Glasul Bucovinei, ianuarie 1924 (Anul 7, nr. 1444-1463)

1924-01-03 / nr. 1444

Pig. 2 sionarea gradelor inferioare din armată. Introducerea unui articol adiţional în legea pentru organizarea O­perei Române din Bucureşti. Prelungirea mandatelor comisiunilor interimare din Ardeal, până la votarea le­gei administrative. Trecerea institutului Meteorologi de la min­sterul agrculturei la m­iisterul instrucfiunei Modificarea articolelor 94, 95 și 96 d­e legea minelor, cu hcepere dela 1 Ianuarie 1923. Modificarea legei contabilitatei generale a Statului privitor la lichidarea platilor.­ Acordarea de avansuri provizorii pensiona­rilor din Ardeal. Deslipirea şi alipirea unor comune din judetul Colj. D. preşedinte mulţumind d-lor sen­iori pentru munca rodnica depusă, le urează sărbători fericite (Vii şi entusiaste aplauze). Şedinţa se r­dică la ora 5.30, anunţându-se cea viitoare pentru ziua de 28 Ia­nuarie 1924. tti si Mnlsli psih sili Direcţiunea generală a contabilităţii din ministe­rul di istruct­e aduce la cunoştinţa membrilor corpului didactic, că aviz­­e şi ordonanţele pentru salarii au fost suprimate. Pe viitor aceste plăţi se vor face de admi­nistraţiile financiare, în baza buge­tului şi în urma vizei delegatului ministerului din judeţul respectiv. Acest delegat, va fi inspectorul şef şcolar pen­tru jud­eul în care se află reşedinţa inspectora­tului. Pentru celelalte judeţe se va fixa ulterior. Pentru Universităţi delegatul ministerului este rectorul Universităţii — ....... . * © • ■"■mi"....N­­ ii Cronica teatrală „De-aş fi rege“, operă comică in 3 acte de A. Adam A fost jucată până acum de 3 ori în aceasta sesiune şi de tustrele ori publicul s’a grăbit să as sta un număr mare la reprezentare. Nici nu se putea a­­minteri, pentru ca în timpul celor 3 acte şi-i dat să în­cerci cele mai frumoase senzaţii vizuale şi audi­tive. Muzica f­umoasa se împleteşte cu fermecătoare decoruri. Cu piesa aceasta artiştii companiei Leonard au înregistrat încă un remarcab­­ succes. Munca se­rioasa şi la­­ răgaz nu se poate sa nu culeagă suc­cese. Şi arti ’a lui Leonard muncesc cu râvnă la re­petiţiile cari nils3lp rigulst tataie aspsân2.r­wDe­?s^;,j0“ge« are un subiect de basm, care se ter­mina şi o fericită realitate: dragostea pesca­rului Zeforis primeşte în cele din urmă un râspun­s afirmativ de la princesa Nemeea, s.'.re nefericirea prin­ţului Kador. D-na Boty a susţinut cu aceeaş înde­mânare de ma­i talent rolul pricesei Nemeea. D Petrovicescu a interpretat pe regele Mouroul precs şi călduros. D M.rmescu în rolul lui Zefon­s a rea­lizat, credem, cea mai completă ere­ţie a sa D. Ste­­lian Mandy cu simpaticul d sale bas 1 a interpret­at pe prinţul Kador cu fineţă şi pricepere. D-ni Ţu­­ţuianu a surprins deosebi de plăcut în rolul Zen­dei, sora lui Ziforis. A fost cea mai ireproşabilă prost­­ie a d-sale, D. Timica bine ca de obicei. Restul inter­­preţlor n’a lâ­sat nimic de dor­it. Costumele frumoase şi bogate, corul disciplinat şi exact. In clipa când pes­ajul a adormit dorind sâ fie rege, corul a fo­t de un raptar­efe­t. Compania Leonard ne dă arta de cel mai select soiu. Br. VLAMUL BUCOVINEI* Inspecţia medicală a Muncii De la Societatea Naţiunilor primim spre publicare următoare­le: Cu ocazia examinării de către Conferinţa inter­naţională a Munc­i (Sesiunea 5 a) a «principiilor gene­rale de inspecţie a muncii» Biroul internaţional al Muncii din Geneva a publicat un raport comparat asup­r organizării şi funcţionării inspecţiei