Glasul Bucovinei, mai 1922 (Anul 5, nr. 978-999)
1922-05-03 / nr. 978
Pag. 2 Paul Deschanel Zilele acestea a murit, la Paris, in vârstă de 66 ani unul dintre cei mai luminoşi reprezentanţi ai vieţii publice franceze. Paul Deschanel, membru al Academiei franceze, mai mult decât un deceniu preşedinte al Camerei franceze, din care făcea parte încă din anul 1885, în 1920 ajuns preşedinte al Republicei, a fost un tipic reprezintant al politicei franceze cu tradiţii naţionale. Fiul unui profesor, care a trebuit să părăsească Parisul pentru opiniile sale, pentru a se întoarce apoi din Belgia plin de glorie, a reprezintat în Camera franceză cultura de elită a acestei mari naţiuni. Scriitor distins, a abordat chestiuni de politică franceză colonială, înainte de a se dedica cu totul literaturii politice, căci P. Deschanel în toate ce a scris şi publicat fie că erau discursurile sale, fie că erau cercetări despre oratori şi bărbaţi de stat, a fost un tot atât de bun stilist şi literat, ca şi bărbat politic. In acţiunile sale politice a reprezintat cea mai aleasă tradiţie de nobil naţionalism de conservare a naţiunii sale cu alesele ei calităţi, din discursurile acestui strălucit orator cu dicţiunea clară şi fraza elegantă se desprindeau acea nobleţă de suflet şi acel bun simţ atât de caracteristic francezului. A fost un om care a îmbinat în cel mai fericit mod adâncimea fondului cu frumuseţea neperitoare a formei. Academicianul a ştiut să creeze şi în discuţiile politice o caldă atmosferă de înaltă moralitate. Calităţile lui alese l-au făcut să fie în timpul războiului unul nu numai dintre cei mai autorizaţi reprezintanţi ai Franţei, ci şi unul dintre cei mai iubiţi şi stimaţi de străini şi aliaţi. Naţionalist prin eminenţă nu putea să fie decât un cald şi convins apărător al Belgiei şi al României în ceasurile de nădejde, când a izbucnit războiul nostru pentru liberare, ca şi în ceasurile de grele încercări şi jertfe nespuse. Cuvântările sale pentru România sunt dintre cele mai strălucite şi calde pagini ce s’au scris in favoarea noastră. Când P. Deschanel a ajuns, în Septembrie 1920, preşedinte al Republicei franceze, România a fost între ţările cari au salutat această fericită alegere cu mai multă sipoanie. Astăzi, când o boală grea l-a coborît pe Pau Deschanel în mormânt, ne aducem aminte cu recunoştinţă de acest mare fiu al Franţei, R. Gândea. Nenorocirea minieră dela Lupeni Una din cele mai importante mine din regiunea mineră a Petroşanilor este mina «Aurora», unde s’a produs groaznica explozie anunţată la timp de ziaru nostru. In momentul exploziei numărul lucrătorilor cari lucrau în mină era de 160. Ca de obiceiu la orele 1 p. m. activitatea subterană îşi reluă cursul, începându se exploatarea, întrebuinţându-se curentul electric. La un moment dat se produce un scurt circuit electric care dete naştere unei mici flacăre. Gazul Grizon se aprinse provocând o explozie formidabilă. « Detunătura a fost extrem de puternică. Ea a fost urmată de strigătele îngrozitoare, ale celor răniţi, cari din adâncimele subterane pătrundeau până la suprafaţa solului. Zgomotul exploziei a fost auzit la minele din apropiere cari au înştiinţat imediat direcţia mineră Lupeni. S’a dispus trimiterea grabnică a echipelor de salvare, în frunte cu d. Dr. Cassander. Până în momentul de faţă au fost scoşi din mină 54 de lucrători complet carbonizaţi, 28 sfărâmaţi în bucăţi, 4 grav răniţi şi 5 au leziuni mai uşoare. Răniţii au fost internaţi în spitalul din Lupeni. Cei grav răniţi sunt în agonie. Lucrătorii sunt în majoritate români. In momentul identificărei victimelor au avut loc scene sfâşietoare. Printre cei morţi se găsesc şi trei fraţi. O femee care şi-a recunoscut bărbatul printre morţi, a înebunit. Toţi lucrătorii erau asiguraţi la casa cercuală. Cu ocazia exploziei au fost omorâţi şi 6 cai cari erau înhămaţi la vagoanele de mină. înmormântarea victimelor a avut foc în cimitirul din Lupeni. Mina „Aurora« de pe urma exploziei a fost jumătate distrusă. Pagubele sunt enorme. M. S. Regele adânc impresionat de această groaznică nenorocire a