Glasul Bucovinei, februarie 1924 (Anul 7, nr. 1464-1486)
1924-02-01 / nr. 1464
mi"• ■ Telefon M-rwlei Numărul 2 Lei Cernăuţi, Vineri 1 Februarie 1924 Redacţia şi Administraţia Cernăuţi, No. 33, Strada Domnească No. 33 Se primesc numai articole iscălite. Manuscrisele nu se înapoiază. TlPOCBlFlcti Telefon ftf Nr 1464 ANUNŢURI Şl RECLAME sa calculează după tarif şi se primesc la administraţie. Strada Domnească No. 33 Pentru inserare In interiorul ziarului se vrdi taxa cu 60*/» Forul de Judecată la Cernăuți. ABONAMENTUL: H n iui 3S® tei, pe Vz an 200 Iei, pe trei luni 100 lei, pentrufanii zilnic: pe un an 200 lei, pe l/s an 120 iei, pe trei luni 00 lei. Numai numărul de Duminică: pe un an 80 lei, pe *\ an 50 lei, pe trei luni 30 lei. Pentru străinătate pe un an 800 lei, pe ‘/a an 400 lei. Plătite se fac la sediul ziarului. imys&s&iRiffi-fim ■PwMfrmM jt Hirt... Willi in vederea deschderii parlamentului opo■tipa ţine iarăş întruniri pentru a-şi spune cuvântul în chip zgomotos. Nici la Turnu Severin, la naţionalii pogoriţi la tachişti, nici un cellalt colţ al ţării, la Iaşi, unde ţărăniştii s’au bucurat intr’o întrunire publică de intrarea d-lui Matei Cantacuzino în partidul lor, n’au lipsit violenţele obicinuite de limbagiu, ameninţările la adresa guvernului, războiul cu „camarila“, promisiunile de răsturnare a guvernului şi alte lucruri atât de obicinuite la opoziţia grăbită să guverneze. Şi într’un loc şi într’altul, după puţină istorie, indispensabilă se vede la astfel de prilejuri opoziţioniste, s’au făcut unele declaraţii care, dacă nu aduc ceva importam, nici .iii dovedesc că ar fi pe cale de a se forma faimosul „bloc“ menit să cucerească puterea. D. Mhai Popovici, la Turnu-Severin, şi-a amintit ca prin minune de sacrificiile fraţilor dn vechiul Regat pentru desrobire, chiar şi d. Maniu — In deosebire de d. Vaida — a admirat (ce-i drept cam târziu) jertfele de sânge ale acestora şi a făcut şi o declaraţie de dragoste faţă de poporul din vechiul Regat, făcând subtila deosebire între popor şi oligarhie (pe care n’a putut-o birui cu îndelungatele sale „pertractări“). Şi d. M. Popovici şi d. Maniu deplâng soarta văduvelor, orfanilor şi invalizilor, uitând că şi d lor au fost la guvern, prin urmare în stare de a le ajuta. Ar fi fost păcat să nu verse câte o lacrimă şi pentru slujbaşi. Este aşa de puţin costisitor lucrul acesta încolo generalităţi şi declaraţii vagi. Ici colea câte puţină filosofie politică, guvernul actual conduce ţara prin silnicie şi fraudă, în locul popularităţii“. Ce eronată trebuie să fie, credinţa acelora cari cer de la un guvern alte calităţi decât popularitatea, care, se ştie, de guvernare ne-a dat.. In conformitate cu teoria deci, domnul Maniu se mândreşte cu încrederea poporului pentru că «în cele două guvernări, partidul naţional şi-a păstrat linia de conduită corectă», ajunge însă la concluzia că „de cinci ani dela războiu nu s’a făcut nimic pentru refacerea gospodăriilor“. Auditoriul va fi primit cu satisfacţie admirativă această declaraţie, fiind pe deplin lămurit şi asupra activităţii celor «două guvernări» .. In sfârşit şeful partidului naţional face declaraţia războinică că membrii lui vor duce lupta «însoţiţi sau izolaţi», îndulcind imediat insă ameninţarea din urmă la adresa restului opoziţiei cu cuvintele „deşi am dori orice colaborare în marginile principiilor noastre“. De constituţie, de abţinere din parlament, de un program pozitiv de guvernare, nici un cuvânt. La Iaşi ţărăniştii au fost mai vioi, s’au înduioşat pentru boerul, trecut prin atâtea partide, fiindcă şi-a aflat în fine locul stabil, nădăjduesc dânşii şi fiind deplin convins de aceasta în acele clipe d. Mateiu Cantacuzino însuşi. D-l Mihalache, violent, s’a luptat cu multă vervă contra camarilei, a apelat la studenţi să intre în partdul ţărănist ( democraţia cea nouă pe semne ne mai cerând ca studenţii să stea la carte), a vorbit chiar de «voinţa naţională», în Iaşi bineînţeles, la Cernăuţi este alt cântec de dragul d-lui Krakalia. D-l Lupu, temându-se ca să nu pierdem Basarabia şi Bucovina, cum s’a «decapitat» Banatul prin actualul guvern, care a executat numai tratatul de pace iscălit de guvernul în care d-l doctor era ministru de interne, a apelat şi d-sa la studenţi să intre în partid. Căci ţărăniştii nu potlupta contra "Evreilor, ci sunt pentru «solidaritatea pe clase a elementelor muncitoare». Pentru a pregăti unirea opoziţiei, la Turnu-Severin în aceeaşi vreme se cerea «armonizarea claselor». D-l Madgearu a cerut o nouă constituţie, iar d-l M. Cantacuzino