Glasul Bucovinei, noiembrie 1924 (Anul 7, nr. 1679-1703)
1924-11-01 / nr. 1679
i as 3*9 lai, pa */i a« 200 lei, pe trai luni 100 lai, pentru zilare, pe un as 200 lei, pa «/» an 1% lei, pe trai luni . Numai numărul da Duminici, pe un an *0 lai, pa Wi as 90 lei, pa trei luni 30 lei Pentru străinătate pa un an 100 lai, pași *■ *00 lai. Plătit* ac fac la sediul ziarului. Redacția și Administrația Cernăuți, Strada Domnească Hr. 33 Se primesc numai articole iscălite. HtmatriJstSm mee înapoiază. ANUNȚURI ȘI RECLAME st» &aje;uS«ss £ â după tari și se primesc s« administrație: Strada domitcaseft Nr. 33 Priim lumeții în interiorul ziaruîtoi ss need taxa ca 80%. Porul de judecată ta C*r«»u|!. EUBONMENTUL: Societățile de cumpătare „Trezvia“ Luptă împotriva beției și a rachiului a fost dusă in toate țările cu greu și multă vreme, până la sfârșit cei ce căutau să scoată această pacoste din țara lor, au izbutit s’o biiue. In America, în Suedia, în Norvegia și aiurea, unde s’au pus în calea alcoolului, adecă a băuturilor amețitoare, felurite opreliști mai mici sau mai mari, lupta aceasta a ținut ani întregi de-a rândul, până ce a izbutit la urmă să ajungă, în măsură mai mare sau mai mică, la ținta dorită. Nouă ne pare bine că această luptă începută de gazeta noastră împotriva alcoolului prinde tot mai mult și in țara noastră Primejdiile arătate de noi cari rămân pe urma beței, au început să le vadă tot mai mult și poporul și conducătorii lui și ai țării și cu toții se gândesc și se străduesc cum să puie cu mai mare izbândă stavilă acestor primejdii. Guvernul a și pregătit o lege nouă impotriva băuturilor spirtuoase și avem nădejde că încă in iarna asta legea aceasta va primi puterea cuvenită și atunci multe primejdii ce ni le aduce beția, și împotriva averii și a sănătății noastre, vor fi mult stăvilite. Dar ca să ajungem la izbândă deplină , ca beția, această patimă atât de urâtă și atâ de stricăcioasă care aduce atâtea nenorociri și pagube pe capul buților oameni, să dispară cu totul sau măcar aproape cu totul joi la noi, va fi nevoie și la noi, precum a fost nevoie și pe aiurea de multă luptă anevoioasă și îndelungată. Căci un rău înrădăcinat atât de adânc precum e alcoolul, se lasă greu desradâcinat din obiceiurile oamenilor Și apoi pe urma acestui râu, sânt atâtea mii și mii de oameni cari își câștigă traiul de toate zilele, ba scot și câștiguri mari. Și de prinderea oamenilor cu alcoolul și cei ce trăesc de pe urma lui și cârgă, se înțelege ca ei caută să-l apere cu fel de fel de mijloace, bune și rele, și cu fi de fel de cuvinte neadevărate, precum sânt acele de pildă, că dată se vor închide cârșmele, se vor mări birurile, și câte de toate. Jig aceea ca lupta noastră împotriva beției să poată fi mai bună și mai cu izbândă, trebuie și toți oamenii de bine cari se întovârâșesc la această luptă, să-și sporească mijloacele de luptă Și aceste m joace de luptă nu pot fi decât pacinice și potrivite cu legile țării. Căci una trebuie să o știm bine din capul locului, că nimic bine și trainic nu se poate face cu patul și cu puterea, ci numai pe calea cea bună și pacinică Și unul din mijloacele cele mai bune, pacinice și în potrivire cu legile țării, de luptă împotriva cârșmelor și a beției, sunt societățile de cumpătare «Trezvia». Toți oamenii de bine cari văd primejdia cârșmelor și a beției și, Doamne, cine poate fi așa de orbit să nu o vadă, să se însoțească în astfel de societăți de cumpătare. Aceste societăți pot apoi să supravegheze dacă legile pentru închiderea cârșmelor și pentru îngrădirea beției se țin în seamă în satul lor sau nu. Dacă văd că nu se țin în seamă pot face arătări drept, de la jandarmerie și tuturor celor în primărie până la prefectură și ministerul de interne, și să ceară ca aceste legi să fie băgate în seamă cu multă asprime. Aceste societăți pot hotărî proteste și pot să se împotrivească pe toate căile legiuite, când ar prinde de veste că se cere vreo cârșmă nouă prin partea locului. Și ce e mai de seama, aceste societăți pot mereu să sfătuiască și să lumineze pe toate căile pe oamenii din satul, unde se află societatea, ca și pe cei din împrejurimi, asupra primejdiilor și nenorocirilor ce le aduce be tia, și pot face mai ales o mare propagandă 'mpotriva cârșmelor prin aöuniÉi, pin sfaturi scrise pe tăblițe și puse peste tot locul, unde se adună oameni sfat bun de la om la om, mai mulți, și prin cât folos nu se poate face, dacă intr’un sat douăzeci sau treizeci de gospodari se leagă între olaltă In o societate de cumpătare .Trezvia* și fac legătură între olaltă să nu