Glasul Bucovinei, iulie 1923 (Anul 6, nr. 1299-1322)

1923-07-22 / nr. 1315

■ rlEHTUL­­/2 an 80 lei, pe trei luni 46 iei, pentru­­b­ani zilnic, pe un an 80 iei, pe V* an­­el. Pe trei luni 20 iei. Numai numărul de Duminică , pe un an 32 lei, pa­r­ac He­tel, pe trei luni 8 lei. Pentru străinătate pe un an 400 lei, pe u­­ an 200 lei. Redacţia şi Administraţia Cernăuţi, No. 33, Strada Domnească No. 33 Se primesc numai articole iscălite se înapoiază ANUNŢURI ŞI RECLrm­e mi calculează după tarif şi se primesc la admi tistraţie . Strada Domnească No. 33 Peatru inserate la interiorul îimrulat se urcă tara cu 59%. Manucriseie se s*e m as 66 iei. fl L Regimul teatrelor Cu puţine luni în urmă s'a ţinut la ministerul cultelor şi artelor o conferinţă la care au fost invitaţi atât reprezintanţii Teatrelor Naţionale şi particulare, cât şi repre­zintanţii centrelor mai mari din ţinuturile alipite. S’a discutat sistemul de adoptat în regimul teatrelor. Înainte de toate s’a recunoscut de toţi influenţa binefăcătoare a teatrului pentru înăl­ţarea, apropierea şi consolidarea sufletească a publicului larg. Toţi sunt dornici de a se încălzi la ve­trele de manifestare superioară a culturei; teatrele, bine organizate, conduse cu price­pere şi devotare, sunt astfel de vetre. Insă atât reprezintanţii Teatrelor Naţio­nale, cât şi ai celor particulare, demonstrând enormele sacrificii şi dificultăţi, au căzut de acord că statul ar trebui să dea cultivării ar­telor un sprijin mult mai efectiv decât cel ce se acordă astăzi. S-a relevat îndeosebi, că teatru­ nu este un lux ci o necesitate culturală și că este greșit, dacă taxa pe bilete de teatru este con­siderată ca un impozit pe lux. Taxa specta­colelor aduce statului un venit anual cam de 80 milioane lei, însă numai o parte prea mică din acest venit se foloseşte­ pentru subven­ţionarea teatrelor. Opinia generală a fost, nu numai, că se cuvine ca tot venitul, ce rezultă din taxele de spectacole, să fie afectat pentru arte, ci că pe deasupra să se asigure prin buget şi alte mijloace Cât priveşte regimul teatrelor româneşti s-au accentuat două opinii fundamentale. Reprezentanţii Teatrului Naţional din Bu­cureşti recomandau ca Teatrele Naţionale din Bucureşti, Iaşi, Craiova şi Cluj să fie înzes­trate cu mijloace mult mai mari decât până acuma încât să-şi poată spori şi plăti bine personalul artistic, în scopul, de a forma e­­chipe permanente de turneuri. Aceste echipe ar avea să dee alternativ reprezentaţii în tot coprinsul României, îndeosebi în ţinuturile alipite. In sprijinul opiniei s’a invocat argu­mentul, că elementele tinere, încadrate în a­­ceste puţine formaţiuni centrate de teatru, vor putea primi o educaţie artistică serioasă şi în consecinţă echipele de turneu vor putea fi din punctul de vedere artistic superioare. Această opinie nu a găsit aprobarea re­­prezintanţilor teatrelor particulare. Aceştia au accentuat că o serie de teatre particulare dis­pun de artişti foarte valoroşi şi cultivă artă adevărată; s-au plâns însă, că în comparare cu Teatrele Naţionale subvenţionate ,teatrele particulare sunt nedreptăţite, nu numai că ele nu capătă subvenţiuni ci mai au şi pri­vilegiul odios de a plăti taxe mai mari de spectacole, decât teatrele subvenţionate. A­­ceasta se resimte foarte, fiindcă frecventarea teatrelor particulare, fatal, trebue