Glasul Bucovinei, mai 1922 (Anul 5, nr. 978-999)

1922-05-03 / nr. 978

No. 978 De la Cercul stud. „Arboroasa“. Cercul stud. «Ar­­boroasa» din Cernăuţi va aranja în ziua de 3 iunie (ss. Constantin şi Elena) o sărbare în sala casei ger­mane din Rădăuţi. Amănunte vor urma. C. F. R. Transferări. Dl. Sever Bumbac, şef al serviciului P., a fost mutat de le Direcţia Regională Braşov la Cernăuţi. Luni, 1 Mai c., d-sa a luat în primire în calitate de şef de serviciu agendele serviciului P. din direcţia VIII Regională. SANITARE Starea epidemiilor de la 10—20 Aprilie. — Tifos exantematic: bolnavi vechi 41, bolnavi noi 35, vinde­caţi 30, morţi 2, rămaşi 44; erizipel: bolnavi noi 3,­­ vindecaţi 1, morţi 1, rămaşi 1 ; tifos abdominal: bol-­ navi vechi 10, vindecaţi 2, rămaşi 8; febră pueper:­ bolnavi noi 1, morţi 1, variolă: bolnavi vechi 8, bol­navi noi 4, vindecaţi 4, morţi 1, râmaşi 7; scarlatina: bolnavi vechi 62, bolnavi noi 20, vindecaţi 16, morţi 3, rămaşi 63, difterie : bolnavi vechi 1, vindicaţi 1. ARTISTICE Concertul cântăreţei de operă din Petrograd, a doamnei Nata Gabrielli Hrebenetzki. Având loc în 3 Mai festivalul Reuniunei Femeilor Române concertul doamnei Nata Gabrielli Hrebenetzki se amână pentru 5 Mai. începutul concertului la orele 8 și jtim. seara.­­ Biletele rămân valabile pentru ziua de 5 IV Mai 1922. Serbare japoneză. In 3 Mai va avea loc în sala­­ germană la orele 8 seara, precum s’a anunţat, serba­rea japoneză a Reuniunii Femeilor Române. Protectoara acestei serbări doamna Ministru V. I. Nistor a ştiut­­ să atragă pentru această serbare cooperarea mai­că a tuturor societăţilor din Cernăuţi. Sala festivă a Ca­sei germane va fi decorată în mod de tot artistic. Re-­­­petiţiile baletelor­ care se vor reprezintă se fac zilnic. Baletele vor fi acompaniate de orchestră compusă din elementele alese ale fanfarelor militare ale Reg. 37, 25 şi 3 Grăniceri completaţi cu artişti din orchestra­­ teatrului sub conducerea domnului profesor A. Liteanu.­­ Damele noastre pregătesc diferite deliciuri culinare­­ pentru bufet. Bilete se pot obţine la librăria «Ostaşul Român». DIVERSE De la poştă. La oficiul poştal Pătrăuţi pe Siret s’a înfiinţat serviciul telefonic. Cortegiul de 1 Maiu. Socialdemocraţii din Cer­­năuţi au ţinut şi anul acesta să serbeze ziua de 1 Maiu prin repaos şi prin un cortegiu demonstrativ. Cortegiul s’a format la Casa muncitorilor şi a parcus­­ principalele străzi, oprindu-se pe piaţa Vasile Alec­­sandri unde mai mulţi oratori au ţinut cuvântări oca­zionale Nu s’au produs nici un fel de incidente. Cu acest prilej ţinem să observăm, că nu înţe­legem rostul mulţimii de copii de şcoală din cortegiu. Lucrul acesta atât de nepotr­vit de bună samă că va fi observat şi de conducătorii socialişti, cari nu vor admite ca copii nevinovaţi să ieie parte la întruniri unde nu se prea aud cuvinte despre înfrăţirea între oameni. Pregătirile pentru încoronare. Lucrările de înco­­ronare, la Alba lulia continuă cu mare activitate Biserica în care se va face încoronarea precum şi clopotniţa şi coridoarele din cetate sunt gata. Acum se lucrează la zugrăvirea bisericii lucrare ce va ţine 3­4 luni. Sunt gata şi clădirile pentru muzeu. Acea­ intensă activitate se depune şi pentru înfrumuseţarea cetăţii şi a oraşului. Totul va fi gata până în ziua de 14 August, data pe când s’a fixat încoronarea. Schimbare de nume. Directoratul general pentru interne a admis d-lui Director şcolar Pro­­danciuc, schimbarea numelui de familie în Prod­an. . ■ ■ - - .... - -• • • 9 TLASUL BUCOVINEI Poşta redacţiei A. St. Seletin. In ziarul nostru a apărut un ra-­ port despre vizita d-lui ministru Nistor. Al D­v. a­ sosit prea tărziu. Totuşi Vă mulţămim pentru atenţie.: TELEGRAME Franţa şi refacerea Rusiei Genova, 30 (Rador). — Participarea Franţei la refacerea Rusiei nu înseamnă ajutorări financiare di-­ recte, ci Franţa va procura Rusiei seminţe, câteva mii de tractoare cu personal tehnic, misiuni de spe-­ cialişti, veterinari şi chimişti­ agricoli. Franţa va putea furniza Rusiei 1200 locomotive, 25 mii vagoane de­ marfă şi 3500 vagoane de călători. Franţa va putea să creeze o societate specială pentru locaţiuni, între­ţinerea şi reparaţiunea materialului rulant. Industriaşii francezi stabiliţi odinioară în Rusia vor putea pune stabilimentele lor în activitate, obţinând de la guver-­­ nul rus asigurări prealabile.