Glasul Bucovinei, decembrie 1922 (Anul 5, nr. 1139-1158)

1922-12-01 / nr. 1139

ărul1 Le ernăuți, Vineri 1 Decembrie 1922 TIPOGRAfici: Telefon 286 Nr 1139 V «KS­BSONfI­ENTUL: g» «b &K în 9 lai, pe un an 80 lei, pe trei lună 40 lei, pentru praesi­u*ie, pe m an 80 lei. Va an 40 lei, pe trei luni m tai, 8 tontei numărul de Dwassink­a , pe «a an 32 lei, p* sfe m W> tal, m fc»e* luni 8 lei. Pwasw »trim­utate pe an m Redacția și Administrația Cernăuți, No. 33, Strada domnească No. 33 Se primesc numai articole iscălite. MamicftiM Ste «m ›e înapoiază. ANUNȚURI ȘI RECL««E s* ®*te«4«»câ t^upa tarii și se primesc la animi” istra›e : Strada domnească No. 33 !Nn»8ei» Inancat« I« Interiorul ziarul»! se urcă taxa cu 55­*%. I Organul partidului democrat al unirii. flPTOE ZILNIC TELEFON No. SI Fondator: SEXTIL PUȘCARIU vsr SIX * Deschiderea Adunărilor Naționale Constituante Mesagiul Regal lată textul Mesagiului Regal citit de M. Regele la desch­derea sesiunii ordinare a Adunărilor Naționale Constituante , Domnilor Senatori, Domnilor Deputați, Sunt fericit să Mă găsesc, după marele act al încoronării Mele și a Scumpei Me­e Soții, în mijlocul Adunărilor Naționale che­mate să desăvârșească așezământul Consti­tuțional al României întregite. » Acest act, săvârșit în sfântă împărtășire cu iubitul Meu popor și in prezența Înalților Soli și ai reprezintanților Aliaților și a celor­­■­*­­faste State, a consfințit odată mai mult uni­rea românilor, închegată prin sforțările și sa­crificiile necurmate ale generațiunilor apuse­­ și a celei de astăzi. Fie ca jertfa din al cărui sânge a răsărit izbânda dreptății noastre să ne lumineze tu­turor căile drepte pe cari trebuie să mergem pentru ca țara să se întărească și să prospere prin munca, prin concordia și patriotismul fiilor ei Domnilor Senatori, Domnilor Deputați. După crudele încercări ale războiului, Europa este stăpânită mai mult decât oricând de nevoia păcii. România, care după atâtea veacuri poate, în sfârșit, să dezvolte în folosul său și al ci­vilizației însușirile neamului și bogățiile pă­mântului său întregite, resimte cu atât mai adânc această nevoie a păcii și sprijină din toate puterile sale consolidarea ei. In acest scop ea consideră ca o condițiune esențială menținerea înțelegerii dintre Aliați și face tot ce depinde de ea pentru a restabili relațiile normale cu toate Statele. Amiciția și încrederea marilor Puteri oc­cidentale, legăturile de alianță cu trei State vecine sunt o puternică chezășie pentru atin­­­­­­gerea țintei ce urmărim. La Conferința de la Lausanne, ca și la Conferința de la Genova, politica guvernului Meu este determinată de aceleași norme. Domnilor Se­natori, Domnilor Deputați. Pentru a păstra situația internațională, așa de scump dobândită, și a contribui cât mai puternic la menținerea păcii, avem da­toria să purtăm o grijă deosebită vitezei noastre armate. Guvernul Meu vă va propune măsurile menite să păstreze forțelor noastre militare putința de a și îndeplini, ori când trebuința ar cere, înalta ei misiune de apărătoare a si­guranței și a drepturilor Statului Român Guvernul Meu, în acord cu comisiunile legislative ce au­ instituit pentru elaborarea anteproiectului de Constituție, vă va cere ne­întârziata lui luare în discuțiune, spre a se statornici principiile esențiale consolidării uni­tății noastre Naționale. După patru ani de la unire, poporul­l așteaptă ca Adunările Naționale, însuflețite de­­ spiritul democratic al vremurilor noastre și credincioase tradițiunilor naționale ale Con­stituției care a asigurat mai bine de o jumâ­tate de veac desvoltarea Statului nostru, se hotăreas­ă, potrivit nouilor cond­țiuni de viață ale Regatului, prescepțiunile pe temeiul că­rora se va organiza și va trăi România în­tregită. Aplicând aceste norme, veți fi chem­ați apoi să vă rostiți asupra proiectelor de legi reclamate de nevoile imperioase ale consoli­dării, ale organizării și ale unificării vieți noastre de Stat. Ca o urmare a acestei nevoi se impune și legea de unificare și descentralizare admi­nistrativa, "care­ trebuie " asigu­rat "în Statul mării, comunelor și județelor o organizație mai de sine stătătoare pentru ca, în cadrul intereselor generale ale Statului, ele desvol­tându-se mai puternic să