Glasul Bucovinei, ianuarie 1924 (Anul 7, nr. 1444-1463)
1924-01-03 / nr. 1444
Pig. 2 sionarea gradelor inferioare din armată. Introducerea unui articol adiţional în legea pentru organizarea Operei Române din Bucureşti. Prelungirea mandatelor comisiunilor interimare din Ardeal, până la votarea legei administrative. Trecerea institutului Meteorologi de la minsterul agrculturei la miisterul instrucfiunei Modificarea articolelor 94, 95 și 96 de legea minelor, cu hcepere dela 1 Ianuarie 1923. Modificarea legei contabilitatei generale a Statului privitor la lichidarea platilor. Acordarea de avansuri provizorii pensionarilor din Ardeal. Deslipirea şi alipirea unor comune din judetul Colj. D. preşedinte mulţumind d-lor seniori pentru munca rodnica depusă, le urează sărbători fericite (Vii şi entusiaste aplauze). Şedinţa se rdică la ora 5.30, anunţându-se cea viitoare pentru ziua de 28 Ianuarie 1924. tti si Mnlsli psih sili Direcţiunea generală a contabilităţii din ministerul di istructe aduce la cunoştinţa membrilor corpului didactic, că avize şi ordonanţele pentru salarii au fost suprimate. Pe viitor aceste plăţi se vor face de administraţiile financiare, în baza bugetului şi în urma vizei delegatului ministerului din judeţul respectiv. Acest delegat, va fi inspectorul şef şcolar pentru judeul în care se află reşedinţa inspectoratului. Pentru celelalte judeţe se va fixa ulterior. Pentru Universităţi delegatul ministerului este rectorul Universităţii — ....... . * © • ■"■mi"....N ii Cronica teatrală „De-aş fi rege“, operă comică in 3 acte de A. Adam A fost jucată până acum de 3 ori în aceasta sesiune şi de tustrele ori publicul s’a grăbit să as sta un număr mare la reprezentare. Nici nu se putea aminteri, pentru ca în timpul celor 3 acte şi-i dat să încerci cele mai frumoase senzaţii vizuale şi auditive. Muzica fumoasa se împleteşte cu fermecătoare decoruri. Cu piesa aceasta artiştii companiei Leonard au înregistrat încă un remarcab succes. Munca serioasa şi la răgaz nu se poate sa nu culeagă succese. Şi arti ’a lui Leonard muncesc cu râvnă la repetiţiile cari nils3lp rigulst tataie aspsân2.rwDe?s^;,j0“ge« are un subiect de basm, care se termina şi o fericită realitate: dragostea pescarului Zeforis primeşte în cele din urmă un râspuns afirmativ de la princesa Nemeea, s.'.re nefericirea prinţului Kador. D-na Boty a susţinut cu aceeaş îndemânare de mai talent rolul pricesei Nemeea. D Petrovicescu a interpretat pe regele Mouroul precs şi călduros. D M.rmescu în rolul lui Zefons a realizat, credem, cea mai completă ereţie a sa D. Stelian Mandy cu simpaticul d sale bas 1 a interpretat pe prinţul Kador cu fineţă şi pricepere. D-ni Ţuţuianu a surprins deosebi de plăcut în rolul Zendei, sora lui Ziforis. A fost cea mai ireproşabilă prostie a d-sale, D. Timica bine ca de obicei. Restul interpreţlor n’a lâsat nimic de dorit. Costumele frumoase şi bogate, corul disciplinat şi exact. In clipa când pesajul a adormit dorind sâ fie rege, corul a fot de un raptarefet. Compania Leonard ne dă arta de cel mai select soiu. Br. VLAMUL BUCOVINEI* Inspecţia medicală a Muncii De la Societatea Naţiunilor primim spre publicare următoarele: Cu ocazia examinării de către Conferinţa internaţională a Munci (Sesiunea 5 a) a «principiilor generale de inspecţie a muncii» Biroul internaţional al Muncii din Geneva a publicat un raport comparat asupr organizării şi funcţionării inspecţiei medicale. Pentru prepararea