­­ Cicerin nemulţumit Genova, 30 (Rador). Cicerin a adresat o scri­soare către De Facto, exprimând nemulţumire pentru­ neconvocarea delegaţiei ruse la şedinţele subcomisiunei­­ politice. Cicerin a declarat că, dacă Aliaţii nu vor re­veni privitor la acceptarea proectului lui Lloyd George, delegaţia rusă îşi rezervă dreptul de a reveni la ati­i­titudinea iniţială, menţinând memoriul prezentat. Franţa şi datoriile de război şi ruse Genova, 30 (Rador). — Subcomisiunea afacerilor ruse a examinat chestiunea datoriilor de războiu. Barthou referindu-se la rezoluţiile de la Cannes opiniază că sovietele trebue să recunoască datoriile contractate de predecesori. Delegaţia franceză e dis­pusă a face concesiii Rusiei, acordând un moratoriu­­ aprobat prealabil de Parlamentul francez. Chestiunea frontierei ruso-române la Genova Genova, HO (Rador) — In subcomisiunea a-­­facerilor ruse d. Brătianu a lămurit punctul de vedere român relativ la frontiera ruso română.­­ Lloyd George observă că propunerile d-lui Brătianu­­ sunt importante. Se declară personal de acord cu­­ România privitor la Basarabia. lotUş chestia ge-­­ nerală a tuturor graniţelor ruse va trebui odată­­ discuta­tă. Barthou este de aceeaş părere. Delegatul­­ elveţian Motta a declarat că puterile neutre nu vor înăspri discutarea acestei chestiuni. D. Brătianu a răspuns că puterile europene au fost invitate la Genova pe baza tratatelor existente. Niciodată n’a fost vorba de recunoașterea unui tratat, ci a unei stări de fapt. Ingăduirea propagandei ruse în Ba­sarabia ar fi regretabilă. Lloyd George a constatat că observaţiile d-lui Brătianu se explică numai pri­vitor la Basarabia, neputând fi extinse asupra altor state ca Lituania. Nădăjdueşte că la conferinţă se vor trata toate chestiunile frontierelor. După ce a vorbit Motta, subcomisiunea a aprobat punctul de vedere al d-lui Brătianu. Cărţi şi reviste ! A apărut în editura institului de editură «Car-­ tea Românească« Literatura franceză contemporană de Emilia Tailler. Preţul Lei 15. A apărut în editura institutului de editură «Car­te Românească». Încotro merge Germania de azi? Scrisori dintr’o ţară învinsă de C. Rădulescu-Motru. Preţul Lei 5. A apărut: Ramuri. Anul XVI. nr. 17 cu proză şi versuri semnate de N. Iorga, V. Tem­peanu, Al. Luscarov-Moldovanu, Al. Iacobescu, Ap. Culean, Mi­hail Pricopie etc. etc. Cronica d. N. Iorga. Red. şi adjm. Craiova. A apărut: Cosinzeana, anul VI. nr. 7 cu intere­sant și instructiv material. Red. și adm. Cluj, str. Regina Maria 11. A apărut: „Lumea Universitară“ anul I, nr. 5 cu articole semnate de prof. univ., studenţi şi publicişti. Red. şi adm. Cluj, str. Avram Iancu 11. Ciliti Jisii Bucovinei“ Din public. In cursurile româneşti de conversaţie după me­toda Berlitz de sub conducerea d-lui P. Popovici se introduce cu 1 Maiu a. c. un curs de limba română pentru începători. Progresaţi sunt primiţi oricând în cursurile existente. Se ţin şi cursuri gratuite în fie­care Luni şi Sâmbătă de la orele 6—7 seara, la cari poate oricine participa. Informaţiuni se primesc zilnic la conducătorul cursurilor P. Popovici în şcoala primară din strada General Mircescu între orele 7—8 a. m. şi între orele 2 şi 3 în şcoala reală superioară. Asigurarea recoltelor contra daunelor de grin­dină. — «Generala» Societate Română de Asigurări Generale după ce a