medicale. Pentru prepararea acestui raport a fost redactat un chestionar care privea cele mai importante atribu­­ţiuni actuale sau posibile într’un asemenea serviciu, şi care a fost adresat tuturor statelor cari sunt mem­bri ai Organizaţiei Internaţionale a Muncii şi posedă un serviciu de inspecţie medicală sau au luat măsuri pentru a asigura colaborarea medicilor la inspecţia muncii. Răspunsurile care au permis elaborarea sus­­numitului raport proveneau de la următoarele ţări : Afr­ica de Sud, Anglia, Austria, Australia, Belgia, Ca­nada, Cehos­ovacia, Elveţia, Franţa, Germania, Gre­cia, Italia, Japonia, Norvegia, Polonia, Serbia, Suedia, Ţările de Jos şi Ungaria. Pe lângă aceasta s- a putut obţne infor­maţii oficioase asupra inspecţiei medicale a muncii în Rusia. Cea mai mare pace a raportului e consacrată expunerii asupra organizării serviciilor oficiale de ins­pecţie medicală a muncii: situaţia administrativă, or­ganizaţia, numirea şi atribuţiile inspectorilor medici, med­ci consilieri, servicii locale de inspecţie, coi­sin sau comitete consultative. Una din atribuţiunile ins­pectorilor medici formează obiectul unui capitol spe­cial, anume aceea care priveşte lupta contra mala­dilor profesionale, descoperirea şi declararea lor. Un tablou dă­­­sta maladiilor profesionale cu declaraţie obligatorie şi asimilate cu accidentele muncii. Raportul se termină printr’un expozeu asupra pregătirii tehnice a inspectorilor medici şi asupra mo­­nficarilor de adus sistemelor actuale de inspecţie me­dicală a muncii- Societatea ştiinţifică medicală in ziua de 28 Decembrie a. c. s’a ţinut in sala mare din casa medicilor o şedinţă plenară a sp­on­taţii ştiinţ­ifce medicale sub preşidenţia d­lui Dr. Steuermann Primul a luat cuvântul d. preşedinte, vor­bind despre ireparabila pierdere a şefului serviciului sanitar Dr. Nicu Ducea, care s’a dus dintre cei vii in floarea vieţii, când se găsea în avântul cel mai mare al activităţii. Fe­leită apoi, în numele sa fetaţiî pe directorul Maternităţii d. prof. Dr. Oct. Gheorghian cu ocazia aniversarii a 25-a dela promoţie. D. Dr. Pauliuc­ Burlă, medic primar, dă lămuriri interesante asupra câtorva cazuri rare de operaţi e­xecutată de d-sa cu splendid succes. D. Dr. I. Fili­­p Novici jun., medic primar, face o expunere detailata asupra desvoltârii chirurgiei generale în Bucovina, trecând în revistă pe toţi pionerii d­e trecut ai a­­cestei ramuri de ştiinţă. Urmeazâ la cuvânt d. Dr. Areta Scalat, medic primar, ţinând o conferinţă des­pre «Desvo­tarea ginecologiei». Ultimul vorbeşte­­ profesor Dr. Gheorghian, aducâ­n mulţumiri preşe­­intelui care a dat un cadru solemn şedinţei; mulţu­meşte colegilor şi în special d-ior raportori asigu­rând câ d sa va rămâne şi mai departe acelaş coleg, pe care cei mai mulţi îl cunosc de peste un sfert de veac. NO. 1444 SITUAŢIA EXTERNA Franţa şi Cehoslovacia au încheiat un tratat de alianţă defensivă Tratatul conţine următoarele puncte menţinerea statului euro­­pean conform tratatelor de pace existente, res­­pec­tarea tuturor angajamentelor internaţionale luate de aliaţi, împiedecarea restaurării pe tron a Germaniei a membrilor familiei Hohenzollrtf şi pe tronul Austriei sau Ungariei a membrilor familiei Habsburg, respectarea independenţei republicei austriace, colaborarea strânsă pentru refacerea economică a Europei, Franţa şi Ceho­slovacia nu vor încheia o convenţie militară secretă, în schimb se va păstra un strâns con­tact între statele majore ale ambelor ţări aliate * * In