Glasul Bucovinei, aprilie 1923 (Anul 6, nr. 1230-1251)

1923-04-01 / nr. 1230

No. 1230 GLASUL BOVINEI rţiilor instanţelor judecătoreşti şi prin urmare el nu are dreptul a interzice cuiva accesul în aceste locuri. S-ar putea, din această cauză, să se nască diferite divergenţe sau conflicte între instanţele judecătoreşti şi consiliul baroului advocaţilor, instanţele judecătoreşti neadmiţând să stea sub supravegherea consiliului baroului. In pri­vinţa aceasta sunt multe de zis. Timpul este însă scurt şi d-voastre nu aveţi răbdarea ca să pot să-mi arăt pe deplin părerea mea. Eu deci constat numai că dispozi­ţiunile acestea nu le găsesc potrivite în acest proiect de lege şi în consecință sunt pentru eliminarea art. 46, 47 și 48. Mai am, d-lor, înainte de încheierea expunerilor mele, o singură obiecţiune de făcut. În expunerea de motive se spune la alin. 2 de altfel acest lucru l-am constatat şi la începutul cuvân­tării mele — că prin această lege se face unificarea corpului de avocaţi pentru toţi, va să zică şi pentru avo­caţii din vechiul Regat şi pentru cei din provinciile ali­pite, în condiţii egale. Dar dacă este într-adevăr o lege de unificare, de ce nu sunteţi atunci drepţi în tratarea tuturor în mod egal şi de ce proectul înţelege să-i trateze pe viitorii avocaţi din vechiul Regat mai bine decât pe aspiranţii din provinciile alipite? Astfel, d­­ar, este art. 121, alin. 1, la care mă opresc cu uimire, el sunând astfel : «In vechiul Regat dispoziţiunile prezentei legi, în privinţa vârstei, a stagiului şi a examenului de intrare în barou, nu se aplică acelora cari, la promulgarea a­­cestei legi, vor fi licenţiaţi în drept, nici acelora cari vor fi fost regulat înscrişi ca studenţi în anul 1922 la vreo fa­cultate de drept». Prin urmare o să cereţi aspiranţilor din Bucovina şi din celelalte provincii alipite împlinirea tuturor condi­­ţiunilor în momentul promulgării acestei legi pe când în vechiul Regat o să fie suficient ca cineva să fie în ceasul promulgării simplu student în anul­­ de drept, ca pe urmă să fie primit în corpul avocaţilor, conform dispoziţiunilor legii din 1907. Aceasta este o mare nedreptate, care nu este fră­ţesc lucru să ni se facă nouă, şi pentru înlăturarea a­­cestei nedreptăţi trebue să dispară ultimul pasagiu din alin. 1, al art. 121 al viitoarei legi pentru organizarea şi unificarea corpului de avocaţi. In sfârşit ajung la cel din urmă articol 123, care sună astfel: «Se abrogă orice legi, regulamente şi dis­poziţii de orice natură din întreg teritoriul României pri­vitoare la avocaţii şi în vigoare la promulgarea prezen­tei legi»­D-tor deputaţi, eu ştiu, că se obişnueşte să se ter­mine orice lege cu asemenea dispoziţiune şi acest lu­cru îmi este foarte cunoscut. Dar aci este o deosebire şi totdeodată o mare dificultate. D-lor, chestiunea avocaţilor la noi în Bucovina are, după legiuirea austriacă, legături strânse şi cu codul ci­vil şi cu procedura civilă, şi aş putea zice legături fun­damentale cu aproape toate legile mai importante dela noi. Atunci dacă art. 123 le desfiinţează, cu ce rămâne să înlocueşti ceea ce ai desfinţat când acele dispozi­ţiuni formează o parte integrantă din ansamblul acelor legi ? Nu se mai pot înlocui norme fundamentale de im­portanţa celor cuprinse în legile încă în vigoare în Bu­covina, prin dispoziţiunile criticate de noi şi încă atât de criticabile ale acestui proect, fiindcă ceea ce s’ar pune în