Glasul Bucovinei, martie 1924 (Anul 7, nr. 1487-1512)

1924-03-01 / nr. 1487

i­l No. 1487 Intre Anglia şi Germania Germania ceruse nu de mult intrarea în Liga Naţiunilor, în care încă nu e pri­mită, şi alcătuirea cu ajutorul Angliei a unei bănci engleze germane, care să-i dea Ger­maniei banii de cari aceasta are trebuinţă pentru hrănirea muncitorimii sale. Şeful gu­vernului englez n’a primit însă propunerea guvernului german, ca o comisie englezo- germană să se întâlnească în Londra pentru a se sfătui asupra cererilor (germanilor. Din Franţa Un fruntaş al politicei franceze a făcut declaraţii foarte însemnate cu privire la po­litica franceză faţa de celelalte ţări. Frunta­şul politic francez a spus că politica Franţei faţă de străinătate domneşte peste politica lăuntrică. Franţa este gata­ să stea de vorbă cu Germania, dar numai luând ca temelie pentru orice sfătuiri, contractul de pace şi rapoartele delegaţilor din toate ţările inte­resate E nevoie ca Germania să simtă, că ţă­rile din Europa îşi strâng din nou legăturile şi că sunt hotărîte să păstreze pacea în lu­me. Franţa, care acuma este mai tare ca totdeauna, trebue să se folosească de cin­stea ei ca ţară a libertăţii spre a risipi vor­bele nedrepte, ce se ţes cu rea credinţă, pentru a arăta că Franţa este acuma ţara, unde stăpânesc militarii, pe când de fapt ea este o ţară ce doreşte numai­ pacea. Franţa doreşte ca Germania să-şi revie în fire şi să scape de sub stăpânirea unor anumiţi oa­meni, dornici de răsbunare cruntă, şi să pă­şească pe calea libertăţii. În Anglia muncitorii încă tot nu voiesc să lucreze Vreo 5000 muncitori de la fabricele de corăbii din Southampton (Anglia) au lăsat lu­crul. Sfătuitorii şi conducătorii muncitorilor îi sfătuiesc să primească propunerile făcute pen­tru încheierea certei dintre patroni (proprie­tarii fabricelor) şi muncitori. Aceştia din urmă însă nu voiesc să ştie nimica de aceste pro­puneri. Rusia şi înarmările La sfatul pentru stăvilirea înarmărilor, ce se ţine tocmai acuma, trimisul Rusiei bolşe­vice a declasat, că aşa cum stau astăzi tre­burile în Europa, Rusia este silită să se gân­dească şi mai mult la apărarea coastelor sale prin vase de război, puternice şi numeroase, încă odată şi-au arătat arama bolşevicii, cam­ mereu trâmbiţă în lumea larga, că ei nici că se gândesc la războiţi Căci ce i bun pentru apărare, e bun şi pentru atac! Troţchi i-a pălmuit pe Zinoviev Intre căpiteniile bolşevicilor pare să fi dat dihonia, de când a murit Lenin. Chiar şi ga­ 3 wi 0 H n* »s «h 0 Î M « m i t­mai Dumnezeu sâ-i ţie ziieie nănaşului, că el m’a fă­cut om ca lumea; el m’a făcut să am­ oleacă de stare şi mare lucru munca, sâ ştii dimineaţa. Şi prinse a-mi spune multe. Mă uitam la dânsul cum vorbeşte cu bunătate. Avea câte odată lacrimi în ochi, când se uita la moşioara lui, o grădină acum. * M’aş putea­ lua la întrecere cu orice grădinar, urmă el. Căci să ştii un lucr­u: în ceasurile de răgaz nu stau degeaba, iarna mai ales, după îndemnul nă­naşului şi al părintelui, prin cărţulii caut şi găsesc fe­lurite sfaturi de gospodărie cu care să-mi împlinesc tot ce se cer unui bun gospodar.. . Din vorbă în vorbă ajunserăm la bordei Moşu Manole, gata de p­ecare, sfătuia cu nevasta grădina­rului. Când ne simţi, se uită spre mine şi zise: «Cred că eşti mulţumit! De-acu putem pleca.» Şi pe faţa lui trecu ca un zâmbet de plăcere sufle­tească, pe care unii oameni îl încearcă numai câteodată în viaţa lor. Intorcându-mă pe drumul pe care venisem, gân­durile îmi erau altele. In fiinţa mea se făcuse o tă­cere adâncă, de mi se auzeau bătăile inimii. Pe şesul întins nu simţeam adierea vântului, numai mirosul fâ­nului cosit ii simţeam. Dumnezeu parcă îşi coborîse harul său pe locurile acestea unde trăiau şi oameni vrednici cari se înţeleg şi pecetluise pe fruntea lui moşu Manole trei brăzdaturi de adâncă înţelepciune, iar în ochii lui verzi bunătate fără margini. «Gazeta Satelor». Vasile Siminoc « !