Glasul Bucovinei, octombrie 1924 (Anul 7, nr. 1653-1678)

1924-10-01 / nr. 1653

Pag. 2 X OLASUL BUCOVINEI Vizita alsacienilor la noi impozitele. Această soluţie n’a fost însă primită de congres. In legătură cu aceasta au mai vorbit d-nii o misiune delegată de către «Comitetul Alsacia-*1-- Costinescu, Văraru şi Rădulescu. Apoi s’a intrat de studii şi informaţiuni» a sosit în România prin­ ordinea de zi, reluându-se discuţia pe articole a Giurgiu. Personalităţile care compun această misiunii administrative. Au vorbit d-nii Văraru, Goritz sunt reprezentanţi diverselor organizaţii intelectual£lbiu), Dandea, Roban, Wassermann, Niculescu,Flon­, şi economice în Alsacia: Universitate, Cameră de co­ord Scalat, Pop (Făgăraş), Rădulescu şi Palada, mert, Camera sindicală industrială, etc., precum şi Şedinţa de după masă s’a deschis la orele 3 mandatarii marilor industrii metalurgice din această­ Văraru a vorbit foarte interesant despre tutela provincie. Printre membrii acestei misiuni se află şi aniministraţiei centrale asupra administraţiei comunale, reprezentant oficial al capitalei alsaciene. D. laques explicat sugestiv principiile cari stau la baza re- Perrete, primarul din St­assburg şi reprezentantul armei administrative • rf«c»*«n*rarea mai a­­partamentar al departamentului Bas-Rhin. Aceste per­sonalităţi îşi propun vizitând ţara noastră şi studiind la faţa locului resursele şi posibilităţile sale în viitor, să desvolte relaţiile intelectuale şi economice între România şi departamentele din răsăritul Franţei. O parte din misiunea alsaciană, cea mai impor­tantă, a sosit Miercuri dimineaţa la Giurgiu, unde a fost primită de către ministrul Franţei la Bucureşti, de d. general Berthelot, şi de d. Trifu, consul general, ca reprezentant al ministerului de externe. După dejunul oferit de către primăria din Giurgiu, misiunea fran­ceză a plecat la București, unde a sosit seara; ea a descins la Athéné Palace. Camera de comerț a dat un prânz în onoarea misiunii. La 25 Septembrie oas­peţii au făcut un pelerinaj la cimitirul militar francez şi la mormântul soldatului necunoscut. Au vizitat apoi «Maison de Franţais», oficiul comercial francez şi au asistat la un dejun oferit în onoarea lor de către d. ministru de externe. A doua parte a misiunii franceze, sub conducerea d-lui Perrote, primarul din Strassburg, a sosit la Bucureşti din Constanţa, în dimineaţa zilei de 25 Septembrie. Un membru al acestei misiuni a ţi­nut o conferinţă asupra Alsaciei la fundaţunea Carol, seara la ora 6. In aceiaşi seară un prânz urmat de o recepţie a avut loc la legaţunea franceză în onoarea mi­siunii alsaciene. O delegaţie de trei membri a plecat în seara de 25 Semptembrie din Bucureşti la Iaşi, un­de a rămas o zi, 28 Semptembrie. întreaga misiune a plecat din Bucureşti, dimineaţa, 26 Septembrie şi a vizitat, fiind condusă de d. Trifu, minele din Slănic, regiunea petroliferă de la More­­ni, rafinăriile de la Câmpina, iar seara a sosit la Si­naia, La Palace Hotel, unde a rămas până a doua zi seara. In noaptea de 27 spre 28, misiunea a părăsit Sinaia, plecând la Petroşani unde a vizitat minele. Luni 29 misiunea a făcut o vizită d-lui general Berthelot, la domeniul său din Haţeg, unde a dejunat. Seara, mi­siunea a plecat spre Cehoslovacia a­rmei administrative: descentralizarea cea mai a­nsată în cadrul unităţii naţionale şi interesul, apoi lămurit concepţia nouă a dreptului de control ge­­ral „a­ ministerului de interne, care păzeşte şi a­­flă legalitatea şi interesul general, care consistă în avarea ţării, a justiţiei, a culturii