locul lor ar fi absolut insuficient şi consecinţele ar putea să fie dintre cele mai grave. Pentru ilustrarea acestui adevăr voi da numai două pilde, vizând art. 36, alin. 1 și art. 41, aliniatul ultim. Art. 36, alin. 1, zice: «Procura dată avocatului îi acordă dreptul de a lua orice măsuri cu caracter ju­ridic, cu excepția celor expres neacordate de client». Această dispoziţie stă în directă contrazicere cu dispoziţiunile codurilor civile şi comerciale din Buco­vina, cari cuvintează altfel asupra procurii dată avo­catului. Apoi este art. 41, alin. ultim, de care am vorbit şi anume acela, unde se stipulează onorariul avocatului şi despre care v-am spus că este în directă contrazi­cere cu dispoziţiunile paragrafului 879 din codul civil austriac, Încă în vigoare în Bucovina şi Ardeal. Cu aceste cuvinte înţeleg a termina obiecţiunile mele, cu toate că multe ar mai fi de spus. Mi-ar pă­rea foarte rău dacă d-voastră aţi privi expunerile mele ca izvorb­e dintr’un sentiment de ostilitate faţă de acest proect de lege. Voci: Nu, nu. D. Iorgu G. T­oma: Eu stau în faţa acestui proect de lege cu acelaş sentiment de dragoste şi de frăţie, ca oricare dintre d voastră. Ca fost magistrat am avut însă unele nedumeriri şi credeam că e o datorie de conştiinţă să le aduc şi la cunoştinţa d voastră. : Dacă d. ministru de justiţie e dispus şi dacă d­v. veţi vrea să admiteţi ceea ce, eu voiu propune la unele din articole, atunci cu mare plăcere şi cu multă satis­­facţiune voiu vota şi eu această lege. (Aplauze). Observațiunile făcute la discuția" pe articole în 13 Februarie crt. a) la Art 76, D-lor, dacă vă aduceți aminte la discuția gene­rală, am insistat asupra acestui articol, căci în cali­tatea mea de fost magistrat, credeam că am dreptul să atrag atențiunea. Ziceam că sunt de­ părere, că la acest articol, trebuie suprimată toată partea­ din urmă şi susţin şi acum aceasta, fă să acceptaţi numai alin. 1. »Paza onoarei şi unităţii corpului avoca­ţilor e încredinţată consiliul corpului de avocaţi«. Toate cele ce urmeau să rămână a fi regle­mentate acolo unde se cite şi anume in proce­dura civilă. Aşa cel puţin privim ei, cei din Bucovina, chestia aceasta şi dacă d­ . Reuţ, care e din Bu­covina, nu ar fi din întâlnire raportorul legii, aş apela la cunoştinţele d-salei fost magistrat. D.­­. Th. florescu, mitiru de justiţie: Ce pro­puneţi să suprimaţi? Sunt aliniate. D. Iorgu Tom­a: Toat dispoziţiile din acest ar­ticol, afară de alin. 1, nu au la locul lor. In această lege de organizare şi unifies a corpului de advocaţi, cred că e suficient alin. l,pentru vaza avocatului şi a magistratului. Eu mă ploc cu deosebire la si­tuaţia excepţională ce treb­e s’o aibă magistratul­­preşedinte de şedinţă, cam­ cu asemenea dispoziţii, mi se pare că ar fi jignit. b) la Art. 121 evenit 120 : D. Iorgu C. Toma: Doi deputaţi, prin dispozi­ţiunile alineatelor 1 şi 2 din art- 121, adică: «In vechiul Regat distziţiunile prezentei legi în privinţa vârstei, a stagiului i a examenului de intrare în barou nu se aplică acelea, cari la promulgarea a­­cestei legi vor fi licenţiaţi i drept, nici acelora cari vor fi fost regulat înscrişi­­ studenţi în anul 1922 la vreo facultate de drept. Aceştia precum şi actolii advocaţi stagiari vor continua să funcţioneze în ondiţiunile legii pentru or­ganizarea Corpului advocator din 1907»; găsesc că se creiază un privilegiu inadmsibil în favoarea studenţi­lor din vechiul