« • I GLASUL BUCOVINEI zetele ruseşti vorbesc de întâmplarea din 2 ianuarie oh­.., când Troţchi, căruia i se adu­ceau învinuiri de către Zno­ky, alt mare şi­­semnat şef bolşevic, în plin comitet al co­misarilor, că el (Troţchi) ar fi făcut unele des­tăinuiri unor oameni nechemaţi, i-a tras două palme zdravene lui Zinoviev. Frumoase tre­buie să fie şedinţele comitetului înalţilor co­misari ai Rusiei bolşevice. Se zice, că după această ispravă Troţchi ar­ fi părăsit Moscova şi ar petrece în trenul său blindat (pardosit cu table de oţel) într’o gară din apropierea Moscovei. ... ■■■ t « * —n»M­i—i­r..­ Pag. ÎNPOFtnfiTiUNI b­ear M. S. Regina la Sicilia Regina României a sosit la Palermo in Sicilia. Aice i s'a fâcut o primire frumoasa şi plină de căldura Dele Palermo M. S. Regina pleacă la Neapole. Preţul banilor La Paris francul francez s’a vândut cu 8 lai. La bursa din Zürich (Elveţia) leul nostru a avut un preţ de 3 centime şi 5. Dolarii s-au plătit în Bucureşti cu 191 Lei. Serată mascată Sâmbătă 1 Martie cu orele 10 va avea loc în palatul Comandamentului Diviziei a 8-a, strada Ge­neral Mircescu No. 19, o serată mascată-costumate Lămurirea Constituţiei Constituţia este temeiul tuturor legilor, cari se fac spre binele ţârii. Nici o lege nu se poate face fară regulele din Constituţie. Ea se mai cheamă legea legilor şi ne arată drepturile pe care le are fiecare om şi datoriile ce trebue să le îndeplinească faţă de ţară. Ne arată care sunt puterile Statului, cum se mâ­­nuesc banii din visteria ţării şi alte lucruri, pe cari ar trebui să le ştie fiecare bun român. D. Artur Moro­­vei a scos de sub tipar o cărticică despre Constituţie şi vă dăm sfatul să o cumpăraţi. Ea costă numai 3 lei. Se poate comanda de la societatea de tipărit cărţi numită «Cartea Românească» din Bucureşti, Bulevar­dul Academiei No. 3. Vagon uriaş sburană in Anglia se lucrează la un aeroplan (maşină de sburat) uriaş în care se vor pune 3 motoare. Fiecare motor va avea o putere de 1600 de cai. Cu puterea acestor 3 motoare, aeroplanul acesta va duce pe sus un vagon, în care să încapă o sută de călători. Oa­menii învăţaţi cred că astfel de maşini uriaşe n’ar mai avea de suferit din pricina vânturilor mari din văz­duh. Mintea omenească a ajuns aşa de departe cu is­codirile ei, că peste puţină vreme vom călători pe ae­roplane mai bine decât cu trenul. Un hoţ se îndură Un preşedinte al unei societăţi de binefacere din New-York, a adunat pentru băieţii orfani, 15 000 do­lari, pe cari i a dus cu un automobil acasă. Pe drum însă o bandit de tâlhari i-a ieşit înainte şi a voit sâ-i fure banii. Preşedintele ie-a explicat câ sunt banii a­dunaţi pentru orfani şi a încheiat cu cuvintele: «Lua­­ţi-i dacă aveţi inimă». Bandiţii s’au înduioşat atât de mult la auzul acestor cuvinte, încât i-au lăsat banii şi au mai dăruit şi ei 10 dolari. Unde-s multe coruri in Banat sunt cele rf­ai multe soc­etăţi corate­ din întreaga ţară. Prin sate, la toate petrecerile, horile, dar mai ales la slujba bisericească auzi coruri din să­teni şi sătence, aşa de bine pregătite, in­cât ascul­tându-le te simţi înălţat cu totul. Ce bine ar fi dasa aceasta ar fi urmata şi de celelalte sate din ţara noas­tră. Sunt puţine satele unde învăţătorii şi preoţii au coruri ţărăneşti. De la „Academia populară“ Rădăuţi Duminică 2 Martie c, *va vorbi la Rădăuţi in sala «Academiei populare» di prof­es­or C. Log­in des­pre »Poezia Bucovica”. Un leac care scoate din om adevărul Un doctor american Dr. House a făcut un leac fără pereche până acum. Dacă ai prins un tâlhar sau un ucigaş şi el nu vrea să spue fapta lui, doctorul îl adoarme apoi îi picură în sânge prin un ac ce i se vâră fie sub piele câteva picaturi din leac­ul acesta minunat. Leacul acesta are o putere mare asupra creerului şi a părţilor vorbirii celui adormit şi îl face să spue tot ce ştia despre el însuşi şi despre totul ce ţinea ascuns cu zece lăcuţî. Împrejurul celui ador­mit cu leacul aceste stau pe lângă doctori, şi judecă­tori, iar el se spovedeşte in faţa lor în somn Ştirea asta despre leacul m­­inat a vărît în sparieţi pe toţi tâlharii şi răufâcitorii. Ştiinţa asta dacă s’a des