se incheie nici o odată și ca într’un an de zile fiecare din ei să câștige măcar doi, trei alți oameni pentru acest gând bun. In vreo câțiva ani satul ntreg ar fi câștigat, ca să nu mai calce prin târșine și câșmele s’ar închide de sine, dacă n’ar mai avea nici un muștereu. Dacă e vorba deci să strivin balaurul beției care înghite atâția oameni și atâtea veri, să nu lipsească nici dintr’un sat o societate de cumpătare «Trezvia». Vasile Grecu Ziua nașterei M. S. Reginei Maria In ziua de 29 Octombrie crt. n’a sârbătorit cu mare bucurie și dragoste în toată țara implinirea a 49 ani dela nașterea iubitei noastre ocrotitoare M S. Regina Maria In toate bisericile din țară s’au ridicat rugi fierbinți cătră cel Atotputernic, ca sâ dăruiască iubitei noastre Regine sănătate și viață îndelungată. Și la Cernăuți s'a făcut la Catedrală o frumoasă slujbă bisericească la care au fost de față d ministrul Nistor și alți înalți dmnitari civili și militari. Orașul a fost frumos împodobit cu steaguri tricolore. Inaugurarea cursului de dialecte transdanubiene ceara. Luni la 3 Noembrie ort. orele 6—7 domnul lector univ. Dr. Cristea Geagea își începe (in sala Vii a Universității noastre) cursurile de dialectologie cu lecția de inaugurare Importanța dialectologiei. Cursul fiind public, intrarea e liberă și toată lumea invitată. Adunările Naționale Constituante Așa se numește Parlamentul de acum, pentru că deputații și senatorii au fost aleși anume ca sa dee o nouă Constituție țării, pe care au și votat o, după cum știm In ședința de Marți a Camerii de profesor universitar Bujor din Iași a vorbit despre crima pe care fostul student Corneliu Zelea Codreanu a săvârșit o într’un ceas rău de rătăcire, omorindul pe Const. Manciu, prefectul poliției din Iași. Vorbtorul a cerut ca guvernul să ia toate măsurile pentru păstrarea ordinei. Ce a spus d nul I. I. C. Brătianu In legătură cu aceasta a luat cuvântul d. I. I. C. Brătianu, președintele sfatului de miniștri, spunând că asemenea fapte peste măsură de urâte și rușinoase, trebuesc înfierate de toată lumea. Fapta studentului rătăcit de la Iași este o crimă comisă împotriva societății și a statului însuș In ceea ce privește ordinea domnul primministru. I. C. Brătianu a spus că stăpânirea va veghea cu toată hotărîrea, ca în statul român să domnească pretutindini cea mai deplină rănduială. Pentru aceasta va întrebuința toate mijloacele pe cari i le pune la îndemână legea, ca să aducă la răspundere pe toți cei vinovați cu fapta și cu vorba de crima săvârșită la Iași. Domnul prim-ministru a răspuns apoi unui reprezintant al partidului domnului Iorga, care a cerut încuviințarea ca în ziua congresului acestui partid cei veniți la congres să poată trece în șirag mare pe strada numită Calea Victoriei. Domnul I. I. C. Brătianu a spus că nu se hicieiște câtuș de puțin de dragostea de țară a partidului domnului Iorga, dar stăpânirea a luat o măsură de care tnbue să asculte toată lumea: orice manifestări (ieșiri cu duiumul cu anume țintă) pe stradă sunt oprite în împrejurările de astăzi. Măsura aceasta a fost luată ca nimeni să naiba prilej de a tulbura ordinea statului. De aceea toată lumea trebue să asculte de ea și să se supue. Stăpânirea nu îngădue nici o abatere de la această ordine. Cuvântarea domnului prim-ministru I. I. C. Brătianu a fost primită cu multă bucurie de deputați După aceasta au început desbaterile asupra răspunsului pe care Camera deputaților urmează să-l dea Mesajului Regal. O mare nenorocire întâmplată la Iași Sâmbătă 25 Octombrie prefectul poliției din Iași Constantin Manciu a fost împușcat pe neașteptate de fostul student C. Zelea Codreanu. Constantin Manciu se găsea la postul datoriei când l-a lovit glontele nesocotitului fost student, întreaga sutere românească și-a arătat toata durerea și mâhnirea ca s’a putut întâmpla la Iași o astfel de faptă. Se știe că poporul nostru este bun și bând și zace in firea lui sa nu-și fie refugiul la astfel de crime. Const. Manciu este un fiu de satean-răzeș din satul Tamasui, jud Bacău. A fst un vrednic om al datoriei. I s’a făcut o înmormântare foarte frumoasă, la care a luat parte d. O Mârzescu, ministrul justiției, I. P. S. S. Mitropolitul Moldovei Pimen, d. G. Tatarescu, s subsecretar de stat la interne, și alți Înalți demnitari ai statuiii precum și un frate numeros norod. —— —..............«m—.....■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]......■ ■ [UNK] [UNK] împărțirea țării Țara noastră este împărțită în: 76 județe, 608 plăși, 155 camune urbane, 8992 comune rurale și 9827 sate și cătune.