introdus în Bucovina branşele Incendiu, Viaţă, Accidente, Răspundere civilă şi Trans­port a luat deciziunea să lucreze în acest an şi în ramura grindinii. Aduce clar, la cunoştinţa d-lor agricultori că pri­meşte în asigurare tot felul de recolte în condiţiuni avantagioase şi cu prime foarte reduse. Societatea noastră prezentând garanţii suficiente a obţinut în asigurare aproape întreaga industrie din Bucovina şi nu ne îndoim că ni se vor încredinţa şi afacerile de grindină, promiţând în caz de daună o lichidare promptă şi curantă. Birourile Reprezentanţei Generale pentru Buco­vina sunt situate în strada Dr. Rott No. 7, parter. „Bodega Drafta“ este închisă câteva zile din cauza renovării. Redeschiderea se va face cunoscută. • •••• Pag- 3 EDICT T VII 416/21­ 4 Dispoziţiunea procedurii pentru declaraţiunea morţii lui Constantin al lui Gheorghe Manghiuc din Nepo­­loeftuţi. Constantin al lui Gheorghe Mangh­iuc, născut în Nopologânţi la 18 Maiu 1888 st. v. a fost înrolat în anul 1914 în armata austero-ungarâ şi este dispărut din anul 1917. De atunci până in prezent n’a sosit nici o ştire despre viaţa dispărutului. Fiind deci probabil că presumpţiunea legală a morţii conf. § 1 din legea din 31 Martie 1918 f. 1. 1 va o dată se dispune la cererea soţiei Anna Man­­ghiue nasi Gherman procedurea pentru declaraţiune­ a morţii celui dispărut. Cerând petiţionara şi disolvarea căsătoriei sale încheiate cu dispărutul in Nepolopânţi la 6 Iunie 1913 după ritul ort­ orient, se institue ca curator şi apărător al căsătoriei avocatul Dr. Josef Sperber în Uoţmani. Dispărutul este somat să se prezinte înaintea acestui tribunal sau să înştiinţeze tribunalul pe altă cale despre viaţa sa Toţi câţi au ştire despre cel dispărut sunt so­maţi să deie tribunalului sau curatorului informaţiu­­nile potrivite până la 21 Decemvrie 1942. După acest termen tribunalul va hotărî asupra declaraţiunei morţii, dacă cererea se va repeta. Tribunalul Cernăuţi, secţist VII a. Cg I 708/21­2 Contra lui Lazar Bicer al lui Ion a Grigori fost cu domiciliul in Cupca s’a intentat acţiune pentru anu­larea căsătoriei de către soţia Eufrosina Bicer­nasc. Tcaeiuc. Termenul pentru desbarcerile orale se fixează pe ziua de 29 Main 1922, orele 9 a. m. la acest tribunal sala de şedinţă No. 225. Nefiind cunoscut domiciliul pârâtului şi nefiind posibilă înmânarea acţiune! se numeşte curator domnul avocat Dr. Zenta în Cernăuţi, care îl va reprezenta pe spesele şi pericolul lui până se va prezenta pârâtul sau un plenipotcenţiat. Tribunalul civil, secţia , Cernăuţi. EDICT CU I 183/20­1 Contra Anei Dumitraşciuc nasp. Cermietinsch­i, fostă cu domiciliul în Vrânceni, s’a intentat acţiune pentru divorţ de către Dimitrie Dumitraşciuc al lui loan. Termenul pentru desbaterile orale se fixează pe ziua de 16 Iunie 1922 orele 9 a. m. la acest tribunal sala de şedinţă No. 225. Nefiind cunoscut domiciliul pârâtei şi nefiind posibilă înmânarea acţiunii se numeşte curator dom­nul avocat Dr. Huttmann în Cernăuţi care o va repre­zenta pe spesele şi pericolul ei până ce se va prezenta părâta sau un plenipotenţiar. Tribunalul civil secţia , Cernâuţi. EDICT C­. I. 77/22 Contra Ion Boiciuc fost cu domiciliul în Tauţeni al cărui domiciliu în prezent e necunoscut, s’a intentat la tribunalul subsemnat de cătră Catarina Boiciuc din Tau­­ţeni acţiune pentru divorţ din cauza pârăsirei cu rea voinţă. Pentru apărarea drepturilor pârâtului se numeşte curator domnul avoc. Dr. Rosenrauch în Cernăuţi. Conform § 115 al cod. civ. pârâtul e somat să se prezinte în decurs de un an, în caz contrar se va proceda şi decide asupra acţiunei acesteia la propune­rea reclamantei în prezenţa curatorului numit. Tribunalul civ. secţia 1. Cernăuți la 10/2. 1922. Cunoscuta marcă mondială garan­tează calitatea superioară a jocului De vânzare un plan foarte bun. Adresa la ziar. Cil la BIM!“

Next