acestui raport a fost redactat un chestionar care privea cele mai importante atribuţiuni actuale sau posibile într’un asemenea serviciu, şi care a fost adresat tuturor statelor cari sunt membri ai Organizaţiei Internaţionale a Muncii şi posedă un serviciu de inspecţie medicală sau au luat măsuri pentru a asigura colaborarea medicilor la inspecţia muncii. Răspunsurile care au permis elaborarea susnumitului raport proveneau de la următoarele ţări : Africa de Sud, Anglia, Austria, Australia, Belgia, Canada, Cehosovacia, Elveţia, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Japonia, Norvegia, Polonia, Serbia, Suedia, Ţările de Jos şi Ungaria. Pe lângă aceasta s- a putut obţne informaţii oficioase asupra inspecţiei medicale a muncii în Rusia. Cea mai mare pace a raportului e consacrată expunerii asupra organizării serviciilor oficiale de inspecţie medicală a muncii: situaţia administrativă, organizaţia, numirea şi atribuţiile inspectorilor medici, medci consilieri, servicii locale de inspecţie, coisin sau comitete consultative. Una din atribuţiunile inspectorilor medici formează obiectul unui capitol special, anume aceea care priveşte lupta contra maladilor profesionale, descoperirea şi declararea lor. Un tablou dăsta maladiilor profesionale cu declaraţie obligatorie şi asimilate cu accidentele muncii. Raportul se termină printr’un expozeu asupra pregătirii tehnice a inspectorilor medici şi asupra monficarilor de adus sistemelor actuale de inspecţie medicală a muncii- Societatea ştiinţifică medicală in ziua de 28 Decembrie a. c. s’a ţinut in sala mare din casa medicilor o şedinţă plenară a spontaţii ştiinţifce medicale sub preşidenţia dlui Dr. Steuermann Primul a luat cuvântul d. preşedinte, vorbind despre ireparabila pierdere a şefului serviciului sanitar Dr. Nicu Ducea, care s’a dus dintre cei vii in floarea vieţii, când se găsea în avântul cel mai mare al activităţii. Feleită apoi, în numele sa fetaţiî pe directorul Maternităţii d. prof. Dr. Oct. Gheorghian cu ocazia aniversarii a 25-a dela promoţie. D. Dr. Pauliuc Burlă, medic primar, dă lămuriri interesante asupra câtorva cazuri rare de operaţi executată de d-sa cu splendid succes. D. Dr. I. Filip Novici jun., medic primar, face o expunere detailata asupra desvoltârii chirurgiei generale în Bucovina, trecând în revistă pe toţi pionerii de trecut ai acestei ramuri de ştiinţă. Urmeazâ la cuvânt d. Dr. Areta Scalat, medic primar, ţinând o conferinţă despre «Desvotarea ginecologiei». Ultimul vorbeşte profesor Dr. Gheorghian, aducân mulţumiri preşeintelui care a dat un cadru solemn şedinţei; mulţumeşte colegilor şi în special d-ior raportori asigurând câ d sa va rămâne şi mai departe acelaş coleg, pe care cei mai mulţi îl cunosc de peste un sfert de veac. NO. 1444 SITUAŢIA EXTERNA Franţa şi Cehoslovacia au încheiat un tratat de alianţă defensivă Tratatul conţine următoarele puncte menţinerea statului european conform tratatelor de pace existente, respectarea tuturor angajamentelor internaţionale luate de aliaţi, împiedecarea restaurării pe tron a Germaniei a membrilor familiei Hohenzollrtf şi pe tronul Austriei sau Ungariei a membrilor familiei Habsburg, respectarea independenţei republicei austriace, colaborarea strânsă pentru refacerea economică a Europei, Franţa şi Cehoslovacia nu vor încheia o convenţie militară secretă, în schimb se va păstra un strâns contact între statele majore ale ambelor ţări aliate * * In