Glasul Bucovinei, iulie 1924 (Anul 7, nr. 1581-1605)

1924-07-01 / nr. 1581

Pag. 2 Halul fuziunii Şefii partidului naţional ca şi şefii celuilat partid, darnic de fuziune, au ajuns în mare încurcătură. In 22 iunie a. c. in congresul partidului naţional a fost foarte violent atacat dl C. Stere de d-nii Al. Vaida şi V. Nițescu, iar sala a izbucnit în strigăte „jos trădătorul*, la congresul partidului ţărănist ţinut în aceeaşi zi tot la Bucureşti, ţărăniştii i-au făcut ovaţii trădătorului C. Stere şi acesta însuşi a avut o şarjă destul de aspră contra d-lor Maniu, Vaida şi Goldiş.. Atacurile d-lui Dr Lupu la adresa partidului naţional au fost deasemenea foarte transparente. După ce au tunat şi fulgerat unii contra altora şi s-au răcorit,au proclamat fuziunea, ţărăniştii solidarizându-se cu condiţiile oneroase de la Chişinău, naţionalii adesaprobându-se. Era firesc deci ca să nu creadă nimeni în sinceritatea fuziunii, când d. Vaida i putea acuza pe ţărăniştii basarabeni de „şantaj şi minciună“. De atunci au început iarăşi „pertractările“ pentru definitivarea fuziunei, care a fost proclamată şi nu s’a făcut. A trecut o săptămână şi fuziunea tot nu s'a realizat. Dl Maniu trimite d-lui Mihalache scrisori, acesta răspunde celui dintâiu tot prin scrisori, iar comitetele ambelor partide, care constitue în teorie din 22 iunie încoace un singur partid, desbate separat. Naţionalii d-lui Maniu cer sacrificarea lui Stere, ţărăniştii merg solidar cu dl Stere şi încearcă să-l impună la conducere. Pentru a nu arăta insă publicului imensul blamaj al unei fuziuni proclamate fără să se fi făcut de fapt, naţionalii umblă după „formula transacţională“, cerând ca numele lui Stere să nu figureze în comitet; în schimb dânşii l-ar vedea în comitet bucuros pe fiul nababului, pe care arhidemocrat nu l-ar putea primi ţărăniştii, fără a se expune ridicolului cu toată pretinsa lor democraţie. Dar şi ţă-răniştii au o formulă transacţională: camuflarea d-lui Stere ; dl Stere nu va fi numit, dar va fi conducă- torul- de fapt, din partea ţărăniştilor, în noul partid fuzionat. Astfel lucrurile s-au oprit acolo, unde erau înainte de fuzionare; un singur lucru a rămas ne- schimbat în ambele tabere, care se ameninţă cu fuzio- narea, nesinceritatea reciprocă ; şi o singură temere ii străbate şi pe unii şi pe alţii din protagoniştii fu-iziunii, teama de a nu se face de râs după atât fuzio - nism de reclamă. In ce situaţie se află ambele partide se vede mai bine din reportajul unui ziar din Capitală (cu data de Luni 30 Iunie a. c.), care ziar propagă cu căldură fuziunea. Acest ziar scrie la pagina întâia : »Cu toată discreţia ce se păstrează se degajează în mod hotărît credinţa unanimă că fuziunea va fi înfăptuită până astă seară*. Iar la pagina a 7-a acelaş ziar in acelaş număr scrie între altele : „In chestiunea fuziunii au survenit noui dificultăţi, mai departe: „Cercurile iniţiate spun că tratativele se află acum în punctul cel mai apropiat de ruptura definitivă «GLASUL BUCOVINEI» Miír üli ül iii ü miiem Mim joi 26 Iunie c. au avut loc la Sibiu mari sărbări la şcoala de cavalerie. La aceste sărbări au luat parte MM, II. Regele şi Regina, A. M. R. Principesa Ileana şi Principii Chirii şi de Hohenlohe, însoţiţi de demnitari de la Curtea Regală. Auguştii oaspeţi au fost întimpinaţi la gară de reprezentanţii autorităţilor militare şi civile, de o delegaţie a doamnelor din Sibiu şi de orfanii institutului „Mircea“ cu profesorii lor. O companie de onoare a şcoalei militare cu muzică şi drapel a dat onorul. La gară s’a format un impozant cortegiu, care s’a îndreptat spre centrul de instrucţie al cavaleriei,din manejul căruia s’au distribuit premiile în bani şi obiecte concurenţilor reuşiţi la concurs. Insuş M. S. Regina le-a distribuit, iar d. căpitan Luca a făcut apelul nominal. Au urmat apoi felurite producţiuni. La