Glasul Bucovinei, aprilie 1923 (Anul 6, nr. 1230-1251)
1923-04-01 / nr. 1230
No. 1230 GLASUL BOVINEI rţiilor instanţelor judecătoreşti şi prin urmare el nu are dreptul a interzice cuiva accesul în aceste locuri. S-ar putea, din această cauză, să se nască diferite divergenţe sau conflicte între instanţele judecătoreşti şi consiliul baroului advocaţilor, instanţele judecătoreşti neadmiţând să stea sub supravegherea consiliului baroului. In privinţa aceasta sunt multe de zis. Timpul este însă scurt şi d-voastre nu aveţi răbdarea ca să pot să-mi arăt pe deplin părerea mea. Eu deci constat numai că dispoziţiunile acestea nu le găsesc potrivite în acest proiect de lege şi în consecință sunt pentru eliminarea art. 46, 47 și 48. Mai am, d-lor, înainte de încheierea expunerilor mele, o singură obiecţiune de făcut. În expunerea de motive se spune la alin. 2 de altfel acest lucru l-am constatat şi la începutul cuvântării mele — că prin această lege se face unificarea corpului de avocaţi pentru toţi, va să zică şi pentru avocaţii din vechiul Regat şi pentru cei din provinciile alipite, în condiţii egale. Dar dacă este într-adevăr o lege de unificare, de ce nu sunteţi atunci drepţi în tratarea tuturor în mod egal şi de ce proectul înţelege să-i trateze pe viitorii avocaţi din vechiul Regat mai bine decât pe aspiranţii din provinciile alipite? Astfel, dar, este art. 121, alin. 1, la care mă opresc cu uimire, el sunând astfel : «In vechiul Regat dispoziţiunile prezentei legi, în privinţa vârstei, a stagiului şi a examenului de intrare în barou, nu se aplică acelora cari, la promulgarea acestei legi, vor fi licenţiaţi în drept, nici acelora cari vor fi fost regulat înscrişi ca studenţi în anul 1922 la vreo facultate de drept». Prin urmare o să cereţi aspiranţilor din Bucovina şi din celelalte provincii alipite împlinirea tuturor condiţiunilor în momentul promulgării acestei legi pe când în vechiul Regat o să fie suficient ca cineva să fie în ceasul promulgării simplu student în anul de drept, ca pe urmă să fie primit în corpul avocaţilor, conform dispoziţiunilor legii din 1907. Aceasta este o mare nedreptate, care nu este frăţesc lucru să ni se facă nouă, şi pentru înlăturarea acestei nedreptăţi trebue să dispară ultimul pasagiu din alin. 1, al art. 121 al viitoarei legi pentru organizarea şi unificarea corpului de avocaţi. In sfârşit ajung la cel din urmă articol 123, care sună astfel: «Se abrogă orice legi, regulamente şi dispoziţii de orice natură din întreg teritoriul României privitoare la avocaţii şi în vigoare la promulgarea prezentei legi»D-tor deputaţi, eu ştiu, că se obişnueşte să se termine orice lege cu asemenea dispoziţiune şi acest lucru îmi este foarte cunoscut. Dar aci este o deosebire şi totdeodată o mare dificultate. D-lor, chestiunea avocaţilor la noi în Bucovina are, după legiuirea austriacă, legături strânse şi cu codul civil şi cu procedura civilă, şi aş putea zice legături fundamentale cu aproape toate legile mai importante dela noi. Atunci dacă art. 123 le desfiinţează, cu ce rămâne să înlocueşti ceea ce ai desfinţat când acele dispoziţiuni formează o parte integrantă din ansamblul acelor legi ? Nu se mai pot înlocui norme fundamentale de importanţa celor cuprinse în legile încă în vigoare în Bucovina, prin dispoziţiunile criticate de noi şi încă atât de criticabile ale acestui proect, fiindcă ceea ce s’ar pune în