naţionale, salvează acel nevoiaş din mâna asupritorului ş. a­ După a­­csta vorbitorul a dat indicaţii preţioase asupra cor­pilor deliberante cari trăesc alături de stat şi se anunţă asupra intereselor locale şi a arătat cum acte corpuri au o întreită competenţă : legislativă, admistrativă şi judiciară. A încheiat spunând că prin­cipe generale jalonate in proectul de lege adminis­trată corespund dorinţelor noastre majoritare şi mi­­norare. Expunerile d-lui Vararu au fost călduros a­­prarate. După aceasta s’a trecut la discuţia proec­tul de lege administrativă şi a bugetului Uniunii. La desbatere iau parte mai mulţi congresişti. La o­­rele 5 şi jum. d. Dr. Costinescu a închis şedinţa, muimind congresiştilor pentru atenţia cu care au urm­it desbaterile. D."Flondor mulțumește în numele con­esiștilor d-lui Dr. Costinescu pentru modul cum a eedus desbaterile. R­e­p. Desbaterile congresului Uniunii Oraşelor din România ZIUA a IlI-a Şedinţa a fost deschisă la orele 10 dim. de că­­tră d. Dr. Costinescu. Primul a luat cuvântul d. in­giner Cobrei, care a raportat asupra celor constatate la congresul din Praga al Uniunii Oraşelor cehoslo­vace. A stăruit în deosebi asupra măsurilor edilitare sub cari se desfăşură viaţa oraşului Praga. D. Te­­mistocle Alexandrescu a citit moţiunea redactată defi­nitiv privitoare la aprovizionarea oraşelor cu alimente de prima necesitate. D. Goştinaru (Oradea-Mare) vor­beşte despre chestiunea salarelor, cerând ca salari­zarea funcţionarilor de administraţie să fie ameliorată şi unificată. D. Niculescu răspunde că unificarea sala­relor este făcută prin statutul funcţionarilor publici. D. Flondor recomandă şi celorlalte oraşe sistemul pri­măriei Cernăuţi, care vine într’o largă măsură în jutorul funcţionarilor, cari primesc alimente cu un preţ mai mic decât pe piaţă. Li se acordă şi împrumuturi ieftine. D. Georgevici crede că statutul va fi in stare să plătească bine funcţionarii săi, dacă va mai spori inți și insinuări stupide .­ Traian Brăileanu văzând că partidul în slujba cărțiia a ajuns, după ce le-a părândut pe toate, nu-i prea a în serios cu toate insinuările-i neghioabe, și-a sistat gazeta-i incidentală «Poporul»l­a preajma adunării proectate de partidul d-lui Iorga, crezând că a venit timpul să-şi încerce norocul cu inanuări mai pline de izbândă, şi l-a întovărăşit pe­­ Gheorghe Horşovschi şi-a început să-şi scrie­­ să tipărească din nou «Poporul». Dar chiar la întâul număr se vede că rău inspirator i-a fost to­var­ul său. Căci cea mai bună insinuare la d-l N. Iorga, a crezut «Poporul» că o să lovească în d-l I. N­is­tor lu insulte ca la uşa cortului.­­ D­l I. Nistor a dat fiinţă unui «Institut de istorie şi limbă pe lângă universitatea din Cernăuţi». «Poporul» d-lui Tr. Brăileanu, care-şi dă sub­titlul de «organ al Partidului Naţionalist al Poporului, de sub conducerea d-lui prof. N. Iorga», numeşte însă textual acest institut «Institutul de limbă şi istorie de pe lângă velniţele din Bucovina», crezând că face un spirit grozav. Dar chiar în Buletinul acestui institut d. N. Iorga la care d. Tr. Brăileanu, vrea să se insi­nueze, piblică un interesant studiu «Note asupra încă unui «­Câmpulung» muntean : Chioajdele.» Şi astfel i-a fost scris d-lui Iorga ca chiar «Poporul» d­. Tr. Brăt­eanu, pretins şef al organizaţiei iorghiste din Buco­vina, să-i adreseze insulta, pe care nu i-a făcut-o încă nici un adversar, făcându-l colaborator la insti­tute de pe lângă velniţele din Bucovina. Feliciăm p. d. Brăileanu şi pe toţi colaboratorii «Poporului», începând cu Teodor Haidan