cerut să se deschidă liste de subscripţii în ţara întreagă. D. ministru Mârzescu şi Lascar au plecat la locul nenorocirii pentru a distribui ca prime ajutoare suma de 200.000 lei din fondul asistenţei sociale. ------------------------ ------------------------ i Ne vizitează „Reuniunea Femeilor Române“ din Iaşi Iaşul cultural şi artistic îşi trimite din nou solii săi în Bucovina pentru a ne saluta, a ne îmbrăţişa şi a ne împărtăşi din prisosul avântului său pentru frumos şi ideal, Iaşul ne salută de data aceasta prin reprezentantele cunoscutei societăţi „Reuniunea Femeilor Române“ scumpă nouă pentru sprijinul ce ne-a dat la înfiinţarea „Reuniunei Femeilor Române“ din Cernăuţi cât şi pentru întreaga sa activitate de mai bine de o jumătate de secol desfăşurată numai în sprijinul înălţărei femeei române prin cultură şi artă. Pentru aceste motive ziua sosirei lor în Cernăuţi, 4 Mai, trebue să fie pentru fiecare bun român o zi de sărbătoare. Trebuesc întâmpinate cu, zâmbete, cântece şi fiori cele 150 de eleve ale şcoalei profesionale„Elena Gh. Mârzescu“ ce vin însoţite de distinsele membre ale comitetului, de profesori universitari şi secundari, membrii ai corpului didactic ai acestei şcoale, conduse de neobosita prezidenţă a societăţii doamna Zoe Mârzescu şi de directoara şcoalei domna Alexandrina Gavrilescu. Vin la noi în ospeţie cele 150 de sobioare pentru a ne înveseli cu cântecele lor, cu jocurile lor şi a ne expune în Muzeul Ţării ceva din frumuseţile artistice executate de degetele lor de foc. Timp de 5 zile cât vor parcurge frumoasa noastră Bucovină, se vor opri cu pietate în faţa mormântului Voevodului de la Putna, vor vizita mănăstiri şi biserici, instituţii de cultură şi muzee, se vor urca pe munţi şi vor cutreera văile înflorite şi mănoase şi se vor înapoia desigur la atelierele lor şi la clasele lor de studiu mai voioase şi cu mai mult îndemn pentru munca ce trebue să depunem în comun pentru înălţarea scumpei şi frumoasei noastre Ţări. Iară noi vom păstra desigur cu multă plăcere şi amintirea acestei vizite în cadrul fermecat al florilor de cireşi cu cari natura s’a împodobit în acest început de primăvară. Caterina C. Marmenuc Pentru abonaţii noul Se aduce la cunoştinţă acelor onor. persoane cari ne-au cerut şi ne cer să fie înscrise în lista abonaţilor noştri, că ziarul nostru se trimite numai după achitarea abonamentului. In privinţa aceasta nu se face nici o excepţie. GLASUL BUCOVINE! Recenzii Dr. Ion Ionaşcu, Mediile şi numerile indice in statistica preţurilor, Cernăuţi 1922. Inaceastă epocă de lipsă totală a producţiunilor ştiinţifice, apariţia unei atare lucrări şi încă una din domeniul rigid al ştiinţei statistice, este un eveniment vrednic de relevat. * . O lucrare de această natură, cu titlul de mai sus, publică d. Dr. Ion Ionaşcu, şeful serviciului statistic din Bucovina. Autorul, după studierea minuţioasă a întregei literaturi statistice, concentrează în broşura sa de 32 pagini, principiile şi normele ştiinţifice de care trebuie să se ţină seama la calcularea mediilor şi numerelor indice în statistica preţurilor. Tema este tratată în 3 capitole şi anume: Consideraţiuni generale asupra statisticei preţurilor, mediile şi statistica preţurilor şi numerele indice. In primul capitol, se ocupă cu istoricul statisticei preţurilor, cu obiectul şi scopul acestei statistici şi cu partea metodologică a strângerei datelor. In al doilea capitol, se tratează metodele de calculare a mediilor, felul mediilor, cât şi întrebuinţarea lor în statistica preţurilor. In capitolul al treilea ne dă definiţia şi metodele de calcularea şi întrebuinţarea numerelorindice. In totul, lucrarea formează o preţioasă contribuţie la literatura noastră statistică. Literatura numeroasă, citată de autor în cuprinsul studiului, poate fi utilizată cu folos de specialiști, în cercetări statistice. „Din Analele statistice și economice“. Situaţia externă Conferinţa de la Genova, convocată pentru menţinerea păcii între naţiuni şi reducerea arma meritelor naţionale, pare că nu va putea obţine rezultatele dorite din cauza pactului