orele 1 şi jum, s-a dat un banchet de 200 tacâmuri. Au fost invitaţi toţi ofiţerii generali şi superiori, ofiţerii premiaţi, prefectul judeţului, primarul judeţului, primarul din Sibiu şi presa. La şampanie d. general Sinescu a rostit un frumos toast in cinstea Suveranilor şi a cavalerului român. Apoi a oferit M.S. Reginei un dar întruchipând vigilenţa neobosită a-supra duşmanului. M. S. Regele a spus că a devenit un obicei plăcut pentru M. S. de a petrece sfârşitul anului şcolar întotdeauna în mijlocul tineretului, făcând din aceasta o zi plăcută pentru tinerii cavaleri. M. S. a insistat asupra importanţei acestei arme, spunând că, deşi numărul unităţilor s’a micşora, totuş cavaleria va şti să sădească în inimeie tuturor celor tari fac parte din această armă, fala armatei române. Suveranul a terminat închinând pentru armata română. După banchet au urmat pe platoul şcoalei dife- rite exerciţii. MM LI. au rămas deplin încântate de rezultatul muncii care se depune îa şcoala de cava- lerie din Sibiu. " ......................* « ® «----------—--------- MIEI ll Ifliti Iii Pili) FUM in legătură cu regretabilul accident de tramvai din Plaja Fântânei primim următorul comunicat din partea Direcţiunei tramvaelor electrice: Circulaţia mereu crescândă pe unica linie a tramvaielor electrice, mai ales în zilele de Duminici şi sărbători, a evidenţiat necesitatea neapărată de a întări reţeaua aeriană a tramvaiului. Prevăzându-se pentru ziua de 29 iunie a. c. din cauza serbării anunţate o circulaţie extraordinar de mare, Direcţiunea Uzinelor electrice a ordonat pentru noaptea de 28 la 29 iunie a. c. executarea unei astfel de întăriri ,ca măsură de siguranţă, întrerupând circulaţia de noapte, pentru ca lucrările aceste nu pot fi executate pe timpul circulaţiei, reţeaua fiind încârcărcată cu tensiune înaltă. Executarea lucrărilor a fost încredinţată unui şef montor cu multă şi excelentă experienţă, care stând în serviciul Uzinelor electrice de la crearea lor, a executat de nenumărate ori acest fel de lucrări. In astfel de cazuri se întrebuinţează un vagon motor de lucru care ducând materialele necesare, se transportă la fiecare loc de lucru. Către orele 10 noaptea sosind în faţa bisericei Paraschiva, unde panta este minimală, montorul a înfrânat vagonul, coborându-se pentru câteva minute spre a da ordine lucrătorilor săi. Din cauze nelămurite până acum, vagonul, după ce a stat pe loc circa 10 minute, a pornit de la sine spre pantă către piaţa Fântânei, unde primind din mers o viteză mare a deraiat la curbă, izbindu-se de peretele unei case, dealungul căreia a lunecat pe trotuar până la terasa de beton din faţa casei cu Nr. 2 din str. Gării, unde s’a oprit de masa de beton şi un stâlp de fier al iluminatului public. Vagonul In lunecarea sa a produs accidente foarte regretabile, rănind grav câţiva trecători, din cari unul a sucombat în urma rănilor suferite. Comisiunea de anchetă a autorităţilor competente sosind la faţa locului, a constatat că vagonul a fost înfrânat în regulă şi se speră că o demontare a vagonului în cauză, va putea oferi elementele necesare pentru clarificarea cauzelor acestui accident regretabil.. Serbare şcolară In ziua de 29 Iunie crt. Şcoala primară Roşa 1 a aranjat o frumoasă serbare şcolară la care a luat parte un numeros public. Un raport mai detailat asupra acestei serbări se va publica in numărul viitor. Şcoala primară Roşa 1, în urma cererii insistente a populaţiei, va aranja Duminică 6 Iulie crt. la orele 11 dim. o serbare școlară cu programa din 29 Iunie crt. Publicul cernâuțean este rugat să ia parte la această serbare. —mmm ——......... «IM »"■" ■■■—" ■ O aniversare Şcoala de conductori de lucrări publice din Cernâuţi a sărbat Duminică 29 iunie crt. jubileu! său de 50 ani de fiinţare printr’o festivitate şcolară de toată, demnitatea. O sala decorată cu gust abia a putut cu I prinde asistenţa numeroasă şi selectă de foşti elevi! I ai şcoalei şi oaspeţi; dintre aceştia din urmă remar- cam pe reprezentanţii autorităţii şcolare, d. insp. g-rali . Haza din Minister şi d. Dr. N. Tcaciuc, din inspec-1 htorari! Reg. XIV şcolare. Sărbarea a deschis-o directorul şcoalei d. ing. Traian Procopovici aducând omagii M. Sale Regelui Ferdinand, întregitorul şi oblăduitorul României de astăzi. Corul elevilor diriguți , de d. prof. Urbansk, execută cu foarte multă îndemânare „Imnul Rege!