şi sfârşind cu Gavrila Teleagă, ia aşa de minunate spirite-Numa că tovarăşul d-lui Traian Brăileanu, d- Gheorghe Horşovschi îşi va fi gândind, că mai rar să dai cu oistra în gard, atât de zdravăn ca de astă da­tă «Poporul» d-lui Traian Brăileanu. No. 1653 SITUAŢIA EXTERNA Comisiunea a treia a terminat examinarea articolelor privitoare la siguranţă şi dezarmare. Prima comisiune examinează chestia arbitra­jului. Consiliul Societăţii Naţiunilor a discutat organizarea controlului militar. Se afirmă că la sfârşitul lunei ianuarie va avea loc o sesiune extraordinară a Ligii Naţiunilor, căreia i se vor supune modificările ce trebuesc aduse pac­tului pentru punerea in vigoare a protocolului co­­misiunei a treia. Sesiunea extraordinară este ne­cesară pentru ca viitoarea conferinţă de dezarmare să poată lua decizii pe o bază solidă. Tot în a­­ceastă sesiune se va discuta şi o eventuală ce­rere de admitere din partea Germaniei. * Marx, cancelarul german, a declarat con­ducătorilor partidului populist că are intenţia să remanieze guvernul înainte de deschiderea parlamentului. Ministerul de externe a ter­minat memorandul destinat să fie adresat statelor din consiliul Ligii Naţiunilor. Hu­tier şi Kriebel care fuseseră condamnaţi pentru aţâţare la răscoală la cinci ani închisoare, au fost graţiaţi şi vor fi eliberaţi la 7 octombrie. Guvernul spaniol a întreprins o acţiune energică pentru a înfrânge rezistenţă rebelilor din Maroc şi a pacifica întreaga ţară. Trupele spaniole au obţinut unele succese * La 7 octombrie vor începe negocieri în­tre Iugoslavia şi Ungaria pentru încheierea unui tratat comercial. -----------------------------------------------­ Comunicat referitor la colonizările agricole Având în vedere publicaţiunea noastră din 13 Septembrie 1924 cu referire la colo­nizările agricole, Având în vedere eventualele neînţelegeri sau greşite interpretări ale ordinului 22821 al Casei Centrale a împroprietărire!, Având în vedere termenul de 25 Sep­tembrie fixat pentru depunerea actelor colo­niştilor. Având în vedere că diferite asociaţiuni, persoane particulare sau instituţiuni, dau di­ferite înştiinţări sau îşi iau atribuţiuni în a­­ceste lucrări fără nici un drept legal sau delegaţiune din partea organelor însărcinate cu aducerea la îndeplinire a lucrărilor de colonizare, publicăm mai jos pentru ştiinţa tuturor celor interesaţi următoarele: 1) Sub titlul de «Legionari şi voluntari din armatele române sau aliate sau cei ce îndeplinesc condiţiunile dela litera a-e» din publicaţiune, se înţeleg numai ţăranii români cultivatori de pământ şi deci numai aceştia vor fi luaţi în vedere la lucrările de colonizare. 2) Orice comunicate, publicaţiuni sau în­ştiinţări sub orice formă şi din partea orică­rei persoane particulare sau asociaţiuni, insti­tuţiuni etc. sunt nule şi neavenite Prim­ulul in­trecut I­­ I. Epoca limitării parţiale a armamentelor La 6 Septembrie 1924 Adunarea a cincea a Ligii Naţiunilor întrunită la Geneva, acest parlament internaţional care cuprinde pe delegaţii oficiali a­­proape ai tuturor ţărilor civilizate cari deţin în mâi­nile lor conducerea lumii, încheiând discuţia asupra siguranţei şi desarmârii, a votat cu unanimitatea ce­lor 47 de voturi fără nici o opunere o moţiune care hotărăşte ca în termenul cel mai scurt să fie con­vocată prin îngrijirea Ligii Naţiunilor o conferinţă generală internaţională a desarmorii. Rezoluţiunea a­­ceasta înseamnă un pas uriaş spre pacea universală şi marchiază un progres deciziv pe ca­za înţelegerii generală. După cum a declarat primul ministru britanic