Glasul Bucovinei, iunie 1924 (Anul 7, nr. 1559-1580)

1924-06-01 / nr. 1559

iniwrik­in­ in—mw—m—mm ^ ® *■»— =■■■ '■ Expozeul contelui Zamoiski Conte de Zamoiski, ministrul de externe al republicei Poloneze, desigur un descendent din vechia familie a acelui general Zamoiski, care a condus armata polonă în bătălia de la Te­­reajen, (20 Octombrie 1600), a făcut, în co­­misiunea pentru afacerile externe a Camerei, o expunere amănunţită a situaţiei internaţio­nale şi a politicei externe a Poloniei. Ministrul de externe polon a ţinut să sub­linieze mai întâi faptul, că Polonia face o po­litică pacifică şi urmăreşte o colaborare cât mai strânsă cu Societatea Naţiunilor. Polonia se află cu toate Statele în relaţiuni corecte, în afară de mica Lituanie, care nu voeşte să recunoască deciziunile Societăţii Naţiunilor şi a conferinţei ambasadorilor în chestiunea Memel şi se consideră în stare de război cu Polonia. Polonia însă nici nu gândeşte să fa­că în această chestie concesiuni, căci accesul la Marea Baltică este o chestiune vitală pen­tru Polonia, şi cum nici Danzig nici Memel nu sunt de fapt în mâna Poloniei, acestui Stat îi lipsesc debeşeurile fireşti pentru produsele sale. Relaţiunile Poloniei cu Rusia se vor îm­bunătăţi şi în curând vor începe între aceste două state negocieri pentru restabilirea siste­mului consular şi reluarea legăturilor de bună vecinătate. Cehoslovacia, prin resolvirea ches­­tiunei Javorina, se va apropia de Polonia şi este mare speranţă pentru soluţionarea favo­rabilă a chestiunilor încă în litigiu cu această ţară învecinată. Cele mai excelente relaţii în­să, întreţine Polonia cu Franţa şi România, cu cari state, Polonia se află în alianţe dura­bile, cari se bazează pe o comunitate de in­terese independentă de circumstanţe trecă­toare. Aliaţii Poloniei, Franţa şi România fa­vorizează opera pacifică a Poloniei şi sunt factorii cei mai puternici pentru consolidarea păcii în Europa orientală. Exposeul d-lui Zamoiski pune într’o lu­mină clară situaţia internaţională şi întrucâtva şi situaţia noastră, cari ne învecinăm de un mileniu cu acest popor, cu care avem legă­turi istorice, politice, culturale şi economice foarte strânse, de un caracter extrem de a­­mical. România, are puţini prieteni adevăraţi şi sinceri Acest lucru s’a putut constata cu ocazia conferinţei dela Viena, când s’a pus pe tapet chestiunea Basarabiei. Atunci am văzut, că într’un moment dat, aliaţii cei mai apropiaţi, se desprind de noi şi ne fac ser­viciile diplomatice cele mai rele, cum a fost cazul cu Iugoslavia. De aceia, fiindcă prieteni buni sunt rari, de aceia trebue să apreciem cu atât mai mult sentimentele "de sinceră prietenie, care ne arată la orice ocazie nobi­lul popor polon prin reprezintanţii săi. Intre noi şi Polonia s’a cimentat o legătură indi­solubilă, şi nu există, credem, în Europa două State, a căror interese să fie atât de deplin identice, cum sunt interesele noastre şi ale Poloniei. În aceste vremuri grei,­ şi tulburi Polonia şi România pot conta pe sprijinul reciproc neprecupeţit şi fără rezerve, care împrejurare este o garanţie pentru menţinerea păcii în Europă orientală. mile u­imii l­uistinte Carnea — Şedinţa din 29 Mai 1924 —­­ » Şedinţa se deschide la orele 3 şi jum. d. a. Pre­­sideazâ de G. Orleanu. Pe banca ministerială d-nii I. I. C. Bratianu, G. G. Mârzescu, g-ral Moşoiu, N Săveanu, Dr. Anghelescu, g -ral Mardǎrescu şi Cipă­­ianu. D. Iorga întreabă cam­ sunt cauzele dezastrului dela Cotroceni. Vorbeşte în aceiaşi chestiune şi d­.