*. D. director Tr. Procopovici a făcut apoi istoricul şcoalei desvelind înaintea asisten-iţei icoane de muncă neobosită pentru desţelenirea acestui colţ al Moldovei in interesul învăţământului profesional. Vreme de 50 ani şcoala de conductori de lucrări publice din Cernăuţi şi-a îndeplinit menirea civilizatoare fără preget, pregătind tineretul profesionist şi comerciant al Bucovinei pentru viaţa practică, regretăm numai că datorită unor împrejurări, până altuma independente de voinţa noastră, noi Româniine-am împărtăşit în măsură prea mică de foloasele ireale ce le-a adus şcoala, de conductori de lucrări publice din Cernăuţi cetăţenilor provinciei noastre. Din activitatea prodigioasă a directorului de după Unire, a d-lui ing. Tr. Procopovici, ţinem să remarcăm faptul câ o-sa organizează în fiecare vacanţă echipe de elevi cari cutreeră meleagurile Bucovinei ridicând planuri şi copii după numeroasele monumente de arhitectură veche românească, aceasta cu scopul de-a utiliza modelele neîntrecute de arhitectură veche pentru clădiri moderne, stabilindu-se în felul acesta o I legătură între ceiace s’a clădit odată în Ţara lui Ştefan cel Mare şi ceiace se va clădi deacum înainte in Moldova întregită. Rezultatele începuturilor acestei operesunt splendide. Şcoala posedă astăzi tablouri şi modele de toată frumuseţea, cari merită să fie răspândite şi popularizate în măsură cât mai largă pentru ilustrarea poate că cea mai fericită a oricărui învăţământ sau curs şi a oricărei expuneri asupra trecutului românesc şi a artei şi meseriilor noastre strămoşeşti. Au vorbit încă d. inspector general Hazu promiţând aşezământului concursul cel mai larg al administraţiei şcolare centrale, şi d. insp. Dr. N. Tcaciuc relevând în cuvinte bine simţite rolul civilizator pe care trebue să-l aibă şcoala de conductori de lucrări publice in acest colţ de Ţară românească. A urmat desvelirea festivă a unei plăci comemorative dedicată şcoalei de foştii şi actualii ei elevi; s’au rostit scurte cuvântări, iar corul elevilor a executat excelent cântece, ce au impresionat adânc asistenţa. D-nul prof. Urbanski, dirigintele corului, merită toată recunoştinţa pentru munca ce a depus. Reprezentanţii autorităţilor şi publicul au vizitat apoi expoziţia aranjată de Direcţiunea şcoalei şi Corpul didactic. Aici am putut admira lucrări excelent reuşite. Vrednice de toată admiraţiunea noastră sunt, precum am amintit, planurile şi tablourile executate după bisericile şi mănăstirile vechi din Bucovina. Rep. No 1581 Noul Institut teologic de la Cluj infiinţându-se un Institut teologic ortodox la Cluj se publică concurs pentru ocuparea catedrelor de profesori, sistemizate la institutul teologic ortodox român nou înfiinţat in Cluj, cu terminul până la 1 August st. nou a. c. şi anume: 1. Un post de profesor pentru Isagogie, Esegeza şi Arhelogia Biblică. 2. Un post de profesor pentru Istoria bisericească şi Apologetică. 3. Un post de profesor pentru Morală şi Dogmatică 4. Un post de profesor pentru Pastorala-Liturgică şi drept canonic. 5. Un post de profesor pentru Studiile pedagogice şi Omnetică. 