d. Ramsay Macdonald pacea viitoare a lumii a fost in fine stabilită pe baze solide şi opera de pacifi­care începută sub auspicii aşa de îmbucurătoare va putea continua fără preget. Puţine chestiuni au pasionat în toate timpurile în aşa măsură opinia publica, precum chestiunea desarmarii. O­­menirea a trăit mereu într’un şir nesfârşit de războaie şi totdeauna fie în cursul unui război, fie după sfârşitul lui spirite mari cu o înaltă concepţie despre destinele mondiale sau massele mari cu instinctul lor înăscut de ură în contra violenţei şi nedreptăţii, au încercat să combată sau să înfrâneze flagelul militarismului. Sforţări zădarnice până acuma căci violenţa a ştiut totdeauna si câştige supremaţia asupra dreptăţi şi să impună întregului Univers idealul ei distrugător Trecând prin diferitele epoci ale evoluţei ome­neşti putem da de diverse proiecte de desarmare mai mult sau mai puţin precizate, precum a fost de exemplu în Evul Mediu Trenga Dei care, fără să fie o dezarmare în sensul propriu, lăsând intacte forţele militare, la iniţativa Sf. Scaun, a oprit numai popoa­relor creştine a-şi face războiu în anumite timpuri Deabia după ce omenirea a scăpat de luptele necon­tenite şi sângeroase ale Evului mediu, obiciniuindu-se să vada în războiu o stare excepţu­­ală, cu toate că destul de deas , ea a început să se gândească şi la o limitare a forţelor militare, care să facă războaiele mai rare, poate chiar imposibile. Astfel chestiunea desarmarii ocupă un loc im­portant în nenumăratele proiecte pentru stabilirea păcii eterne, dintre cari cităm numai „Extrait du projet de Paix perpétuelle de l’abbé de Saint Pierre“ a nemuritorului filozof Jean Jaques Rousseau care se face interpretul tuturor acelor spirite cari au visat pacea mondială şi înfrăţirea popoarelor. Dară în ge­neral proiectele aceste nu conţin detailuri, ci se mul­ţumesc a constata că desarmarea trebuie să rezulte ca o consecinţa necesară din ac­ea stare nouă de lucruri inaugurată în lume prin stabilirea păcii universale. Găsim în secolul ultim înaintea războiului mon­dial chiar unele — puţine — tratate internaţionale cari au stipulat dacă nu o desarmare, atunci măcar o limitare parţială, şi locală a forţelor militare ale statelor contractante. In această ordine de idei ar fi de citat acordul na­val franco-englez din 30/VIII 1787 prin care statele contractante se angajează a nu spori armamentele lor maritime peste starea de pace; con­­venţunea aceasta curioasă a fost încheiat­ă cu privire la tulburările din Olanda şi a avut singurul scop să prevină pentru moment orice surprindere în augmen­tarea armamentelor; ea şi a pierdut orice rost, când afacerile olandeze fură lichidate. Aranjamentul cel mai cunoscut pe chestia limitării armamentelor este cu­noscutul tratat Rush-Bagd­ din 28/IV 1817 încheiat între Statele Unite ale Americei de Nord și Anglia, prin care aceste doue state convin lor militare pe lacurile Canadiene este încă şi azi în vigoare pace dintre Bolivia şi Pern 1840 cari fixează preciz­ii pe cari le pot întreţine păr din 28/V 1902 dintre Chili Nord a limita forţele Tratatul acesta tratatele da şi 19/1V ■nărui maximal al trupelor ile contractante şi tratatul şi Argentinia care limitează Mai cit­ir din 25/VIII 1831 »I­arnam­entele acestor doue repubiici. in fine s’ar mai putea meni şi tratatul 1905 care stabileşte o zor natare în cuprinsul căreia prohibitive cu privire la­­ suedo-norvegian din 26/X­­ă neutră intre părţile se m­­edierează anumite regule a acţiunile şi forţele militare. Va urma­ Dr. I. Ţurcan prof. Universitar

Next