să fie mai scumpă, deci, în lupta de concurenţă, situa­ţia este inegală, în detrimentul teatrelor par­ticulare. Reprezintantul Teatrului din Cernăuţi a accentuat că echipele de propagandă, cum erau ele organizate în ultimii ani, nu au putut satisface, decât numai în parte. Centrele m­ai mari ale ţârii au nevoe de teatre permanente. Condiţiunile ideale şi materiale se diferenţează de la centru la centru. O deosebită atenţie trebue să se dea repertoriului, fiindcă nece­sităţile la periferie, unde populaţiunea oraşe­lor e în mare parte de altă limbă, sunt al­tele decât în Capitală ; apoi numai acele teatre pot contribui la coheziunea psihică şi la apro­fundarea sentimentelor ideale, cari au legă­turi permanente cu publicul şi exercită cons­tant influenţa lor. Intre teatru şi public tre­bue să se creeze o atmosferă de simpatie, ceea ce nu este realizabil cu echipele de pro­pagandă. In deosebi oraşul Cernăuţi, care de peste 50 ani a tot avut­­teatru permanent, de altă limbă, nu poate fi satisfăcut cu echipe efemere de propagandă — binevenite ca ex­cepţie — ci el are nevoe de un Teatru Na­ţional permanent. Cum Cernăuţul are multă populaţiune de altă limbă şi cum în acest oraş se cultivă de mult timp şi muzica, ar fi cel mai nimerit, dacă pentru acest oraş s’ar adopta o organizaţie a Teatrului Naţio­nal similară cu cea a Teatrului Naţional dela Cluj, având două secţii: una pentru comedie şi dramă, alta pentru operă. Dela teatrele permanente create în feliuritele centre ar pu­tea radia artişti reputaţi ca oaspeţi şi echipe de turneuri prin centrele mici urbane, ba chiar şi pe la sate. Reprezintanţii centrelor din celelalte ţi­nuturi alipite­ au subliniat prin aprobarea lor principiile expuse de reprezintantul Teatrului din Cernăuţi, îndeosebi reprezintantul Basa­rabiei a cerut crearea unui Teatru Naţional permanent la Chişinău, iar reprezintantul Banatului crearea unui teatru permament co­mun pentru Arad şi Timişoara. Cum chestiunile discutate, atât de im­portante, au nevoe de un studiu temeinic, fireşte, nu s’au putut da imediat soluţiunile cuvenite. Conferinţa avea numai un caracter informativ, în vederea creării unei noui legi a teatrelor şi pentru orientarea asupra mă­gurilor ce se impun în situaţia actuală Insă nu este nevoe numai de un nou regim al teatrelor, ci în genere de un nou regim al spectacolelor de orice natură, in re­gimul spectacolelor ar trebui să se rezerve teatrului (operei), concertelor şi festivalurilor muzical-declamatorice un tratament privile­giat, dat fiind că aceste categorii de specta­cole sunt o necesitate culturală, care merită cată protecţiunea Statului Principiile expuse de reprezintantul Tea­­trului din Cernăuţi se vor realiza, cel puţin n mod provizor, în mai multe centre : la Cernăuţi compania Leonard, care se trans­formă­­într’o companie lirică-dramatică, va face o stagiune de 6 luni de operă, operetă, comedie şi dramă; la Chişinău se va forma o companie teatrală pentru mai multe luni. Brăila şi Galaţii vor avea un teatru comun, care va da reprezentaţii alternativ în ambele oraşe. Se va pune în aplicare şi principiul sus­ţinut de reprezentanţii Teatrului Naţional din Bucureşti, formăndu-se echipe bune, de an­samblu, din sânul Teatrelor Naţionale, cari vor face turneuri prin ţară. Avem dorinţa vie că atunci, când se va stabili