­­ Gârboviceanu cerând măsuri împotriva prea multor streini cari mişună în toată ţara. D. dr. I. Costinescu, primarul Capitalei, arată că pompierii au sosit la timp, dar că n’au putut lucra din ca­u­za exploziilor. D. g ral Mardarescu, ministru de ra­zbo­i, răspunde că nu se pot încă stabili cauzele dez?.s'-J'5»»h.S’a ordonat o an­chetă, care e încă în curs. Explosia dela Cotroceni a cauzat armatei pier­deri serioase dar depozitul reprezintă numai o mică parte din m­uniţiunile armatei. D. prof. Iorga cere ca asemenea depozite să fie mutate în locuri depărtate de oraşe. Cere apoi măsuri severe împotriva streini­lor mult prea numeroşi ce cutreeră ţara. D. g-ral Mă­r­­dărescu declară că în toate forturile din jurul Bucu­reştilor sunt depozite de muniţiuni. Trei sferturi din muniţia pierdută e din timpul războiului, deci veche. Din Pirotehnia armatei au ars numai 3 ateliere, restul rămânând intact. In această chestiune mai vorbesc d-nii I. Han­pa şi dr. Vaida. In chestiunea streinilor răspunde în numele Mi­nistrului Internelor , subsecretar de Stat R. Frana­­sovici asigurând că s’au luat toate măsurile pentru siguranţa Statului. D. prim-ministru I. I. C. Brătianu, examinând criticele aduse guvernului în urma dezas­trului dela Cotroceni, arată lipsa de patriotism a d-lui Vaida, care a compătimit pe muncitorul strein a cărui scoatere din ţară sau cel puţin severă supraveghere­­a cerut-o de Iorga. Asigura că guvernul va lua cele mai aspre măsuri împotriva vinovaţilor şi va căuta să repare cât mai repede pagubele. Chiar acuma se elaborează un proiect pentru reorganizarea aprovizionărei armatei care va împie­dica repetarea unei nenorociri, ca cea de la Cotro­­ceni. (Aplauze prelungite şi ovaţiuni). Apoi d. minis­tru G. Mârzescu depune pe biroul Camerei proiectul de lege pentru reorganizarea judecătorească. Senatul Şedinţa se deschide la orele 3 d. a. sub preşe­dinţia d-lui M. Pherechide. Pe banca ministerială d-nii Vintilă Brătianu şi T. Constantinescu, D. Hasnaş cere guvernului măsuri energice împotriva vinovaţilor de­zastrului de la Cotroceni. D. Vintilă Brătianu arată că d. g-ral Mardarescu v da toate lămuririle. P. S. S. Episcopul Bartolomeu vorbește cu privire la legea comercializării, aprobând-o ca lege creștinească. D. C. G. Dissescu, raportorul legei, arată că această lege este una din cele mai însemnate legi economice. Delegaţia partidului maghiar la d. Tătărascu Bucureşti, 30 (Rador). — «Viitorul» anunţă că Joi d. Tătărăscu a primit delagaţia partidului maghiar compusă din senatorul Fülöp, deputatul Bernardy György şi d­in­ Teleki şi Zágoni. Cu acest prilej , Tătărascu a repetat declaraţiile făcute la Cluj, stă­ruind asupra motivelor pentru care opinia publică ro­m­ânească vede în manifestările unora dintre actualii conducători ai partidului maghiar o piedică în calea consolidării prieteniei definitive, care trebue să existe între poporul român și minoritatea maghiară. De la Banca Regională Joi, 29 Mai crt­, orele 5 d. a. s-a ţinut la Banca Regională o şedinţă a consiliului da administraţie sub preşedinţia d-lui Dr. Aurel Morariu, preşedinte al­­ Băncii Regionale. La faţă au fost membrii consiliului Dr. Leonaşcu, V. Ungureanu, Dr. A. Lebouton, dir g-ral N. Pren­cu, Dr. N. Wender, Dr V. Marcu şi d-nii