locul lor ar fi absolut insuficient şi consecinţele ar putea să fie dintre cele mai grave. Pentru ilustrarea acestui adevăr voi da numai două pilde, vizând art. 36, alin. 1 și art. 41, aliniatul ultim. Art. 36, alin. 1, zice: «Procura dată avocatului îi acordă dreptul de a lua orice măsuri cu caracter juridic, cu excepția celor expres neacordate de client». Această dispoziţie stă în directă contrazicere cu dispoziţiunile codurilor civile şi comerciale din Bucovina, cari cuvintează altfel asupra procurii dată avocatului. Apoi este art. 41, alin. ultim, de care am vorbit şi anume acela, unde se stipulează onorariul avocatului şi despre care v-am spus că este în directă contrazicere cu dispoziţiunile paragrafului 879 din codul civil austriac, Încă în vigoare în Bucovina şi Ardeal. Cu aceste cuvinte înţeleg a termina obiecţiunile mele, cu toate că multe ar mai fi de spus. Mi-ar părea foarte rău dacă d-voastră aţi privi expunerile mele ca izvorbe dintr’un sentiment de ostilitate faţă de acest proect de lege. Voci: Nu, nu. D. Iorgu G. Toma: Eu stau în faţa acestui proect de lege cu acelaş sentiment de dragoste şi de frăţie, ca oricare dintre d voastră. Ca fost magistrat am avut însă unele nedumeriri şi credeam că e o datorie de conştiinţă să le aduc şi la cunoştinţa d voastră. : Dacă d. ministru de justiţie e dispus şi dacă dv. veţi vrea să admiteţi ceea ce, eu voiu propune la unele din articole, atunci cu mare plăcere şi cu multă satisfacţiune voiu vota şi eu această lege. (Aplauze). Observațiunile făcute la discuția" pe articole în 13 Februarie crt. a) la Art 76, D-lor, dacă vă aduceți aminte la discuția generală, am insistat asupra acestui articol, căci în calitatea mea de fost magistrat, credeam că am dreptul să atrag atențiunea. Ziceam că sunt de părere, că la acest articol, trebuie suprimată toată partea din urmă şi susţin şi acum aceasta, fă să acceptaţi numai alin. 1. »Paza onoarei şi unităţii corpului avocaţilor e încredinţată consiliul corpului de avocaţi«. Toate cele ce urmeau să rămână a fi reglementate acolo unde se cite şi anume in procedura civilă. Aşa cel puţin privim ei, cei din Bucovina, chestia aceasta şi dacă d . Reuţ, care e din Bucovina, nu ar fi din întâlnire raportorul legii, aş apela la cunoştinţele d-salei fost magistrat. D.. Th. florescu, mitiru de justiţie: Ce propuneţi să suprimaţi? Sunt aliniate. D. Iorgu Toma: Toat dispoziţiile din acest articol, afară de alin. 1, nu au la locul lor. In această lege de organizare şi unifies a corpului de advocaţi, cred că e suficient alin. l,pentru vaza avocatului şi a magistratului. Eu mă ploc cu deosebire la situaţia excepţională ce trebe s’o aibă magistratulpreşedinte de şedinţă, cam cu asemenea dispoziţii, mi se pare că ar fi jignit. b) la Art. 121 evenit 120 : D. Iorgu C. Toma: Doi deputaţi, prin dispoziţiunile alineatelor 1 şi 2 din art- 121, adică: «In vechiul Regat distziţiunile prezentei legi în privinţa vârstei, a stagiului i a examenului de intrare în barou nu se aplică acelea, cari la promulgarea acestei legi vor fi licenţiaţi i drept, nici acelora cari vor fi fost regulat înscrişi studenţi în anul 1922 la vreo facultate de drept. Aceştia precum şi actolii advocaţi stagiari vor continua să funcţioneze în ondiţiunile legii pentru organizarea Corpului advocator din 1907»; găsesc că se creiază un privilegiu inadmsibil în favoarea studenţilor din vechiul