Regat faţă de acei din proviciile ali­pite şi în special ai Bacoviei. D. L. Moldovanu: Faeţi şi d-voastră un sacri­ficiu pentru noi D. Iorgu Toma: Vă rg să aveţi bună-voinţă faţă de unul care reprezintă o provincie; e părerea mea şi nu vă oblig să v-o însuşiţi. Din punctul nostru de vedere e privilegiu pentru că în vechiul Regat studiile juridice se absolvă în trei ani, după cam­ deci licen­ţiaţii vor beneficia de legea din 1907. La noi insă, în Bucovina, se studiază dreptul patru ani, apoi licenţia­tul trebuie să facă un stagiu de trei ani, aşa că la noi studenţii de azi vor deveni advocaţi abia după şapte ani, iar studenţii de aci după trei. Când se cre­iază o lege despre care se spune în expunerea de motive : «In împrejurările de faţă însă, în urma chiemării la o vieaţă nouă a provinciilor cari s’au contopit în noul Stat al României întregite, organizarea barourilor din întreaga ţară, prin adoptarea unor condiţiuni co­mune de admitere în corp, iea caracterul unei mari necesităţi de unire şi consolidare naţională». Atunci nu înţeleg ca stând în preajma unificării, să se creeze un astfel de privilegiu pe care nu-l pot admite. Eu propun suprimarea acestui pasaj din art. 121, alineatul întâi, precum și modificarea adusă în comitetul delegaților. .— —----5 tife................................. Sancţionarea Constituţiei Solemnitatea de la Palat Miecuri, 28 Martie 1923, la ora 19, Maiestatea Sa Regele însoţit de Alteţa Sa Regală Principele Moşte­nitor şi urmat de d. Ministru al Casei Regale şi de d. Mareşal al Palatului, in prezenţa d-lor Preşedinţi ai Adunărilor Naţionale Constituante, a primit de la­­ Preşedinte al Consiliului înconjurat de toţi membrii Guvernului, raportul pentru sancţionarea Constituţiu­­nii votată de Adunările Naţionale­ Constituante. In urma citirii raportului, Maiestatea Sa Regele a rostit următoarele cuvinte: Cu mulţumire am luat cunoştinţă de voturile prin care Adunările Naţionale Constituante au adoptat Constituţia României întregite. Aprobând-o în dispoziţiunile ei o întăresc cu Re­­­gala şi constituţionala Mea sancţionare. Voiu păzi şi aplica această Constituţie aşa pre­cum M’am legat prin jurământul ce Am depus în ziua urcării Mele pe Tron şi de acord cu Domniile-Voa­stre urez ca ea să asigure consolidarea şi temeinica propăşire a scumpei Noastre Românii. Decretul de promulgare iată Decretul de promulgare: ( Ferdinand I, Prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa Naţională, Rege al României, La toţi de faţă şi viitori sănătate, Adunările Naţionale Constituante au adoptat şi Noi aprobăm şi sancţionăm Constituţiunea. (Urmează textul Constituţiei). Această Constituţiune s’a votat de Adunarea Na­ţională Constituantă a deputaţilor în şedinţa dela 26 Martie anul 1923 şi s’a adoptat cu majoritate de două sute patruzeci şi şapte voturi, contra opt, fiind şi două abţineri. Preşedinte, M. G. Orleanu. (L. S. A. D.) Secretar, C. Lnca. Pag Această Constituţiune s’a votat de Adunarea­ţională Constituantă a Senatului în şedinţa dela Martie anul 1923 şi s’a adoptat cu majoritate de sută treizeci şi şapte voturi, contra două fiind şi o abţineri. Preşedinte, M. Phereckyde. (L. S. S.) Secretar, I. N. Coşoiu. Promulgăm această Constituţiune şi ordonăm fie învestită cu sigilul Statului şi publicată prin «A­nitorul Oficial». Dat in Bucureşti, la 28 Martie 1923. (L. S. St.) Preşed. Cons. de Miniştri Ion I. C. Brătianu FERDINAND Ministrul