Statele­ Unite s’au descoperit publicaţii bolşevice care aveau sâ prepare şi să proclame revoluţia în marea republică democratică. A­­ceste apeluri la revoluţie sânt date de vestitul agitator Zinoviev, sufletul marelui soviet rus. In urma acestor descoperiri guvernul american a respins orice propunere de tratative cu so­vietele. * Anglia a început operaţiuni militare în Afganistan. O trupă britanică operează în munţi pentru a captura bandele afgane, care au asasinat mai mulţi ofiţeri englezi. In Grecia, ligile militare s-au disolvat în vederea sosirii lui Venizelos. Republicanii au făcut o declaraţie că consideră dinastia defini­tiv înlăturată. Venizelos va încerca să restau­reze liniştea în ţară, constituind un guvern care va avea o majoritate puternică în par­lament. O nouă calomnie Ziarul „Dreptatea* în Nr. 573 d­e 23 Decembrie a. c. sub titlul «In vino veritas» public un articol în care , după ce este decretată de cârciumă ordinarăi casa naţională (prăvălia românească) din Gura humo­­rului, casă care, sub acoperişul ei fiind adăpostite trei societăţi culturale şi economice româneşti, e locali fetotaxe, ai­ litru­r­or intelectualii români­­din sraş şi judeţ — sunt calomniat în modul cel mai infam. Nu-i voi face „Dreptăţii“ cinstea de a-i da un răs­puns la Calomniile debitate la adresa mea. Pentru primirea reparaţiei cuvenite m­-am adresat însă jus­tiţiei, după cum am făcut o şi în cazul Botoşana şi Voroneţ. Aceasta spre ştiinţa tuturor oamenilor de bună credinţa. Pref. jud. Gurahumorului C. Lepotieş, ----------------- «­«'."-------------------­ Programul conferinţei Micei Antante Belgrad, 31 (Rador) — S-a stabilit următorul program al conferinţei Micei Antante: 9 Ianuarie;­ conferinţa preliminară şi bal la Palatul Regal; 10 Ianuarie: conferinţa, înainte şi după amiazi , seara; Canchet la ministerul de externe şi recepţia cor­pului diplomatic; 11 Ianuarie: recepţie şi masă la­ Palat, seara reprezentaţie de gală la Teatrul Naţio­nal; 12 Ianuarie: bricnet oferit de preşedintele par­lamentului şi închiderea lucrărilor. POIŢA Cuvântarea l­ui Or. DANUL rostită în fața spitalului central la înmormântarea lui Nicu Dracea Întristată adunare, In faţa rămăşiţelor­­pământeşti ale D-rului Dra­cea, inspectorul sanitar şi director al regiunei Vili­a, noi medicii tuturor spitalelor din acea­sta regiune nu plecăm cu smerenie şi Usâm să cada lacrimele noas­tre fierbinţi pe mormântul care se desch­de. Durerea acestei clipe ne împietreşte fiinţa, ne stânge sifk­iul şi emoţia nu ne îngadue să spunem tot ce inima ar vrea sa exprime. Cuminte frumoase , cuvinte de î­nâl­ţâre şi proslăvire a vieţei pamâ- ».'*a acestui suf.et nu vom putea găsi; ar pn vc^ de și reci fra­zele prin cari am încerca sa i. tiin la expresiu­­nea în. 1 ă a acestui ideal * s: e suflet. Doctoru' Nicolae D acea avea toate ca, pe cari un om le poate râvni. Avea inteligenţă, a utere extraord nară de muncă, avea spiritul de­­ , avea o rară erud­­ţie şi cultură medicală şi­­ dar mai presus de toate avea dumnezee­scul jertfă şi divina bu­natate.