Regat faţă de acei din proviciile alipite şi în special ai Bacoviei. D. L. Moldovanu: Faeţi şi d-voastră un sacrificiu pentru noi D. Iorgu Toma: Vă rg să aveţi bună-voinţă faţă de unul care reprezintă o provincie; e părerea mea şi nu vă oblig să v-o însuşiţi. Din punctul nostru de vedere e privilegiu pentru că în vechiul Regat studiile juridice se absolvă în trei ani, după cam deci licenţiaţii vor beneficia de legea din 1907. La noi insă, în Bucovina, se studiază dreptul patru ani, apoi licenţiatul trebuie să facă un stagiu de trei ani, aşa că la noi studenţii de azi vor deveni advocaţi abia după şapte ani, iar studenţii de aci după trei. Când se creiază o lege despre care se spune în expunerea de motive : «In împrejurările de faţă însă, în urma chiemării la o vieaţă nouă a provinciilor cari s’au contopit în noul Stat al României întregite, organizarea barourilor din întreaga ţară, prin adoptarea unor condiţiuni comune de admitere în corp, iea caracterul unei mari necesităţi de unire şi consolidare naţională». Atunci nu înţeleg ca stând în preajma unificării, să se creeze un astfel de privilegiu pe care nu-l pot admite. Eu propun suprimarea acestui pasaj din art. 121, alineatul întâi, precum și modificarea adusă în comitetul delegaților. .— —----5 tife................................. Sancţionarea Constituţiei Solemnitatea de la Palat Miecuri, 28 Martie 1923, la ora 19, Maiestatea Sa Regele însoţit de Alteţa Sa Regală Principele Moştenitor şi urmat de d. Ministru al Casei Regale şi de d. Mareşal al Palatului, in prezenţa d-lor Preşedinţi ai Adunărilor Naţionale Constituante, a primit de la Preşedinte al Consiliului înconjurat de toţi membrii Guvernului, raportul pentru sancţionarea Constituţiunii votată de Adunările Naţionale Constituante. In urma citirii raportului, Maiestatea Sa Regele a rostit următoarele cuvinte: Cu mulţumire am luat cunoştinţă de voturile prin care Adunările Naţionale Constituante au adoptat Constituţia României întregite. Aprobând-o în dispoziţiunile ei o întăresc cu Regala şi constituţionala Mea sancţionare. Voiu păzi şi aplica această Constituţie aşa precum M’am legat prin jurământul ce Am depus în ziua urcării Mele pe Tron şi de acord cu Domniile-Voastre urez ca ea să asigure consolidarea şi temeinica propăşire a scumpei Noastre Românii. Decretul de promulgare iată Decretul de promulgare: ( Ferdinand I, Prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa Naţională, Rege al României, La toţi de faţă şi viitori sănătate, Adunările Naţionale Constituante au adoptat şi Noi aprobăm şi sancţionăm Constituţiunea. (Urmează textul Constituţiei). Această Constituţiune s’a votat de Adunarea Naţională Constituantă a deputaţilor în şedinţa dela 26 Martie anul 1923 şi s’a adoptat cu majoritate de două sute patruzeci şi şapte voturi, contra opt, fiind şi două abţineri. Preşedinte, M. G. Orleanu. (L. S. A. D.) Secretar, C. Lnca. Pag Această Constituţiune s’a votat de Adunareaţională Constituantă a Senatului în şedinţa dela Martie anul 1923 şi s’a adoptat cu majoritate de sută treizeci şi şapte voturi, contra două fiind şi o abţineri. Preşedinte, M. Phereckyde. (L. S. S.) Secretar, I. N. Coşoiu. Promulgăm această Constituţiune şi ordonăm fie învestită cu sigilul Statului şi publicată prin «Anitorul Oficial». Dat in Bucureşti, la 28 Martie 1923. (L. S. St.) Preşed. Cons. de Miniştri Ion I. C. Brătianu FERDINAND