justiţie Ioan Th. Fior­esc Urmează­ semnăturile tuturor Miniştrilor. Sire, Raportul guvernului Prin înaltul decret No. 341 din 22 Ianuarie li a-ţi binevoit să decretaţi convocarea Corpului Eli­toral din Vechiul Regat, Basarabia, Bucovina, Trans­vania, Banat, Crişana, Satmar şi Maramureş, pen a alege Adunări Naţionale Constituante cari să înfâ­tuiască Constituţiunea României întregite. Pentru îndeplinirea neîntârziată a mandatului au primit astfel de la Naţiune şi urmând proceda prevăzută în Mesajul cu care Maiestatea Voastră deschis, în toamna trecută, actuala sesiune ordinar Adunările Constituante, prin comisiuni alese din sul lor, au întocmit, în înţelegere cu Guvernul, proiect de Constituţiune, pe care apoi l-au luat în delibera fiecare în parte. In urma acestor deliberări, proiectul de Cons­tuţiune a fost adoptat de Adunarea deputaţilor, şedinţa de la 26 Martie, cu­ 247 voturi pentru, contra şi 2 abţineri din totalul de 369 deputaţi;­­ de Senat, în şedinţa de la 27 Martie, cu 137 voti pentru, 2 contra şi 2 abţineri din totalul de 194 s­eaturi. încredinţaţi că proiectul votat corespunde toate dispoziţiunile sale acordului care trebuie­­ existe între Rege şi Adunările Constituante, cu atut respect supunem înaltei aprobări şi sancţionări Maiestăţii Voastre alăturata Constituţiune de a că: aplicare Adunările Naţionale şi Guvernul leagă o încredere consolidarea unităţii naţionale şi desvoltan liniştită şi rodnică a statului român. Suntem cu cel mai profund respect Sire, Ai Maiestăţii Voastre Prea plecaţi şi prea supuşi servitori Peşedintele Consiliului de Miniştri,Ion I. G. Brătia­nu, Ministru de interne General Arthur Văitoia­n­ Ministrul Agriculturii şi Domeniilor, Al. Constantinescu Ministrul Instrucţiunii, Dr. C. Angelescu ; Ministrul A­facerilor Străine, I. G. Duca; Ministrul Finanţelo Vintila I. Brătianu; Ministrul Sănătăţi Publice, Munc­ii Ocrotirilor Sociale, Gh. Mârzescu; Ministru de Sta­t, Inculeţ; Ministru de Stat, I. Nistor; Ministrul co­municaţiilor, General Traian Moşoiu ; Ministrul Cultele şi Artelor, C. Banu ; Ministrul justiţiei, Ioan Th. Fio­rescu; Ministrul Industriei şi Comerţului, Vasile F Sassu; Ministrul Lucrărilor Publice, Dr. Aurel Cosma Ministru de Război General Mardarescu, 1923, Martie 28. -----------—... ■ b * M •--­ Votarea Constituţiei Cu prilejul votării Constituţiei d. prim-mi­­nistru I. I. C. Brătianu a ţinut la Senat o prea frumoasă cuvântare. D. prim-ministru a fost pri­mit la tribună cu nesfârşite aplauze şi călduroase strigăte «să trăiască». Iată ce a spus d. I. I. C. Brătianu în ziua când Senatul a votat Le°ea de temelie a ţ­ărîi . Cuvântarea d lui Ion I. C. Brătianu in această zi de serbare naţională ani­versară a acelui eveniment în care după 15 ani de viaţă constituţională, România prin bărbăţie şi înţelepciune a pus coroana Regală pe fruntea primului său Rege, este o fericită coincidenţă că se desăvârşeşte opera parla­mentară pentru întemeierea noului fundament constituţional. (Aplauze puternice). Privim cu încredere roadele pe care el îl va da. Ştim că se încredinţează un organ daptat intereselor şi nevoilor ţării, unui Stat care prin înţelepciune şi prin bărbăţie va şti pe acest temei­u, să-şi asigure noua sa desvol­­tare, îndeplinirea destinelor sale întregi (A­­plauze). A eşit noua Constituţiune din nevoile reale ale Statului nostru, şi a fost îmbrăţişată şi discutată cu dragoste şi înţelepciune, de

Next