dir. g-ral T. Tovarniţchi şi Dr. I. Ghiţescu. După îndeplinirea formelor de deschidere, preşedintele Băn­cii Regionale a comemorat în calde cuvinte elogioase amintirea regretatului membru al Consiliului de ad­ministraţie Caietan baron Ştefanovici, mort la Abazzia în primăvara aceasta. In desfăşurarea ordinei de zi Consiliul a dat aprobarea bilanţului şi contuului de profit şi pier­dere pentru anul 1923, apoi a aprobat preliminarul anului curent, resolvind o serie de chestiuni curente interne. Reţinem din raportul Direcţiunii faptul îmbucu­rător că în cursul anului de gestiune expirat depu­nerile ce «’au făcut la Banca Regională au sporit cu mai multe milioane lei, ceea ce dovedeşte că Banca Regională se bucură de neştirbită încredere a popula- __ ţiunii. •’ *' "—' Cu deosebită satisfacţie s’a relevat şi discutat în şedinţă faptul că Banca Regională a acordat in cursul anului 1923 prin CefTtraTtra băncilor noast­raiffeisiane credite de paste 2 milioane şi jum. lei. S’a discutat între altele şi chestiunea reorgani­zării creditului funciar, urmând să se ia în această direcţie măsurile cuvenite. Şedinţa s-a terminat la orele 7 seara. Ziua Eroilor Programul serbării Potrivit jurnalului Consiliului de Miniştri No. 2183 şi Decretului Lege No. 4899/12/919, aniversarea zilei eroilor morţi pentru patrie se va sărbători după programul ce urmează şi pe care toţi trebue să-l execute cu toată conştiinciozitatea, toate manifesta­­ţiunile din această sărbătoare naţională constituind ex­­presiunea cultului ce avem pentru morţii noştri. Autorităţile publice nu vor lucra, iar toate cele­lalte autorităţi oficiale şi particulare încetează orice mişcare sau lucru pentru 10 minute, între orele 10 30—10‘40 când se va face rugăciunea şi când fie­care se opreşte şi se roagă pe locul pe care se gă­seşte. Magaziile vor fi închise toată ziua. Se excep­tează restaurantele, cafenelele, berăriile, cofetăriile, cârciumile şi tutungeriile care rămân deschise. Fri­zeriile şi Magaziile care vând alimente, vor fi deschise numai până la orele 10, după care se vor închide. Clădirile publice şi particulare precum şi celelalte e­­dificii, vor arbora drapelul tricolor naţional. Ora oficială IO’30 după ceasornicul primăriei va fi anunţată prin­­ salvă de tun, exact la orele ÎO’ÎO şi alta salvă de tun la 10'40. 1. Procesiunile religioase vor cuprinde: a) Gu­vernul sau delegaţii săi; b) Consulatele cu persona­lul; c) Toate comandamentele Armatei; d) Toate Cor­purile de trupă cu efectivul, pe cât va fi posibil complect şi întreg corpul ofiţeresc; e) Toate auto­rităţile civile şi tot corpul funcţionarilor publici; f) Toate autorităţile şcolare şi bisericeşti cu întregul cler în odăjdii; g) Corpul profesorilor universitari, secundari, institutori, învăţători; h) Toate societăţile studenţeşti; f) Magistratura, baroul; j) Societăţile corale şi culturale, Presa, scriitori, etc.; k) Liceele şi toata şcolile secundare de stat sau particulare, fără diferenţă de confesiune sau naţionalitate, cu toţi profesorii; 1) Şcoalele primare şi orfelinatele cu per­sonalul şi profesorii respectivii; Societăţile de vete­rani şi invalizii de războiu, ofiţeri sau grade infe­rioare cu drapele şi toţi membrii; n) Societăţi cari au luat fiinţă pe urma războiului ca I. O. V., Vă­duve şi orfani de război, etc.; o) Toate societăţile existente şi comunităţile de orice fel, cu toţi membrii.

Next