­­■ Omul nu e mare decât bunătate. Bunăţie este imboldul faptelor mari. Jine nu are in si­fl­­ acest har divin, nu poate face decât opere negative; din bunătatea omenească a izvorit tot ce vedem lu­crat frumos de mâna şi de mintea omenească. Şi din sufletul Doctorului Dracea se revărsa atâta bunătate, atâta îngăduinţă pentru marele şi micele păcate ome­neşti — el care nu avea nici unul, el cu sufletul ne­­poh­nit, el care nu cunoştea interesul personal, el care dispreţuia cu un profund desgust intriga meschină, el care avea pentru aceste nenorocite frământări su­premul zâmbet iertător şi înţeleg­tor. De spiritul de jertfa al D-rului Dracea ce să mai vorbesc? Avem in faţa noastră icoana vie, vie de şi el e mort, căci el e icoana sfântă a jertfei, icoana vie a sublimei jertfe de sine. De ce D-lui Dracea stă aici în faţa noastră în­tins cu viaţa stânsâ, stânsă în floarea vârstei ? Stă fiindcă până în ultima clipă, până când braţul său slăbit, mintea lui luminată au putut sari mai ajute, a lu­crat, a muncit pentru scumpa lui misiune, s’a trud­t pe patul suferinţei cu lucrările regiunei până şi-a dat ultima suf­are, până ’n preziua nopţii din urmă. Nu medicii sp­­atelor din regiunea sa am avut pentru Doctorul D­acea, nu numai stima şi respectul ce să datoreze unui coleg­­­etins şi învăţat, dar mai aveam pentru el drag­otea şi prietenia caldă, ce o cuceresc întotdeauna inimele mari şi generoase, ne simţeam atraşi sufleteşte de acest om în adevăr excepţional Vă puteţi da seama cât bine a făcut, câte su­ferinţe Lupeşti şi sufleteşti a alinat acest mare Doc­tor in cariera lui spitalicească. Şi-a iubit cu pasiune meseria nu numai pentru purele satisfacţii intelectuale — să mai vorbesc de cele materiale în faţa sufletului lui Dracea ? —ci pentru putinţa pe care mese­ia noastra o da celui care are th marea ei sa facă l neie, sa ai ne suferinţa, să potolească durerea. Ani Inde­lun­gaţi, cât a f­ost dresorul spitalului din Rădăuţi, toţi suferinzii săraci au cunoscut bine fa orele ştiinţei şi bunătăţii D­rului Dracea Cine era mai iubit şi mai venerat ca ei în tot ţinutul Rădăuţilor? Prin toate locurile pe unde a călcat acest apos­tol a lăsat urma adâncă, a lăsat balsamul binefăcător al bunătăţii, al abnegaţiei şi al muncei neprihănită de vre­un interes. Era un devotat şi un îndrăgostit al profesiei lui de medic de spital. Acolo sufletul lui găsea terenul prielnic pentru a-şi revărsa bunătatea, îngrijirea, mila pentru sufe­rinzi, alinarea durerii şi necazului aproapelui. Căci D-rul Dracea nu ajuta numai cu sfatul, cu mâna, el, cel sărac de arginţi, ajuta şi cu bănui pe cel mai sărac decât el. Cât de scump trebue sa fi fost inimei lui acest apostolat de medic de spital!! Şi totuşi, când a fost chemat într’o funcţie superioară, unde inteligenţa şi puiiul lui sintetic şi larg văzător era necesar, atunci a făcut ce numai D-rul Dracea putea să facă, ci numai un spirit de sacrificiu pentru binele public, cum se vede în antich­tate, putea să făptuiască, şi-a lăsat liniştea, modesta lui stare, bolnavii pe care-i iubea şi de care era iubi şi divinizat, prietenii şi le­gaturile sufl­­eşti adânc înrădăcinate în inima lui şi a venit la Cernăuţi in Lintea administraţiei sanitare, o muncă, la stare materială rea­la, datorie însă şi la ... moarte. La moarte, da­r şi ce sublim e că ştia sigur că venea la moarte, o înfrunta şi el omul timid şi, plăpând, care abia îndrăznia să-şi spună părerea lui — care întotdeauna era cea mai înţeleaptă — el care nu brava şi nu înfrunta pe nimeni, căci dispre­ţuia aşa de mult prostia şi răutatea omenească, el o înfruntă şi priveşte în faţa timp de aproape 6 luni «partea. Inima-i era bolnavă, viaţa întreagă a trăit, numai cu inima, trebuia sa moară tot prn inimă. Şii acest erou zace nem­­sufleţit intre patru scânduri în faţa noastră, rece, el care a fost încălzi numai de ideal, idealist în poezie, idealist în meserie, idealist în ut- rife

Next