ruso-german. Pe când aliaţii cer anularea acestui acord, care atinge clauzele tratatului de la Versailles, bolşevicii l-au şi pus în aplicare. In urma încheierii acestui acord situaţia trebuie din nou examinată şi de aceia Lloyd George a făcut propunerea să se convoace consiliul suprem la Geneva. Consiliul suprem este un organ executiv al tratatului de la Versailles, în spiritul şi litera lui. El e compus din primii miniştri ai Angliei, Franţei, Italiei şi un delegat al Japoniei. In consiliul suprem va fi admis şi un delegat al împărţitei înţelegeri din Europa centra . Sovietele însă nu recunosc autoritatea acestui consiliu, care va cerceta întrucât clauzele tratatului de la Versailles sânt anulate prin acordul încheiat intre Germania şi Rusia. Relaţiunile comerciale ruso-germane au început de mult. Germania speră că organizând forţele militare şi economice ale Rusiei va câştiga din nou situaţia pierdută Elevii şcolilor militare au ca profesori pe vechii ofiţeri ţarişti. Via Genova tratativele cu Ruşii au puţine speranţe de reuşită. Ruşii cer ca condiţie precedentă pentru concesiuni recunoaştereade jure* Această recunoaştere însă e functul principal pentru aliaţi. Ruşii cer credite mari, aliaţii şovăie Ruşii cer ca datoriile de război să fie şterse, aliaţii le menţin. Ruşii cer un moratoriu de 30 ani, aliaţii oferă unul de 7 ani. Ruşii resping cererea aliaţilor de a restitui proprietăţile naţionalizate. No. 978 Despăgubirile pentru distrugerile petrolifere • Cetim în «Adevărul». Odată cu convocarea conferinţei de la Geneva guvernul român luase hotarârea să supună conferinţei chestiunea despăgubirilor cuvenite României pentru distrugerile petrolifere. Ni se afirmă însă că în urma întorsăturei ce au luat desbaterile conferinţei, guvernul s’ar fi convins că această chestiune nu ar putea fi rezolvată la Geneva şi în consecinţă d. prim-ministru Ion I. C. Brătianu şi-a luat sarcina s’o trateze direct cu prim-miniştrii Franţei şi Angliei. ❖ “ * In legătură cu această chestiune ni se mai afirmă, că despăgubirile ce Statul român crede că i s’ar cuveni, pe baza lucrărilor făcute de comisiunea ce a lucrat în timpul din urmă la Bucureşti împreună cu d. Wenger, delegatul Franţei şi Angliei s’ar ridica la suma de 7 milioane de lire sau 15 miliarde de lei şi că aliaţii ar fi dispuşi să recunoască ceva mai mult decât jumătatea acestei sume. informaţiuni PERSONALE Grija d-lui Flondor pentru oraşul nostru. Deputatul dl. Nicu Flondor va pleca, după terminarea lucrărilor conferinţei de la Geneva, la Viena şi de acolo la Brünn, pentru a se încredinţa personal despre efectuarea maşinelor comandate pentru uzina electrică a oraşului Cernăuţi. La Viena dl. Flondor va studia organizaţia halelor şi abatorului de acolo, pentru ca apoi să introducă în Cernăuţi îmbunătăţirile urgente, de cari oraşul nu se mai poate lipsi. EXTERNE . * Datoriile Rusiei. Cifrele oficiale supuse membrilor conferinţei din Genua arată că la 18 Ianuarie 1917, datoria Rusiei către Marea Britanie se urca la 630 milioane două sute mii lire sterline; către Franţa 3950 milioane franci; către Statele Unite 282 milioane dolari; către Japonia 315 milioane yeni şi către Italia 36 milioane lire. ŞCOLARE Liceul „Regele Ferdinand I.“ din Storojineţ aranjează în 5 Mai, a. c. în presoara sf. Gheorghe în otelul central o şezătoare literară-teatrală urmată de dans. Venitul curat este venit pentru înfiinţarea internatului acestui liceu. Va concerta vestita capelă a lui Alecu din Hliniţa, începutul la orele 8 şi jum. seara precis. STUDENŢEŞTI De la societatea academică „Junimea“, joi, în 4 Mai. c orele 8 seara va avea loc în cabinetul de lectură a societăţii o şedinţă literară. Va vorbi de consilier Isidor Ieşan, membru emeritat al societăţii despre «Principiul metafizic în univers (Forţa universală)». Publicul Românesc e invitat pe calea aceasta. Societatea academică «Junimea» aranjează Duminică în 7 Mai a. c. în sala Casei germane din Rădăuţi o serată cu dans. începutul la orele 9 seara- Invitări s’au trimis în oraş şi judeţ. Publicul din celelalte orașe e invitat pe calea aceasta-