regimul definitiv al teatrelor, soluţiu­­nea să fie atât de fericită, încât să satisfacă cât de d­eplin adevăratele nevoi ideale ale ţarii. Rubrica sportivă După ce în articolul trecut am vorbit despre une­le evenimente sportive mai im­portante, voiu aminti noi despre manifestările sportive locale, cari, dacă şi din punct de vedere al adevăratului sport valorează puţin, totuşi, date fiind străduinţele ce se depun pen­tru buna lor reuşită, trebuie să fie apreciate aşa, cum îşi dau atâta silin­ţă cei ce le oferă, din inimă, folo­sitoare, având în vedere progresul sportului şi binele celor ce i se dedică. Vorbind despre sportul local, nu pot trece cu ve­derea suprema autoritate sportivă din Bucovina, nor­dul Basarabiei şi Moldovei, în fruntea cărei instituţiuni stă de general L. Mircescu, care pe lângă toate celelalte calităţi ce, le deţine, a găsit timpul necesar de a se dedica şi sportului atât, cât e nevoie de a-l organiza î­ndruma şi a-1 face să progreseze. Acestă înstituţiune, care e Comitetul Regional Bucovinean al F. S. S. R., s’a constituit în anul 1921, la 14 Octombrie şi până astăzi, — un timp scurt de tot — poate să se mândre­ască că şi a îndeplinit pe deplin greaua sarcină ce i s’a încredinţat. Cei mai buni sportimeni ce-i avem, unii chiar cu reputaţie în străinătate s’au pus cu mul­tă dragoste în serviciul cauzei sportive şi dacă au muncit din greu şi au intimpinat şi nemulţumiri din partea unora, cari vedeau în sport un mijloc pentru satisfacerea ambiţiilor lor personale, au azi satisfacţia binemaritată de a vedea roadele bune şi folositoare ale muncii lor, scoţând tineretul nostru din tavernele infecte, din cafenelele pline de fum şi viţiu, afară, la aer curat, pe câmpii, întărindu-şi corpul, împrospătân­­du-şi mintea şi învăţând a se folosi sistematic de multele bunătăţi şi frumuseţi ce ni se oferă natura. Am constatat pretutindeni cu bucurie, că mesele de biliard sunt goale, cărţile de joc aşişderea nu se mai întrebuinţează, foarte mulţi tineri nu mai fumează şi implicit nu mai consumă alcool, în schimb, mai cu seamă in zilele libere, pădurile din jurul Cernăuţilor sunt pline de excursionişti, pe câmpii diferite echipa de foot- ball, iar la Prut se întrece care de care în să­nătosul sport al înotului. Şi, — să nu vorbesc într’un ceas rău, — tendinţa aceasta spre regenerare, care poate să se înfăptuiască numai prin întoarcerea la na­tură, înaintează cu paşi repezi, tineri şi bătrâni, atât femei cât şi bărbaţi, au îmbrăţişat cu căldură toate ramurile sportului binefăcător. Toate aceste consta­tări le fac ca unul, ce sunt iniţiat în întreaga noastră mişcare sportivă şi ca membru al Comitetului Regio­nal­­al F. S. S. R. din Bucovina. Dela înfiinţare şi pâ­nă acuma am avut destule prilejuri să constat foloa­sele acestui nou curent, aş putea zice salvator, pen­tru tinerimea noastră.. Dela înfiinţare şi până acuma, s’au făcut în Co­mitetul Regional multe schimbări de membri, unii s’au retras din lipsă de timp, alţii din alte motive »totuşi s’au găsit întotdeauna destui oameni destoinici, cari s­ă ia locul celor ce s'au retras. Noul Comitet Regional, în formaţiunea s’a actuală, constă din energii foarte apreciabile şi dacă şi unii au de luptat cu multe greutăţi, munca lor va fi cu atât mai mult răsplătită. Strâns legat de sportul nostru din anul acesta.

Next