6. Un post de maestru pentru Cântări bisericeşti şi tipic. Retribuţiile împreunate cu aceste posturi fac pentru un profesor 2200 Lei salar de bază plus toate accesoriile legale, pentru maestrul de cântări 1600 Lei salar de bază şi adausurile legale. Concurenţii îşi vor înainta cererile în termenul indicat mai sus Consistorului ortodox român din Cluj, însoţite de următoarele documente: a) Act de naştere şi botez, b) Diploma de doctor în teologie, c) Atestat de serviciu de până aci pentru cei ce sunt acum in funcţiune, d) Alte certificate despre studiile ce le au. e) Pentru catedra de profesor de drept se cere doctoratul in drept şi absolutorul teologic. f) Pentru profesorul de cântări bisericeşti şi tipic o dovadă, câ este apt de a satisface chemării sale. Concurenţii, cari n’au mai fost profesori, sunt obligaţi a se supune examenului de concurs în faţa comisiei designate de Consitorul Diecezan, conform dispoziţiilor regulamentului votat de sinodul Eparhial sub No. 46 din 7 Mai a. c., iar profesorii titulari de la alte institute teologice instituiţi cu acte în regulă sunt dispensaţi de la acest examen. Numirea de profesori se face cu titlul provizor şi numai după doi ani de serviciu poate cere numirea de titular definitiv. Deciderea cade în competinţa Consistoriului. Candidaţii, cari au fost, ori sunt profesori definitivi, pot fi numiţi titulari definitivi. Cererile intrate după expirarea termenului de 1 August st. n. nu se iau în considerare. * * • « Sulii Uni III Familiatul Liceul «Nicu Gane» din Fălticeni a organizat în Rădăuţi 2 serbări şcolare, despre cari trebue să spunem cuvintele cele mai bune. De multă vreme Fălticenenii noştri urmăresc cu stăruinţă vrednică ele laudă un scop, pe care caută să realizeze prin vizitarea cât mai deasă a ţinuturilor noastre încântătoare, ca şi prin organizarea de serbări artistico-culturale. Străduinţele lor sunt închinate cunoaşterii noastre cât mai temeinice şi unei închegări şi mai adânci a legăturilor sufleteşti. După prestaţiunile frumoase ale Şcolii Normale din Fălticeni, pe cari am avut prilejul să le apreciem anul trecut. Fălticenenii ne-au dăruit anul acesta două producţiuni artistice, caii întreg cu mult cadrul obişnuit al unor serbări şcolare. In seara întâia, 17 Iunie cor., s’a jucat drama «Doi sergenţi» de Giacometi, în traducerea d-nei Eugenia Marinescu. Piesa se ţine la un înalt nivel moral şi are prin aceasta o deosebită valoare educativă pentru tineretul şcolar. Dar este fără îndoială ca strălucirea acestei seri se datoreşte mai ales jocului desăvârşit al elevelor şi elevilor, cari au avut norocul să se împărtăşească şi de concursul binevoitor al d-lui Alex. Marinescu, artist dramatic. Rolurile au fost susţinute cu multă naturaieţe, iar în interpretarea lor elevele şi elevii au pus toată căldura sufletului lor tineresc. Publicul, înduioşat, intusiasmat şi surprins de frumuseţa realizărilor, nu mai continua cu aplauzele, chemând la rampă, după fiecare act, pe cei ce se achitau în chip aşa de desăvârşit de rolurile lor. De aceea ne simţim plăcut îndatoraţi să pomenim cu laudă numele tuturor acelor eleve şi elevi, cari — în frunte cu distinsul artist, d. Alex. Marinescu — ne-au dat această seară neuitată. Rolurile celor doi sergenţi au fost interpretate de elevii I. Cazaban şi I. Susermanu din casa a 8, iar rolul caporalului Cremene de d. Alex. Marinescu: în celelalte roluri notăm pe elevii G. Fotino, Fii. Munteanu, G. Cazabap, şi eleva Geta Sachelarie, din clasa a 7. 1. Irimescu, L. Vannorver şi C. Ştefănescu din clasa a 8; in rolul Sofiei, soţia sergentului Larive, a fost eleva Elena Mocanu din clasa a 6, căreia i s’a oferit un frumos buchet de flori a sfârşitul actului a! doilea. A doua seară, 18 iunie cor., a avut Ioc concertul dat de orhestra liceului in colaborare cu o parte din muzica Reg. 16 Dispunând de un ansamblu minunat şi de o tehnică ireproşabilă în execuţie, orhestra nu mai părea a fi compusă din elevi şi militari, ci dific adevăraţi executanţi de profesie însufleţiţi de doru frumosului, subi bagheta măiastră a tânărului artst