a lăudat acea constituţie «pe care poporul o concretizează prin muncă, sacrificii şi suferinţi» şi în conformitate cu care ar fi şi principiile ţărăniste. La Turnu-Severin d-l Maniu era convins că va impune vremea, la Iaşi d-l Mihalache, care n’a mai apelat la colaborare,era convins că-i vor impune alegerile. In acelaş timp cu mai puţin tapaj aderenţii domnului Argetoianu .se pregătesc sa intre în Cameră şi Senat. Vor face, zice-se, o declaraţie contra guvernului, dar vor lua parte la desbaterile parlamentare. Şi vor veni cu ceva: vor aduce un program al lor economic. Naţionaliştii democraţi îşi vor urma, fără îndoială, tradiţionala lor opoziţie cuviincioasă. In fine averescanii, acum abţinându-se fără voie de la lucrările parlamentului, trecând parlamentarii de partea dlui Argetoianu, îşi pregătesc, conform cu ultimele ştiri venite de la Bucureşti, după îmbucătăţirea partidului, o soartă şi mai puţin vrednică de invidiat. Căci ce poate fi mai puţin oportun pentru un partid în România decât apropierea sau chiar fuziunea cu elementele, odinioară credincioase lui Mackensen ! Unii din opoziţie se sbat deci pentru a nu muri (deşi nici Ludendorff nu poate fi salvator pentru dânşii), alţii se încântă de fraze şi ameninţări ieftine. Şi pe când aceştia din urmă aşteaptă «să-i impue vremea» sau să-i «impue alegerile», guvernul îşi merge calea sa sigură. Un număr de proiecte de legi dintre cele mai importante vor fi desbâtute în actuala sesiune. Nci frază, nici zgomot, dar mai ales nici orbecăiri în dreapta şi în stânga O reformă atât de cuprinzătoare, cum se aşteaptă cu drept cuvânt de la acest guvern, reclamă o îndelungată experiență , o hotărâre nestrămutată de a urma pe drumul început. Stăruinţa cu care-şi urmează Guvernul această cale ne arată că ne apropiem de epoca de normalizare. Şi aceasta nu poate fi decât spre folosul ţării, oricât s’ar impacienta o opoziţie neastâmpărată, dar sterilă. R. Gândea. Inspectarea băncilor noastre săteşti şi a Centralelor lor Miercuri în 16 Ianuarie a.c. a sosit la Cernăuţi d. Inspector general Enescu delegat de Casa Centrală a Băncilor populare din Bucureşti să facă inspecţie tuturor cooperativelor noastre de credit (băncilor populare) ca şi Centralelor acestora, fără deosebire de caracterul naţional al organisaţiunilor lor. D. Inspector general Enescu are în special misiunea să adune tacite datele privitoare la gestiunea şi situaţiunea actuală a băncilor noastre populare şi a Centralelor lor. Se impune deci ca toate bănile săteşti şi tot aşa şi diferitele Centrale să-şi închee de urgenţă bilanţurile. Vom reveni în curând în amănunte asupra felului în care se va face această inspecţie. Deocamdată ţinem să lămurim pe toţi conducătorii organizaţiilor vizate că această inspecţie e un îmbujorător început de intrare în legături directe cu Bucureştii a organizaţiunilor noastre cooperatiste de credit şi că de pe urma cunoaşterii exacte a băncilor noastre săteşti, cunoaştere ce se va mijloci astfel la Bucureşti, numai bine poate să resulte pentru cooperaţia de credit şi economii din Bucovina. Să dăm deci cu toţii cel mai larg concurs d-lui inspector general Enescu, aăci, servind instituţia ce l-a delegat, servim înseşi interesele băncilor noastre populare. ■■■■ ■ " , • • • » — ■ .........................■■ Situaţia din Bucovina D. ministru Nistor a făcut unui redactor al ziarului «Viitorul» foarte importante declaraţii asupra vieţii economice şi financiare precum şi asupra raporturilor dintre România şi mictorităţile etnice din Bucovina. Iată ce citim în oficiosul guvernului: După ultimul consiliu de miniştri, am rugat pe d. prof. Nistor, ministrul Bucovinei, să expună situaţia din această parte a ţării, pentru cititorii ziarului nostru. D-sa s’a executat cu multă bunăvoinţă şi ne-a făcut o dare de seamă amănunţită, privind Bucovina sub toate aspectele. Iată în rezumat ce ne-a declarat d. ministru Nistor: S-a îmbunătăţit situaţia materială a preoţimei Boala I. P. S. S. Mitropolitului nostru Repta, neîndreptându-se în ultimul timp, conducerea acestei dieceze a trecut, cu aprobarea Sf. Sinod şi a ministerului cultelor, pe seama P. S. S. Arhiereul Ipolit Vorobchievici. Bineînţeles măsura a urmărit numai bunul mers al Bisericii şi autoritatea. P. S. S Repta n’a suferit prin ea nici o ştirbire. Bugetul fondului bisericesc a trecut prin ultimul consiliu de miniştri şi va fi publicat în cursul acestei săptămâni în «Monitorul Oficial“. [ Prin noul buget se satisfac într'un mod cu mult mai accentuat nevoile îndreptăţite ale personalului lor-