatele dorite din cauza pactului ruso-german. Pe când aliaţii cer anularea acestui acord, care a­­tinge clauzele tratatului de la Versailles, bolşevicii l-au şi pus în aplicare. In urma încheierii acestui acord situaţia trebuie din nou examinată şi de aceia Lloyd George a făcut propunerea să se convoace consiliul suprem la Geneva. Consiliul suprem este un organ executiv al tratatului de la Versailles, în spiritul şi litera lui. El e compus din primii mi­niştri­ ai Angliei, Franţei, Italiei şi un delegat al Japoniei. In consiliul suprem va fi admis şi un delegat al împărţitei înţelegeri din Europa centra . Sovietele însă nu recunosc autoritatea acestui con­siliu, care va cercet­a întru­cât clauzele tratatului de la Versailles sânt anulate prin acordul încheiat intre Germania şi Rusia. Relaţiunile comerciale ruso-germane au început de mult. Germania speră că organizând forţele militare şi economice ale Rusiei va câştiga din nou situaţia pierdută Elevii şcolilor militare au ca profesori pe vechii ofiţeri ţarişti. Via Genova tratativele cu Ruşii au puţine speranţe de reuşită. Ruşii cer ca condiţie precedentă pentru concesiuni recunoaşterea­­de jure* Această recunoaştere însă e functul principal pentru aliaţi. Ruşii cer credite mari, aliaţii şovăie Ruşii cer ca datoriile de război să fie şterse, aliaţii le menţin. Ruşii cer un moratoriu de 30 ani, aliaţii oferă unul de 7 ani. Ruşii resping cererea aliaţilor de a restitui proprietăţile naţiona­lizate. No. 978 Despăgubirile pentru distrugerile petrolifere • Cetim în «Adevărul». Odată cu convocarea conferinţei de la Geneva guvernul român luase hotarârea să supună conferinţei chestiunea despăgubirilor cuvenite României pentru distrugerile petrolifere. Ni se afirmă însă că în urma întorsăturei ce au luat desbaterile conferinţei, guvernul s’ar fi convins că această chestiune nu ar putea fi rezolvată la Ge­neva şi în consecinţă d. prim-ministru Ion I. C. Bră­­tianu şi-a luat sarcina s’o trateze direct cu prim-mi­­niştrii Franţei şi Angliei. ❖ “ * In legătură cu această chestiune ni se mai a­­firmă, că despăgubirile ce Statul român crede că i s’ar cuveni, pe baza lucrărilor făcute de comisiunea ce a lucrat în timpul din urmă la Bucureşti împreună cu d. Wenger, delegatul Franţei şi Angliei s’ar ridica la suma de 7 milioane de lire sau 15 miliarde de lei şi că aliaţii ar fi dispuşi să recunoască ceva mai mult decât jumătatea acestei sume. informaţiuni PERSONALE Grija d-lui Flondor pentru oraşul nostru. De­putatul dl. Nicu Flondor va pleca, după terminarea lucrărilor conferinţei de la Geneva, la Viena şi de a­­colo la Brünn, pentru a se încredinţa personal des­pre efectuarea maşinelor comandate pentru uzina elec­trică a oraşului Cernăuţi. La Viena dl. Flondor va studia organizaţia halelor şi abatorului de acolo, pen­­tru ca apoi să introducă în Cernăuţi îmbunătăţirile ur­gente, de cari oraşul nu se mai poate lipsi. EXTERNE . * Datoriile Rusiei. Cifrele oficiale­ supuse membri­lor conferinţei din Genua arată că la 1­8 Ianuarie 1917, datoria Rusiei către Marea Britanie se urca la 630 milioane două sute mii lire sterline; către Franţa 3950 milioane franci; către Statele­ Unite 282 milioane do­lari; către Japonia 315 milioane yeni şi către Italia 36 milioane lire. ŞCOLARE Liceul „Regele Ferdinand I.“ din Storojineţ aran­jează în 5 Mai, a. c. în presoara sf. Gheorghe în otelul central o şezătoare literară-teatrală urmată de dans. Venitul curat este venit pentru înfiinţarea inter­natului acestui liceu. Va concerta vestita capelă a lui Alecu din Hliniţa, începutul la orele 8 şi jum. seara precis. STUDENŢEŞTI De la societatea academică „Junimea“, joi, în 4 Mai­­. c­ orele 8 seara va avea loc în cabinetul de lectură a societăţii o şedinţă literară. Va vorbi de consilier Isidor Ieşan, membru emeritat al societăţii despre «Principiul metafizic în univers (Forţa univer­sală)». Publicul Românesc e invitat pe calea aceasta. Societatea academică «Junimea» aranjează Dumi­nică în 7 Mai a. c. în sala Casei germane din Ră­dăuţi o serată cu dans. începutul la orele 9 seara- Invitări s’au trimis în oraş şi judeţ. Publicul din ce­lelalte orașe e invitat pe calea aceasta-

Next