voita, credem că ar aduce mult bine pe lume, căci am scăpa mai degrabă de atâţia răi de câri îl plină lumea. Se samănă bumbac şi în ţara noastră Faptul că bumbacul s’a scumpit aşa de tare, i-a îndemnat pe unii domni agricultori să încerce, dacă nu s’ar putea sămăna şi la noi bumbacul aşa ca în America. Acuma ne vin ştim­ din ţară că încercarea asta a fost cu noroc, acei cari au sămanat au avut un câştig frumos. Trebue să ştiţi, că bumbacul se samănă la fel şi în acelaşi timp ca păpuşoiul şi cere cam tot aceeaş muncă. Avem nădejde câ de acum înainte om avea şi noi bumbacul nostru şi n’om mai trebui să-l cumpărăm din ţări străine. Un urs sburător Să ştiţi câ nu e vorba de un urs cu aripi, ci de un urs care a făcut cu aeroplanul o călătorie de 4 ore. Prinsă în nişte păduri din Manonan (Canada), dihania a fost dusă cu mare greutate intr’o căruţă până la un loc unde stau aeroplane. Aici ursul a fost urcat pe un aeroplan mare şi apoi legat cu funii groase. Aşa a făcut un drum prin aer până la Toronto. Acu să vedeţi ce s’a mai întâmplat. Ursul după ce a fost deslegat, n’a voit să se dea jos din aeroplan, îi plăcuse sborul și ar fi voit să se mai plimb­e prin văsduh. Mare petrecere poporală în Vama Duminecă 9 Martie cri. va avea ioc în Vama (Câmpulung moldov.) o mare petrecere poporală, cu dans în sala de cinema a d-lui Const. Sasu. înce­putul la orele 8 seara precis, intrarea 20 Lei de persoană. Suprasolvirile se vor publica cu deosebită mul­ţumită. La această petrecere sunt invitate şi toate arcaşiile de judeţ. Invitări speciale nu se trimit. Toată suflarea românească este invitată pe această cale să ieie parte­ Publicul va avea la îndemână un bufet bine îngrijit. — Comitetul. Căsătorie Duminecă 2 Martie ch­., la ora 6 d. m. se va celebra în capela seminarialâ din Cernăuţi cununia domnului Iosif Vintonic, profesor de liceu în Făl­ticeni, cu domnişoara Olga Cocinschi, fiica răpăuş, exarh şi paroh din Igeşti Iosif Cocinschi. S a sculat din sicriu Un bătrân din azilul (adăpost pentru cei ce nu mai pot lucra) oraşului Robaix (citeşte Rube) fiind oprit de a eşi în oraş, ca pedeapsă pentru că greşise ceva, a fugit şi s’a îmbătat­ De teama să nu fie mustrat, a hotârît să se înece. Când a ajuns pe malul apei a căzut ca trăsnit din pricina rachiului şi a frigului. Doctorul adus de poliţie a găsit că bătrânul murise. A fost pus într’un sicriu şi dus la truparm­a unui spi­tal. Aice călugăriţa de serviciu s’a apucat să-l gă­tească pentru înmormântare. Abia îl stropise pe faţă cu aghiasmă şi bătrânul s’a ridicat din sicriu. Femeia, bogatâ în toţi spârieţii, a apucat o la fugă cerând aj­utor. Bătrânul înviat din morţi s’a dus înapoi la azil; de atunci îi merge foarte bine cu sănătatea. O bancă populară in comuna Pietroasa jud Bihor din Transilvania s’a întemeiat o banca populară româneasca cu un ca­pital vărsat de 40 000 lei. Satul era în mare sărăcie, dici tot câştigul românilor din lucrarea lemnului se scurgea în pungile a doi negustori străini. Tot prin unirea şi buna înţelegere a tuturor fruntaşilor comun­it­ri s’a format şi o cooperativă cu diferite mărfuri pentru trebuinţele gospodăreşti. Să ia pildă şi alte sate, unde exploatările sunt lăsate pe mantie străini­lor, iar românii se mănâncă între ei pentru lucruri de nimic. 0 ---—--------------«»•«-------------------— 5M­ public învăţătoare cu diplomă predă conversaţie ger­»r­ una, informaţiuni strada Regele Ferdinand No. 5 etajul l­, între 2—4 d. m. Cumpăr, colt­cili complete din orce reviste şi ziare (vechi) româneşti cant îndeosebi «Bucovina» (1848-50) fraţilor Hurmuzachi. Prof. Dr.­Leca Morariu, Cernăuţi, str. Dominic 4 OEti Chilii in­ pitii pentru cafeaua Dvs. dacă veţi folosi „EN­­RILO“ în locul unei calităţi inferioare de cafea de orz. ..„ENRILO* mai înlocueşte însă şi cafeaua boabe pe deplin. Pe lângă aceasta „ENRILO* este şi mai tare, bun la gust şi foarte spornic, de aceea e şi foarte ieftin, la întrebuinţare.­­Producătorii HEINRICH FRANCK SOEHNE cu renume mondial, garantează buna calitate a acestei specialităţi.

Next