Statele Unite s’au descoperit publicaţii bolşevice care aveau sâ prepare şi să proclame revoluţia în marea republică democratică. Aceste apeluri la revoluţie sânt date de vestitul agitator Zinoviev, sufletul marelui soviet rus. In urma acestor descoperiri guvernul american a respins orice propunere de tratative cu sovietele. * Anglia a început operaţiuni militare în Afganistan. O trupă britanică operează în munţi pentru a captura bandele afgane, care au asasinat mai mulţi ofiţeri englezi. In Grecia, ligile militare s-au disolvat în vederea sosirii lui Venizelos. Republicanii au făcut o declaraţie că consideră dinastia definitiv înlăturată. Venizelos va încerca să restaureze liniştea în ţară, constituind un guvern care va avea o majoritate puternică în parlament. O nouă calomnie Ziarul „Dreptatea* în Nr. 573 de 23 Decembrie a. c. sub titlul «In vino veritas» public un articol în care , după ce este decretată de cârciumă ordinarăi casa naţională (prăvălia românească) din Gura humorului, casă care, sub acoperişul ei fiind adăpostite trei societăţi culturale şi economice româneşti, e locali fetotaxe, ai litruror intelectualii românidin sraş şi judeţ — sunt calomniat în modul cel mai infam. Nu-i voi face „Dreptăţii“ cinstea de a-i da un răspuns la Calomniile debitate la adresa mea. Pentru primirea reparaţiei cuvenite m-am adresat însă justiţiei, după cum am făcut o şi în cazul Botoşana şi Voroneţ. Aceasta spre ştiinţa tuturor oamenilor de bună credinţa. Pref. jud. Gurahumorului C. Lepotieş, ----------------- ««'."------------------- Programul conferinţei Micei Antante Belgrad, 31 (Rador) — S-a stabilit următorul program al conferinţei Micei Antante: 9 Ianuarie; conferinţa preliminară şi bal la Palatul Regal; 10 Ianuarie: conferinţa, înainte şi după amiazi , seara; Canchet la ministerul de externe şi recepţia corpului diplomatic; 11 Ianuarie: recepţie şi masă la Palat, seara reprezentaţie de gală la Teatrul Naţional; 12 Ianuarie: bricnet oferit de preşedintele parlamentului şi închiderea lucrărilor. POIŢA Cuvântarea lui Or. DANUL rostită în fața spitalului central la înmormântarea lui Nicu Dracea Întristată adunare, In faţa rămăşiţelorpământeşti ale D-rului Dracea, inspectorul sanitar şi director al regiunei Vilia, noi medicii tuturor spitalelor din aceasta regiune nu plecăm cu smerenie şi Usâm să cada lacrimele noastre fierbinţi pe mormântul care se deschde. Durerea acestei clipe ne împietreşte fiinţa, ne stânge sifkiul şi emoţia nu ne îngadue să spunem tot ce inima ar vrea sa exprime. Cuminte frumoase , cuvinte de înâlţâre şi proslăvire a vieţei pamâ- ».'*a acestui suf.et nu vom putea găsi; ar pn vc^ de și reci frazele prin cari am încerca sa i. tiin la expresiunea în. 1 ă a acestui ideal * s: e suflet. Doctoru' Nicolae D acea avea toate ca, pe cari un om le poate râvni. Avea inteligenţă, a utere extraord nară de muncă, avea spiritul de , avea o rară erudţie şi cultură medicală şi dar mai presus de toate avea dumnezeescul jertfă şi divina bunatate.