Ministrul justiţie Ioan Th. Fioresc Urmează semnăturile tuturor Miniştrilor. Sire, Raportul guvernului Prin înaltul decret No. 341 din 22 Ianuarie li a-ţi binevoit să decretaţi convocarea Corpului Elitoral din Vechiul Regat, Basarabia, Bucovina, Transvania, Banat, Crişana, Satmar şi Maramureş, pen a alege Adunări Naţionale Constituante cari să înfâtuiască Constituţiunea României întregite. Pentru îndeplinirea neîntârziată a mandatului au primit astfel de la Naţiune şi urmând proceda prevăzută în Mesajul cu care Maiestatea Voastră deschis, în toamna trecută, actuala sesiune ordinar Adunările Constituante, prin comisiuni alese din sul lor, au întocmit, în înţelegere cu Guvernul, proiect de Constituţiune, pe care apoi l-au luat în delibera fiecare în parte. In urma acestor deliberări, proiectul de Constuţiune a fost adoptat de Adunarea deputaţilor, şedinţa de la 26 Martie, cu 247 voturi pentru, contra şi 2 abţineri din totalul de 369 deputaţi; de Senat, în şedinţa de la 27 Martie, cu 137 voti pentru, 2 contra şi 2 abţineri din totalul de 194 seaturi. încredinţaţi că proiectul votat corespunde toate dispoziţiunile sale acordului care trebuie existe între Rege şi Adunările Constituante, cu atut respect supunem înaltei aprobări şi sancţionări Maiestăţii Voastre alăturata Constituţiune de a că: aplicare Adunările Naţionale şi Guvernul leagă o încredere consolidarea unităţii naţionale şi desvoltan liniştită şi rodnică a statului român. Suntem cu cel mai profund respect Sire, Ai Maiestăţii Voastre Prea plecaţi şi prea supuşi servitori Peşedintele Consiliului de Miniştri,Ion I. G. Brătianu, Ministru de interne General Arthur Văitoian Ministrul Agriculturii şi Domeniilor, Al. Constantinescu Ministrul Instrucţiunii, Dr. C. Angelescu ; Ministrul Afacerilor Străine, I. G. Duca; Ministrul Finanţelo Vintila I. Brătianu; Ministrul Sănătăţi Publice, Muncii Ocrotirilor Sociale, Gh. Mârzescu; Ministru de Stat, Inculeţ; Ministru de Stat, I. Nistor; Ministrul comunicaţiilor, General Traian Moşoiu ; Ministrul Cultele şi Artelor, C. Banu ; Ministrul justiţiei, Ioan Th. Fiorescu; Ministrul Industriei şi Comerţului, Vasile F Sassu; Ministrul Lucrărilor Publice, Dr. Aurel Cosma Ministru de Război General Mardarescu, 1923, Martie 28. -----------—... ■ b * M •-- Votarea Constituţiei Cu prilejul votării Constituţiei d. prim-ministru I. I. C. Brătianu a ţinut la Senat o prea frumoasă cuvântare. D. prim-ministru a fost primit la tribună cu nesfârşite aplauze şi călduroase strigăte «să trăiască». Iată ce a spus d. I. I. C. Brătianu în ziua când Senatul a votat Le°ea de temelie a ţărîi . Cuvântarea d lui Ion I. C. Brătianu in această zi de serbare naţională aniversară a acelui eveniment în care după 15 ani de viaţă constituţională, România prin bărbăţie şi înţelepciune a pus coroana Regală pe fruntea primului său Rege, este o fericită coincidenţă că se desăvârşeşte opera parlamentară pentru întemeierea noului fundament constituţional. (Aplauze puternice). Privim cu încredere roadele pe care el îl va da. Ştim că se încredinţează un organ daptat intereselor şi nevoilor ţării, unui Stat care prin înţelepciune şi prin bărbăţie va şti pe acest temeiu, să-şi asigure noua sa desvoltare, îndeplinirea destinelor sale întregi (Aplauze). A eşit noua Constituţiune din nevoile reale ale Statului nostru, şi a fost îmbrăţişată şi discutată cu dragoste şi înţelepciune, de