poată contribui la propășirea generală. Domnilor Senatori,­­ Domnilor D­putați ! „ Războiul și înfăptuirea unității naționale ne-au impus sarcini grele cari au condus la desechilibrul finanțelor noastre De aceea una din grijile de căpetenie ale guvernului Meu este consolidarea financiară. Prin bugetul ordinar ech­ibrat ce ați votat s’a putut, pe de o parte, readuce din ce în ce mai mult serviciile publice la funcțiunea lor normală, iar, pe de altă parte, s’a putut realiza în sesiunea extraordinar trecută o îmbunătățire simțitoare în situația funcționa­rilor Statului. Consolidarea datoriei noastre flotante externe, în curs de înfăptuire, ne va îngâdu să ne îngrijim de aci înainte aproape exclusiv de consolidarea datoriei noastre interne și de întărirea creditului public printr’o politică ordonată de cheltueli și de bună gospodărie financiară. În acest scop, spre a putea îndruma și consolidarea monetară, guvernul Meu vă va supune și proiectul de lege pentru consolidarea datoriei noastre flotante interne aflată sub forma emisiunii de bilete de bancă. Diversitatea impunerilor sub cari trăesc cetățenii Statului Român, caracterul învechit în cele mai multe cazuri al acestor impuneri cer, atât pentru solidaritatea națională, cât și pentru o mai dreaptă împărțire a sarcinilor o grabnică schimbare a regimului nostru fiscal Guvernul Meu vă va propune proiectul de lege pentru unificarea impozitelor directe și a­ introducerii impozitului progresiv pe venitul global. După votarea acestei reforme se va înfă­țișa desbaterilor Domniilor Voastre și aceea a impozitelor indirecte Odată ce veți fi asigurat printr’o asemenea operă mijloacele de cari Statu! are neapărată trebuință, veți examina măsurile prezentate de guvernul Meu pentru ca să d­ezășuiți de­zvoltarea avuțiilor de tot soiul ale României Mari. Prin organizarea muncei și a creditului, alcătuită într-un spirit de dreptate sociala și potriv tă cerințelor economiei naționale, patria noastră cu puteri sporite va relua și pe acest tărâm mersul ascendent corespunzător facul­tăților de care­e spune. Domn lor Senatori, ham­ilar D­putați, Marile nevoi ce se arată în munca de reclădire organică nu vor putea fi satisfăcute dacă și corpul funcționarilor publici nu va fi dus în condițiunile necesare pentru a și putea ndeplini cât mai bine misiunea lui. In acest scop guvernul Meu vă va supune proiectul de lege pentru așezarea unui statut al funcționarilor tuturor administrațiilor publice atât de Stat cât și locale. Domnilor Senatori, Domnilor D*(Ut­ ț‘, Guvernul Meu s’a îngrijit în­deaproape de ap­ăcarea legii agrare atât în Vec­hiul Regat, cât și în Ardeal. Basarabia și Bucovina ".unt fericit sa constat că prin împroprietăririle făcute în vara aceasta țărănimea intră în stăpânirea pământurilor asupra cărora legea le-a dat un drept imprescr­ptibil. S­ă până de acum neturburată pe aceste pământuri, ea va putea să și desv­olte în liniște minunatele-i însușiri de muncă și de bună rânduiala care ne-au păstrat țara până acum, are ne-au dat putința sa o întregim și care sunt do ăritorie chezășie a viitorului nostru, Domnilor Sen­t­ri, Domnilor D­­­ul ți, încredințat că, însuflețiți de cel mai curat patriotism și pururea stăpâniți de grija inte­reselor obștești, vă dați seama de marile răs­punderi ce avem cu toții și de marile înda­toriri ale vernei în care trăim, vă do­esc spor la muncă și chem binecuvântarea lui Dumnezeu asupra lucrărilor Domniilor Voastre. Sesiunea ordinară a Adunărilor Naționale este deschisă. FERDINAND Președintele Consiliuui de Miniștri, Ion I. C. Brăt­anu. Ministru­ de Interne, General Arthur Văitoianu Ministrul Agriculturii și Dome­niilor, Al. Constantinescu. Ministrul Instruc­­ț­uunii, Dr C. Angelescu. Ministrul Finanțelor, Vintilă I. C. Brătianu. Ministrul Sănătății pu­blice, Munci și Ocrotirilor Locale și ad­­interim la Afacerile Străine, G. Mârzescu. Mi­nistru de Stat, I. Inculeț. Ministru de Stat, I. Nistor. Ministrul Comunicațiilor, Traian Moșoiu, Ministrul Cu­lte­lor și Artelor, C. Banu, M­aistrul Justi­iei, Ion T. Florescu, Ministrul Industri­i și Comerțului, Vasile Sassu Minis­rul Lucră­rilor Publice, Dr. Aurel Cosma, Ministrul de Războiu, General George Mărdărescu. .............t«M ..........

Next