■ Omul nu e mare decât bunătate. Bunăţie este imboldul faptelor mari. Jine nu are in sifl acest har divin, nu poate face decât opere negative; din bunătatea omenească a izvorit tot ce vedem lucrat frumos de mâna şi de mintea omenească. Şi din sufletul Doctorului Dracea se revărsa atâta bunătate, atâta îngăduinţă pentru marele şi micele păcate omeneşti — el care nu avea nici unul, el cu sufletul nepohnit, el care nu cunoştea interesul personal, el care dispreţuia cu un profund desgust intriga meschină, el care avea pentru aceste nenorocite frământări supremul zâmbet iertător şi înţelegtor. De spiritul de jertfa al D-rului Dracea ce să mai vorbesc? Avem in faţa noastră icoana vie, vie de şi el e mort, căci el e icoana sfântă a jertfei, icoana vie a sublimei jertfe de sine. De ce D-lui Dracea stă aici în faţa noastră întins cu viaţa stânsâ, stânsă în floarea vârstei ? Stă fiindcă până în ultima clipă, până când braţul său slăbit, mintea lui luminată au putut sari mai ajute, a lucrat, a muncit pentru scumpa lui misiune, s’a trudt pe patul suferinţei cu lucrările regiunei până şi-a dat ultima sufare, până ’n preziua nopţii din urmă. Nu medicii spatelor din regiunea sa am avut pentru Doctorul Dacea, nu numai stima şi respectul ce să datoreze unui colegetins şi învăţat, dar mai aveam pentru el dragotea şi prietenia caldă, ce o cuceresc întotdeauna inimele mari şi generoase, ne simţeam atraşi sufleteşte de acest om în adevăr excepţional Vă puteţi da seama cât bine a făcut, câte suferinţe Lupeşti şi sufleteşti a alinat acest mare Doctor in cariera lui spitalicească. Şi-a iubit cu pasiune meseria nu numai pentru purele satisfacţii intelectuale — să mai vorbesc de cele materiale în faţa sufletului lui Dracea ? —ci pentru putinţa pe care meseia noastra o da celui care are th marea ei sa facă l neie, sa ai ne suferinţa, să potolească durerea. Ani Indelungaţi, cât a fost dresorul spitalului din Rădăuţi, toţi suferinzii săraci au cunoscut bine fa orele ştiinţei şi bunătăţii Drului Dracea Cine era mai iubit şi mai venerat ca ei în tot ţinutul Rădăuţilor? Prin toate locurile pe unde a călcat acest apostol a lăsat urma adâncă, a lăsat balsamul binefăcător al bunătăţii, al abnegaţiei şi al muncei neprihănită de vreun interes. Era un devotat şi un îndrăgostit al profesiei lui de medic de spital. Acolo sufletul lui găsea terenul prielnic pentru a-şi revărsa bunătatea, îngrijirea, mila pentru suferinzi, alinarea durerii şi necazului aproapelui. Căci D-rul Dracea nu ajuta numai cu sfatul, cu mâna, el, cel sărac de arginţi, ajuta şi cu bănui pe cel mai sărac decât el. Cât de scump trebue sa fi fost inimei lui acest apostolat de medic de spital!! Şi totuşi, când a fost chemat într’o funcţie superioară, unde inteligenţa şi puiiul lui sintetic şi larg văzător era necesar, atunci a făcut ce numai D-rul Dracea putea să facă, ci numai un spirit de sacrificiu pentru binele public, cum se vede în antichtate, putea să făptuiască, şi-a lăsat liniştea, modesta lui stare, bolnavii pe care-i iubea şi de care era iubi şi divinizat, prietenii şi legaturile sufleşti adânc înrădăcinate în inima lui şi a venit la Cernăuţi in Lintea administraţiei sanitare, o muncă, la stare materială reala, datorie însă şi la ... moarte. La moarte, dar şi ce sublim e că ştia sigur că venea la moarte, o înfrunta şi el omul timid şi, plăpând, care abia îndrăznia să-şi spună părerea lui — care întotdeauna era cea mai înţeleaptă — el care nu brava şi nu înfrunta pe nimeni, căci dispreţuia aşa de mult prostia şi răutatea omenească, el o înfruntă şi priveşte în faţa timp de aproape 6 luni «partea. Inima-i era bolnavă, viaţa întreagă a trăit, numai cu inima, trebuia sa moară tot prn inimă. Şii acest erou zace nemsufleţit intre patru scânduri în faţa noastră, rece, el care a fost încălzi numai de ideal, idealist în poezie, idealist în meserie, idealist în ut- rife